{"id":18459,"date":"2026-09-09T09:17:53","date_gmt":"2026-09-09T13:17:53","guid":{"rendered":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=18459"},"modified":"2026-09-15T20:22:55","modified_gmt":"2026-09-16T00:22:55","slug":"the-relics-of-sainte-anne-de-beaupre-quebec-canada","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2026\/09\/09\/the-relics-of-sainte-anne-de-beaupre-quebec-canada\/","title":{"rendered":"Moa\u0219tele Sfintei Ana de Beaupr\u00e9 \u2013 Quebec, Canada"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Cultul Sfintei Ana, \u00een Canada, dateaz\u0103 de la \u00eenceputurile Noii Fran\u021be \u0219i a fost adus acolo de primii coloni\u0219ti \u0219i de primii misionari. Pionierii curajo\u0219i au \u00eenceput cur\u00e2nd s\u0103 cultive solul fertil al versantului Beaupr\u00e9; \u00een regiunea care formeaz\u0103 ast\u0103zi parohia Sainte-Anne-de-Beaupr\u00e9, primele case dateaz\u0103 din anul 1650. Nu a trecut mult timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd coloni\u0219tii \u0219i-au construit o capel\u0103 unde s\u0103 se poat\u0103 aduna pentru \u00eenchinare. Unul dintre ei, domnul Etienne Lessard, s-a oferit s\u0103 doneze terenul necesar \u00een locul pe care autorit\u0103\u021bile biserice\u0219ti \u00eel vor considera potrivit. Astfel, la 13 martie 1658, misionarul, p\u0103rintele Vignal, a venit s\u0103 aleag\u0103 amplasamentul \u0219i s\u0103 binecuv\u00e2nteze funda\u021bia capelei propuse, care, prin consens general, urma s\u0103 fie dedicat\u0103 Sfintei Ana. Chiar \u00een acea zi, Sf\u00e2nta a ar\u0103tat c\u00e2t de favorabil privea aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103, vindec\u00e2ndu-l pe Louis Guimont, un locuitor din Beaupr\u00e9, care suferea teribil de reumatism la \u0219ale. Plin de \u00eencredere \u00een Sf\u00e2nta Ana, el s-a prezentat \u0219i a a\u0219ezat trei pietre \u00een funda\u021bia noii cl\u0103diri, dup\u0103 care s-a trezit brusc \u0219i complet vindecat de boala sa.<\/p>\n

Aceast\u0103 prim\u0103 minune autentic\u0103 a fost precursorul a nenum\u0103rate alte daruri \u0219i binefaceri de tot felul. Timp de dou\u0103 secole \u0219i jum\u0103tate, marea f\u0103c\u0103toare de minuni \u0219i-a ar\u0103tat ne\u00eencetat \u0219i cu generozitate bun\u0103tatea fa\u021b\u0103 de to\u021bi cei care sufer\u0103 \u0219i care, din toate col\u021burile Americii de Nord, se adun\u0103 \u00een fiecare an la Beaupr\u00e9 pentru a-i implora ajutorul. Vechea biseric\u0103 a fost \u00eenceput\u0103 \u00een 1676 \u0219i folosit\u0103 pentru cult p\u00e2n\u0103 \u00een 1876, c\u00e2nd a fost \u00eenlocuit\u0103 de cea actual\u0103, inaugurat\u0103 \u00een luna octombrie a acelui an. Aceasta din urm\u0103 a fost construit\u0103 din piatr\u0103 cioplit\u0103, cu ajutorul contribu\u021biilor tuturor catolicilor din Canada. Ofertele f\u0103cute de pelerini au acoperit costurile amenaj\u0103rilor \u0219i decor\u0103rii. Are o lungime de dou\u0103 sute de picioare \u0219i o l\u0103\u021bime de o sut\u0103, incluz\u00e2nd capelele laterale. Leo al XIII-lea a ridicat-o la rangul de bazilic\u0103 minor\u0103 la 5 mai 1887; la 19 mai 1889, a fost sfin\u021bit\u0103 solemn de cardinalul Taschereau, arhiepiscop de Quebec. Este deservit\u0103 de redemptori\u0219ti \u00eenc\u0103 din 1878. De o parte \u0219i de alta a intr\u0103rii principale se afl\u0103 piramide uria\u0219e de c\u00e2rje, bastoane, bandaje \u0219i alte dispozitive l\u0103sate \u00een urm\u0103 de infirmi, \u0219chiopi \u0219i bolnavi, care, dup\u0103 ce s-au rugat Sfintei Ana la sanctuarul ei, s-au \u00eentors acas\u0103 vindeca\u021bi.<\/p>\n

Sfintele moa\u0219te<\/p>\n

Canonicii din Carcassonne, la cererea monseniorului de Laval, primul episcop de Quebec, au trimis la Beaupr\u00e9 o relicv\u0103 de mari dimensiuni reprezent\u00e2nd osul degetului Sfintei Ana, care a fost expus\u0103 pentru prima dat\u0103 spre venerare la 12 martie 1670 \u0219i care, de atunci, a constituit un obiect de mare devo\u021biune. Alte trei relicve ale sfintei au fost ad\u0103ugate ulterior la comorile acestui sanctuar. \u00cen 1892, cardinalul Taschedreau a d\u0103ruit bazilicii Marea Relicv\u0103, osul \u00eencheieturii Sfintei Ana. Aceasta m\u0103soar\u0103 patru inci \u00een lungime \u0219i a fost adus\u0103 de la Roma de c\u0103tre Monseniorul Marquis, P.A.<\/p>\n

Pelerinajul<\/p>\n

Pelerinajul la Beaupr\u00e9 nu a avut \u00eentotdeauna importan\u021ba pe care a dob\u00e2ndit-o \u00een zilele noastre. Abia \u00een ultimul sfert al secolului al XIX-lea a atins nivelul de dezvoltare, organizare \u0219i renume care \u00eel fac acum comparabil cu marile pelerinaje la Lourdes. P\u00e2n\u0103 \u00een 1875, num\u0103rul anual de pelerini nu dep\u0103\u0219ea 12.000, dar, judec\u00e2nd dup\u0103 gr\u0103mada de c\u00e2rje l\u0103sate la picioarele sfintei, trebuie s\u0103 fi avut loc \u00eentotdeauna numeroase vindec\u0103ri minunate la Beaupr\u00e9. Condi\u021bii mai favorabile \u2014 printre care impulsul puternic dat de cardinalul Taschereau \u0219i de sufraganii s\u0103i, zelul clerului canadian \u00een organizarea pelerinajelor, mijloacele de transport \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u0219i publica\u021bia lunar\u0103 \u201eAnnales de la Bonne Sainte Anne\u201d \u2014 au f\u0103cut posibil\u0103 cre\u0219terea cu adev\u0103rat uimitoare a acestor pelerinaje la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Devo\u021biunea fa\u021b\u0103 de Sf\u00e2nta Ana este ast\u0103zi, mai mult ca oric\u00e2nd, devo\u021biunea canadienilor.<\/p>\n

sursa:sanctuairesainteanne.org\/newadvent.com<\/i><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cultul Sfintei Ana, \u00een Canada, dateaz\u0103 de la \u00eenceputurile Noii Fran\u021be \u0219i a fost adus acolo de primii coloni\u0219ti \u0219i de primii misionari. Pionierii curajo\u0219i au \u00eenceput cur\u00e2nd s\u0103 cultive solul fertil al versantului Beaupr\u00e9; \u00een regiunea care formeaz\u0103 ast\u0103zi parohia Sainte-Anne-de-Beaupr\u00e9, primele case dateaz\u0103 din anul 1650. Nu a trecut mult timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-18459","format-image","category-minuni","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18459","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18459"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18481,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18459\/revisions\/18481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}