Nasterea Maicii Domnului, praznuita pe 8 septembrie, nu este relatata in Sfanta Scriptura. Lipsa informatiilor legate de nasterea si viata Maicii Domnului ne descopera discretia si smerenia Fecioarei Maria. Este prima sarbatoare cu cruce rosie din noul an bisericesc, an care incepe pe 1 septembrie.
Informatiile despre Nasterea Maicii Domnului sunt luate din scrieri necanonice sau apocrife, precum Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea. Din aceasta scriere aflam ca Ioachim si Ana erau inaintati in viata si lipsiti de copii. Desi batrani, staruie in rugaciune ca Dumnezeu sa le daruiasca un copil.
Indraznesc sa ceara ceea ce noi numim a fi imposibil: parinti la o varsta foarte inaintata. Dumnezeu le asculta rugaciunea si astfel Ana, femeie stearpa, o naste pe Maica Domnului.
Mentionam ca si alte femei sterpe din Vechiul Testament se invrednicesc sa nasca copii in mod minunat. Insa toate au nascut baieti, numai Ana, sotia lui Ioachim, va naste o fata, pe care Fiul lui Dumnezeu si-o alege sa-I fie mama.
Sfantul Ioan Damaschin ne ofera urmatoarul raspuns la intrebatrea: De ce Fecioara s-a nascut dintr-o femeie stearpa? Fiindca trebuia ca singurul lucru nou sub soare, incepatura minunilor, sa fie preintampinat de minuni si incet-incet, din cele mai smerite sa se nasca cele mai mari. Dar ar mai fi un lucru. Prin nasterea Mariei, firea s-a biruit prin har si a ramas supusa, necutezand sa o ia inainte. Firea a asteptat neroditoare, pana cand harul a inflorit rodul.
Nasterea Maicii Domnului aduce bucurie la toata lumea dupa cum vesteste troparul inchinat acestei sarbatori. Daca Eva a adus in lume blestemul, Maria a adus binecuvantarea; daca Eva a adus in lume moartea, Maria a adus Viata cea adevarata; daca Eva s-a facut pricinuitoare a caderii, Maria, prin ascultare si smerenie, a devenit pricina a binecuvantarii si a bucuriei.

Icoana Nasterii Maicii Domnului

In icoana Nasterii Maicii Domnului, Sfanta Ana isi sprijina capul pe mana stanga, semn al neintelegerii tainei petrecute. Priveste catre fiica sa si nu-si poate explica minunea. Ea este reprezentata stand pe pat, inconjurata de cateva femei tinere care se grabesc sa-i dea de mancare.
In unele icoane este redata si intalnirea lui Ioachim si a Anei dupa vestirea ingerului ca vor dobandi prunc. Cei doi parinti se imbratiseaza si se saruta in usa casei lor. Sfanta Ana spune barbatului ei, potrivit Protoevangheliei: „Acum am cunoscut ca Domnul Dumnezeu mult m-a binecuvantat…”.
Daca in partea stanga a icoanei este redata Sfanta Ana, in partea dreapta este reprezentat Ioachim in stare de rugaciune. In acest moment sfant l-a gasit ingerul, care i-a adus vestea cea de bucurie.
Culorile vesmintelor si ale elementelor arhitecturale sunt vioaie, chipurile luminoase, dupa cum se si cuvenea la nasterea unui prunc dupa multi ani de asteptare.

Scurt istoric despre sarbatoarea Nasterii Domnului

Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului este prezenta si la coptii egipteni si la iacobitii sirieni, separati de Biserica Ortodoxa dupa Sinodul al patrulea ecumenic (451). De aici reiese ca sarbatoarea era deja in uz si la ei inainte de aceasta despartire. Inceputul ei trebuie statornicit deci intre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic (451).
In Apus, sarbatoarea a fost adoptata in timpul papei Serghie I (687-701). In secolul al VI-lea, Sfantul Roman Melodul a compus condacul si icosul acestui praznic, iar in secolul al VIII-lea, Sfantul Ioan Damaschin a alcatuit Canonul ce se canta la slujba Utreniei. Data de 8 septembrie, aleasa pentru praznuire, reprezinta ziua sfintirii unei biserici inchinata Maicii Domnului la Ierusalim, de catre imparateasa Eudoxia, la inceputul secolului al V-lea.

Talcuirea numelui Maria

Numele de „Maria” provine din ebraicul „Aia”, care inseamna „Domn” si se talcuieste „Doamna”, deoarece ea domneste si stapaneste peste cele ceresti si pamantesti ca Maica a lui Dumnezeu.