Sfânta Ecaterina, fiica lui Consta, predecesorul împăratului păgân Maximian, s-a născut în cetatea Alexandriei. Provenind dintr-o familie de rang înalt, Ecaterina a beneficiat de multe privilegii, a studiat foarte mult, astfel că, la vârsta de 18 ani, era cunoscută pentru frumuseţea şi înţelepciunea sa. Mulţi dintre cei bogaţi ar fi vrut să o aibă soţie, însuşi Maximian considerând-o demnă să stea pe tronul de împărăteasă. Tânăra însă era atât de mândră, încât considera că nici un bărbat nu se putea ridica la nivelul ei.

Fiind destul de greu să găsească pe cineva care să fie pe placul fiicei sale, mama se hotărăşte să o ducă pe Ecaterina la un părinte duhovnicesc ce locuia în afara cetăţii.

Aici află Ecaterina despre învăţătura creştină, însuşindu-şi anumite cunoştinţe despre Mântuitorul Iisus Hristos, iar la finalul discuţiei, părintele îi dăruieşte o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braţe.

Convertirea filosofilor

În acea vreme, împăratul a venit în cetate pentru a le face mare praznic zeilor. Ecaterina, văzând înşelăciunea oamenilor, merge la el pentru a-i vorbi despre lepădarea de zei şi despre îmbrăţişarea vieţii creştine, spunându-i: „Cu adevărat, mare ruşine este a fi cineva atât de orb şi de nebun ca să se închine unor urâciuni ca acestea“.

Apărând cu tărie creştinismul, ajunge în faţa unui consiliu de cincizeci de filosofi păgâni, dintre cei mai iscusiţi, care aveau poruncă împărătească să o determine să se închine zeilor. Dar spre mânia împăratului, Ecaterina dovedeşte deşertăciunea zeilor.

În urma unei frumoase pledoarii pentru viaţa creştină, toţi filosofii acelei adunări se vor converti, îndurând apoi moarte martirică.

„Mulţi din palatele tale vor crede în Hristos Dumnezeu“

Încercările împăratului de a o convinge pe Ecaterina să se întoarcă la păgânism sunt zadarnice, credinţa tinerei fiind de nezdruncinat. Mai mult decât atât, auzind că mulţi de la palat se vor converti, mâniat, acesta porunceşte să fie biciuită cu vine de bou, apoi închisă în temniţă fără mâncare şi apă.

În urma unei vedenii pe care o are împărăteasa Augusta, merge împreună cu un prieten al împăratului şi alţi două sute de ostaşi în temniţa Ecaterinei şi, ca urmare a unei discuţii, se vor converti toţi, primind apoi moarte mucenicească. Astfel, s-a împlinit proorocia tinerei care i-a zis împăratului: „Mulţi din palatele tale vor crede în Hristos Dumnezeu“.

Minunea aflării Moaștelor Sfintei Ecaterina

Dupa trecerea Sfintei Ecaterina la cele vesnice, trupul sau a fost luat de catre ingeri si dus in loc pustiu, in munti, intr-un loc stiut numai de Dumnezeu, unde a ramas mai bine de 500 de ani neingropat, pana ce unui calugar de la o manastire de la poalele Muntelui Sinai i s-a descoperit unde se afla moastele Sfintei. Acestea au fost duse in Manastirea Sinai cu multa cinste si dragoste si au fost asezate intr-o racla de aur.

Sfânta Ecaterina îi vede pe Arhanghelul Mihail și pe Mântuitorul Hristos

Tot din viata Sfintei Ecaterina aflam ca venind la Alexandria nelegiuitul imparat Maxentiu si poruncind tuturor sa ii urmeze lui in aducerea necuratelor jertfe idolilor, Ecaterina i-a iesit inainte si, dupa ce plecandu-i-se i-a dat cinstea cuvenita, i-a aratat cu indrazneala toate erorile idolatriei. Imparatul, vazand ca nu poate face fata nici pe departe marii stiinte, intelepciuni si elocinte a Ecaterinei, a convocat mai mult de 100 dintre cei mai intelepti filozofi si retori ai vremii spre a intra cu ea in disputa filosofica si logica in problemele credintei, a o birui si a o face astfel de rusine.

Dar inainte de inceperea dezbaterii, la Ecaterina a venit Arhanghelul Mihail si a incurajat-o. Astfel, prin harul lui Hristos si prin intelepciunea care ii fusese daruita de catre Intelepciunea cea de sus, Ecaterina nu numai ca a reputat victoria in dezbateri asupra celor peste 100 de filosofi de elita, ci i-a si convins pe acestia sa imbratiseze credinta cea adevarata a lui Hristos. Nebun de furie, imparatul a poruncit ca toti acei filosofi sa fie arsi de vii, ca sa nu mai raspandeasca credinta crestina prin locurile de unde erau ei. Prin rugaciunile Sfintei Ecaterina ei au primit prin focul cel mucenicesc Sfantul Botez si darul Sfantului Duh.

Pe Sfanta Ecaterina, dupa ce a incercat zadarnic – atat prin vorbe mieroase cat si prin amenintari – sa o determine sa se lepede de credinta ei, imparatul a supus-o la chinuri infricosatoare dupa care a aruncat-o in inchisoare, poruncind sa nu i se dea de baut si de mancare. Dar milostivul Dumnezeu ii purta de grija si ii trimitea zilnic hrana, printr-o porumbita. Mai mult, Insusi Iisus Hristos a venit la ea pentru a o imbarbata.

In temnita fiind, Sfanta Ecaterina a adus la credinta pe multi care veneau sa o viziteze; l-a convertit la Hristos si pe comandantul garzii imperiale, Porfirie, impreuna cu doua sute de soldati, precum si pe imparateasa Augusta, sotia lui Maxentiu. Ei cu totii au luat pentru aceasta sangeroasa mucenicie de la tiranul imparat.

Acesta, nemairabdand puterea credintei ei, a hotarat ca Ecaterina sa fie trasa pe o roata cu cuie, asa incat sa-i rupa in bucati trupul, pentru ca sa fie chinurile ei cat mai aprige si cat mai dureroase; dar un inger a venit si a sfaramat roata si bucati din ea au sarit catre paganii care erau de fata atunci, omorandu-i. Vazand aceasta, imparatul Maxentiu a hotarat ca Sfintei Mucenite sa i se taie capul.

Dupa ce a ingenunchiat, Sfanta Ecaterina si-a inaltat mainile si s-a rugat pentru ea si pentru intreaga lume. Apoi si-a plecat capul si a fost decapitata. Si din grumazul Sfintei, in loc de sange, a curs lapte spre dovada curatiei si a vietii ei fecioresti.

Sfânta Ecaterina o vede pe Maica Domnului și dobândește inel de la Hristos

Sfanta Mucenita Ecaterina s-a bucurat de o educatie desavarsita, astfel ca la numai 18 ani stapanea literatura latina si greaca, filozofia, retorica, astronomia, medicina, matematica si alte stiinte. Se distingea, in afara intelepciunii si a virtutii, si printr-o frumusete fizica fara seaman. De aceea, tineri importanti o cereau in casatorie, dar ea, in ciuda insistentelor alor ei, spunea ca nu vrea sa se casatoreasca.

Pentru a scapa de aceste presiuni, Sfanta Ecaterina a zis catre parintii ei ca se va casatori numai daca ii vor gasi un tanar care sa fie cel putin asemenea ei, cu patru daruri: „bun cu neamul, cu bogatia, cu frumusetea si cu intelepciunea”. In felul acesta nu au gasit pe nimeni si parintii ei erau tot nemangaiati.

Mama sa, care era crestina intr-ascuns, o duce la „un parinte duhovnicesc, om sfant si placut lui Dumnezeu, care vietuia intr-un loc ascuns afara din cetate.” Acesta, vazandu-i calitatile, buna randuiala, cuviinta si masura se gandeste sa o „vaneze” pentru a-I fi mireasa Domnului, Imparatul cel ceresc si-i spune: “Eu stiu un tanar minunat, care fara asemanare te intrece pe tine in toate darurile care ai zis ca le ai; pentru ca frumusetea Lui intrece stralucirea soarelui iar intelepciunea Lui indrepteaza toate fapturile si pe cele gandite. Apoi, vistieria bogatiei Lui se imparte in toata lumea si niciodata nu se imputineaza, ci cat este impartita, tot mai mult se inmulteste; iar neamul Lui cel bun este negrait, neajuns si nestiut” si ca inca multe daruri are tanarul acela pe care nu-i este cu putinta a le spune.

Auzind acestea, Ecaterina ”s-a tulburat cu inima si s-a schimbat la fata”, rugandu-l pe batran sa o ajute sa-L vada pe tanarul Acela; ea primeste de la batran calea catre Domnul, o frumoasa icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, care devine, de fapt, Calea Domnului catre inima ei.

Dupa staruitoare rugaciuni de toata noaptea in fata acestei sfinte icoane, Ecaterina adoarme de osteneala si are o vedenie cu Maica Domnului cu Pruncul, precum erau in icoana; oricat s-a straduit Ecaterina sa-I vada fata, nu a reusit, deoarece Pruncul Iisus isi intorcea fata de la ea, fiind nebotezata. Mahnindu-se foarte, Ecaterina s-a dus in zori la batran, i-a spus vedenia si l-a rugat sa o povatuiasca ce sa faca pentru a fi placuta lui Hristos. Atunci batranul i-a spus cu de-amanuntul toate tainele credintei crestinesti iar ea, fiind foarte invatata si inteleapta, indata le-a priceput si a crezut din toata inima in Hristos; apoi a primit si Sf. Botez.

Seara, iarasi s-a rugat Ecaterina cu multa ravna catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu pana a adormit. Si iarasi a vazut pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, Care, de data aceasta, cauta asupra Ecaterinei cu multa milostivire si blandete. La intrebarea Maicii Sale daca Ii place fecioara aceasta, Ecaterina, Pruncul Iisus a raspuns: „Foarte placuta imi este, pentru ca acum este prealuminata si slavita, pe cand mai inainte era rusinata si ocarata. Acum este mai bogata si mai inteleapta, pe cand mai inainte era saraca si nepriceputa; acum o iu¬besc pe dansa, pe cand mai inainte o compatimeam; si atat de mult o iubesc, incat voiesc sa Mi-o logodesc mireasa”.

Desteptandu-se Ecaterina, a gasit pe mana dreapta inelul de logodna duhovniceasca pe care Hristos i-l daduse in vis. Acest inel i-a ramas pe deget si exista si astazi; toti cei care au bucuria sa se inchine la moastele ei din Manastirea Sf. Ecaterina din Sinai primesc un inel, simbol ca si-au inchinat viata lui Hristos si au pastrat legamantul intre ei si Dumnezeu.