Biblioteca

  Părintele Gabriel Bunge1 este unul dintre cei mai cunoscuţi teologi şi monahi ortodocşi contemporani. Fost monah benedictin, este renumit atât în lumea occidentală, cât şi în Răsăritul creştin-ortodox, mai ales pentru studiile sale închinate lui Evagrie Ponticul şi învăţăturii ascetice a acestuia. De asemenea, este cunoscut prin exegeza închinată icoanei Sfintei Treimi pictată de …

Continue reading Părintele Gabriel Bunge: ”Această afecţiune paternă, care nu face concesii în ceea ce priveşte credinţa, dar primeşte persoana cu afecţiune, cu iubire, mi-a făcut foarte, foarte bine.”

Observ în ultimul timp o descărcare de furie din partea societăţii civile asupra tagmei preoţeşti, dar, ceea ce este mai înspăimântător, că același lucru se întâmplă și din partea credincioşilor ortodocşi. Mă frapează, însă, şi faptul că aproape nimeni, nici cleric, nici laic, nu ia o atitudine de apărare sau, măcar de abordare directă a …

Continue reading Preotul, uneori, la propriu cară păcatele oamenilor

Mare cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic, scriitor român – figură luminoasă pentru contemporanii săi – domnul Dimitrie Cantemir rămâne în conştiinţa românilor de pretutindeni un mare cărturar a cărui operă contribuie cu demnitate la cultura europeană şi universală. Referindu-se la locul şi importanţa lui Dimitrie Cantemir în cultura românească, George …

Continue reading Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723), omul complet: cărturar, politician, poliglot, etnograf, scriitor, muzician

Sfântul Maxim Mărturisitorul s-a născut într-o familie nobilă din Constantinopol în jurul anului 580. Avea mintea ageră şi a beneficiat de o educaţie aleasă. Scurt timp după ce Heraclie a ajuns împărat al Bizanţului (610- 641), sfântul a fost chemat la palat şi a primit funcţia de secretar imperial. Nu a rămas mult însă în …

Continue reading Sfântul Maxim Mărturisitorul și mutarea sfintelor sale moaște

Epoca lui Mihai Viteazul, voievodul unificator al celor trei țări române, este, fără nici un fel de îndoială, una în care exista deja, chiar dacă nu cristalizată, o conștiință a originii, credinței, limbii comune și a unității de neam. O dovedesc multe din actele politico-diplomatice și spiritual-culturale ale marelui domn, dar și unele cronici ale …

Continue reading Unitatea românilor în perioada lui Mihai Viteazul (1593 – 1601)