In ziua de 22 martie, Biserica Ortodoxa praznuieste moartea muceniceasca a Sfintei Drosida. Cu aceasta ocazie ni se infatiseaza si o enigma, mai bine zis o existenta enigmatica, chiar aceea a sfintei. Aceasta pentru ca sinaxarul Bisericii noastre afirma nici mai mult nici mai putin decat aceea ca Sfanta Drosida a fost fiica imparatului Traian.

Primele mentiuni despre Sfanta Drosida le gasim in vremea Sfantului Ioan Gura de Aur, atunci cand acesta era preot in Antiohia. Sfantul Ioan, cu ocazia unui festival ce se tinea in amintirea sfintilor mucenici, tine o predica dedicata chiar Sfintei Drosida, predica care a ajuns la noi sub denumirea de „Lauda la Sfanta Drosida, si despre amintirea mortii”¹. In aceasta predica nu se mentioneaza insa nimic specific despre viata Sfintei Drosida, in afara de mucenicia sa, care s-a petrecut, asa cum se mentioneaza in predica, prin arderea pe rug.

Trebuie sa retinem de asemenea ca antiohienii aveau deja un cult deosebit pentru Sfanta Drosida, din moment ce Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca aceasta le-a fost „ghid si conducator” cu ocazia acestui festival. Predica trebuie sa fi avut loc fara indoiala in apropiere de moastele sfintei, care erau localizate in cimitirul principal, care continea Bisericile Martirilor, cimitir aflat in afara zidurilor Antiohiei, pe drumul spre Dafne².

Relatarea din sinaxar ne vorbeste insa despre calitatea Sfintei Drosida de fiica a imparatului Traian. Conform sinaxarului din mineiul lunii martie, sfanta era crestina in ascuns, asistand cinci „canonice” (maici, am zice noi astazi) sa ingroape, in ascuns, trupurile martirilor crestini. Logodnicul ei, Adrian, sfetnic al imparatului, a organizat o „pândă” in urma carora sfanta si cele cinci canonice au fost prinse. Pe scurt, canonicele au fost ucise amestecate fiind in niste bai de arama. Sfanta Drosida insa, dorind sa mearga sa moara si ea pentru Hristos, realizand pe drum ca nu a fost botezata, s-a botezat singura si dupa putine zile a trecut la Domnul.

Primul document care vorbeste fara echivoc despre aceasta relatare vine tot din Antiohia, si anume tot dintr-o predica, de aceasta data a Patriarhului eretic Sever al Antiohiei (sec. VI). Acesta, in a suta sa omilie³, dedicata integral Sfintei Drosida, mentioneaza ca aceasta era foarte tanara cand a primit moartea muceniceasca si ca s-a nascut in „purpura regala”; de asemenea sunt mentionate canonicele si colaborarea sfintei cu ele, in ascuns.

Este foarte important faptul ca mentionarea acestei relatari vine tot pe filiera antiohiana, care detine, fara indoiala, filonul autentic al martiriului sfintei. Putem presupune de asemenea ca omilia patriarhului Sever a fost ocazionata de un festival similar aceluia din perioada Sfantului Ioan Gura de Aur.

A fost Sfanta Drosida fiica imparatului?

Trebuie spus ca toate dovezile, fie pentru, fie impotriva descendentei imperiale ale Sfintei Drosida, sunt indirecte. Nu exista nicio sursa istorica necrestina care sa o mentioneze. Traian, conform istoricilor, nu a avut copii. Pe de alta parte, sursele crestine s-au dovedit in general demne de incredere; mai mult decat atat, vom vedea ca in relatarea crestina gasim indicii care valideaza relatarea din sinaxar.

De asemenea, trebuie luat in considerare faptul ca viata imparatului Traian nu a beneficiat de o cronica prea extinsa, ba am putea spune ca este aproape invaluita in mister. Acest fapt este in el insusi o ciudatenie a istoriei, ca unul dintre cei mai venerati imparati romani, numit in timpul vietii Optimus Princeps, despre care se spunea, dupa moartea lui, ca niciun alt imparat nu l-a depasit sau macar egalat in popularitatea de care s-a bucurat in randul poporului⁴, sa nu aiba parte de o cronica cat de cat decenta a vietii sale. Singura scriere importanta despre Traian din timpul vietii sale este Panegiricul lui Pliniu cel Tanar. Cartea 68 din Istoria Romei a lui Cassius Dio a fost scrisa la un secol dupa moartea lui Traian pe baza arhivelor senatoriale si imperiale. Ca sa intelegem cat de putine informatii avem despre viata lui Traian, trebuie remarcat ca nici numele mamei sale, Marcia, nu apare explicit in nicio scriere.

Asadar, nu se poate exclude posibilitatea ca Sfanta Drosida sa fi fost exclusa din istoria – si asa lacunara – imparatului Traian, mai ales in contextul in care apartenenta sa la credinta crestina ar fi fost privita fara indoiala ca o pata pe blazonul mandru al familiei imperiale. Nu trebuie uitat ca Traian a fost un prigonitor destul de aspru al crestinilor. M. Duruy se exprima, relativ la activitatea lui Traian impotriva crestinilor, astfel: „Traian a introdus in codul penal al Romei o noua crima, aceea de a fi crestinat”⁵.

Nu putem trage, asadar, doar pe baza analizei istoriei romane, vreo concluzie asupra enigmei, dar exista indicii pretioase, dupa cum vom vedea, daca analizam locul si data martiriului Sfintei Drosida.

Locul si data martiriului Sfintei Drosida

In ce priveste locul martiriului, exista doua variante care pot fi luate in discutie. Unul dintre ele este, evident, Antiohia, acolo unde cultul sfintei a avut, dupa cum am vazut, amploarea cea mai mare.

Cealalta varianta plauzibila este Roma, intrucat evenimentele descrise in sinaxarul Bisericii noastre se potrivesc mai mult cu evenimentele istorice petrecute in capitala in vremea lui Traian.

In primul rand, vedem ca in sinaxar nu exista niciun echivoc: Traian, imparatul Romei, este el insusi cel implicat in martiriul fiicei sale. Insa Traian ca imparat, din cate se cunoaste in istorie, nu a fost decat o singura data in Antiohia, cand a iernat acolo in 113 in contextul razboiului cu partii. Ori persecutiile se sfarsisera in Antiohia in 107, asa cum aflam din epistolele Sfantului Ignatie Teoforul (catre filadelfieni, smirneni si Policarp). Mai mult, nici Sfantul Ioan Gura de Aur, nici patriarhul Sever, in omiliile lor, nu mentioneaza faptul ca Sfanta Drosida ar fi murit in Antiohia.

Roma, pe de alta parte, a fost in acea perioada centrul persecutiilor impotriva crestinilor, cel putin decizional. Traian a continuat politica impotriva crestinilor din vremea lui Nero si Domitian, certificand existenta unei persecutii legale continue⁶. Iar cu prilejul sarbatoririi victoriei impotriva dacilor, Traian a organizat un adevarat genocid in randul crestinilor.

Exista in sinaxar o mentiune foarte importanta care poate fi trecuta usor cu vederea, dar care leaga foarte concret martiriul Sfintei Drosida de un eveniment foarte bine cunoscut din domnia lui Traian. Mai exact, sinaxarul mentioneaza faptul ca moartea celor cinci canonice a avut loc in contextul inaugurarii de catre imparat a unor bai publice de care era atat de mandru incat dorea sa le deschida in preajma unei sarbatori pe care mineiul romanesc o numeste „a apoliniilor”⁷ (τοῦ ἐν τῇ ὲορτῇ τῶν Ἀπολλωνίων). Este vorba, fara indoiala, de Ludi Apollinares – jocuri anuale in onoarea lui Apollo, care aveau loc in Circus Maximus din Roma, intre 6 si 13 iulie.

Daca cercetam viata lui Traian, aflam ca acesta a inaugurat doua bai publice in timpul vietii sale. Prima dintre ele este Balneum Surae, un edificiu ridicat in onoarea prietenului sau Licinius Sura. Cealalta este una dintre operele sale grandioase construite dupa cucerirea Daciei, si anume Thermae Traiani, inaugurata la 22 iunie 109⁸. Aceasta din urma ne interseaza in mod particular, pentru ca inaugurarea ei a avut loc chiar inainte de Ludii Apollinares, exact asa cum mentioneaza sinaxarul.

Baile lui Traian, de asemenea, sunt si unul dintre cele mai importante edificii realizate in timpul vietii sale. Era deci firesc sa doreasca a le inaugura cu mare fast. In ce priveste legatura cu sarbatoarea Ludi Apollinares, aceasta legatura este cu atat mai clara cu cat in anul 2011 a fost descoperit in situl arheologic un mozaic de peste 10 metri in care apare Apollo⁹. Baile lui Traian au fost deci inchinate lui Apollo, iar acest lucru arata veridicitatea relatarii sinaxarului Bisericii. Daca cineva ar fi dorit sa plasmuiasca o origine imperiala a Sfintei Drosida, ar fi legat martitiriul, fara indoiala, de un eveniment din Antiohia, iar nu din Roma.

Putem afirma deci ca este foarte posibil ca martiriul Sfintei Drosida sa fi avut loc la inceputul lunii iulie a anului 109, la Roma, la doi ani dupa martiriul Sfantul Ignatie Teoforul. Iar daca acceptam relatarea sinaxarului legata de localizarea in timp si spatiu a martiriului, trebuie sa acceptam si ascendenta imperiala a Sfintei Drosida.

Relatarea din sinaxar ar putea chiar clarifica unele dileme ale istoriei, si anume relatia dintre Traian si Hadrian, pe care l-a adoptat numindu-l mostenitor al sau. Sinaxarul mentioneaza un misterios „Adrian”, sfetnic al imparatului dar si logodnic al sfintei. Aceasta logodna, distrusa de evenimentul „rusinos” al martiriului Sfintei Drosida, ar putea explica astfel adoptia lui Hadrian in familia imperiala.

Raman in continuare multe enigme legate de Sfanta Drosida, dar nadajduim ca, in timp, toate vor fi scoase la lumina de lucrarea Duhului Sfant, Cel care a insuflat aceasta putere nebiruita Sfintei Drosida, fiica imparatului Traian.

Note

1. Εγκωμιον Εὶς τῆν ἁγίαν μεγαλομάρτυρα Δροσίδα, καὶ εὶς τὸ μεμνῆσται θανάτου, PG 50, col. 683-694.

2. Wendy Mayer, Pauline Allen, John Chrysostom, Routledge, New York, Taylor & Francis e-Library, 2009, p. 19.

3. Patrologia Orientalis, Tome XXII, Fascicule 2, No. 108, Edition Brepols, Turnhot / Belgique, 1988, pp. 230 – 248.

4. Julian Bennett, Trajan Optimus Princeps, A Life and Times, Routledge, London and New York, 2005, ed. electronica, p. xvii.

5. M. Duruy, Histoire des Romains, t. IV, p. 813, la Paul Allard, Histoire des persécutions pendent les deux premiers siècles, Paris, Librairie Victor Lecoffre, 1885, p. 159.

6. Paul Allard, Op. cit., p. 158.

7. „Și cu acea arama, sa se faca fundurile vaselor de arama, a baii obstesti (δημοσίου λουτροῦ), facuta fiind de curand de el, si carea era sa se aprinza la sarbatoarea numita a apoloniilor, si sa se inoiasca spre placerea inchinatorilor de idoli celor de un cuget cu imparatul” (Mineiul lunii Martie, Sinaxarul zilei de 22). „Aprinderea” (ὰναφθῆναι) de care e vorba aici se refera probabil la aprinderea focurilor care incalzeau apa.

8. Julian Benett, Op. cit., p. 151-154

9. www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/italy/8671524/Dig-under-ancient-Trajans-Baths-in-Rome-turns up-mosaic-depicting-a-nude-Apollo.html

(sursa: crestinortodox.ro – Paul Cocei)