{"id":9878,"date":"2018-06-04T10:39:35","date_gmt":"2018-06-04T14:39:35","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=9878"},"modified":"2018-06-06T11:08:11","modified_gmt":"2018-06-06T15:08:11","slug":"zotic-atal-camasie-si-filip-martirii-de-la-niculitel-tulcea","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/06\/04\/zotic-atal-camasie-si-filip-martirii-de-la-niculitel-tulcea\/","title":{"rendered":"Zotic, Atal, Camasie \u0219i Filip – Martirii de la Niculi\u021bel (Tulcea)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

La 4 iunie, Martirilogiul siriac indic\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Sf\u00e2ntului Filip, iar Martirologiul ieronimian adaug\u0103 pe Zoticus, Atalus, Euticus (Eutihie), Kamasis, Quirinus, Iulia, Saturninus, Galdunus, Ninnita, Fortunio (Furtunio) \u015fi al\u0163i 25, ale c\u0103ror nume nu sunt amintite.<\/p>\n

Patru martiri din grupul acesta mare \u015fi anume: Zotikos, Attalos, Kamasis \u015fi Philippos au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een cripta unei bazilici descoperite pe teritoriul comunei Niculi\u0163el, jude\u0163ul Tulcea, \u00een toamna anului 1971. Localitatea aceasta era \u00een antichitate o a\u015fezare roman\u0103 rural\u0103 pe teritoriul ora\u015fului Noviodunum, Isaccea de ast\u0103zi. \u00cenmorm\u00e2ntarea celor patru martiri aici – \u015fi pe care martirologiile \u00eei arat\u0103 c\u0103 au p\u0103timit la Noviodunum – este explicabil\u0103 prin aceea c\u0103 ambele localit\u0103\u0163i formau o singur\u0103 unitate administrativ\u0103 \u015fi erau foarte apropiate (cca. 10-12 km).<\/p>\n

Moa\u015ftele mucenicilor au fost depuse \u00eentr-o racl\u0103 special\u0103 de lemn, a\u015fezat\u0103 apoi pe pavimentul de piatr\u0103 al criptei. Ei au fost pu\u015fi \u00een racl\u0103 \u00een pozi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 pe care o cunoa\u015ftem azi, adic\u0103 cu m\u00e2inile pe piept \u015fi cu capul spre apus. Cripta are form\u0103 aproape p\u0103trat\u0103 \u015fi e construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 cu mortar; dimensiuni: cca 3,70 x 3,40 (3,50) m. \u015fi \u00eenalt\u0103 de 2,30 m. Intrarea a fost blocat\u0103 cu o lespede mare de piatr\u0103. \u00cen interior, pe peretele din st\u00e2nga intr\u0103rii, a fost zg\u00e2riat\u0103 \u00een mortarul crud inscrip\u0163ia: Martirii lui Hristos, iar pe cel din dreapta \u00eent\u00e2lnim repetarea cuv\u00e2ntului \u201emartiri\u201d \u015fi apoi \u00eenscrierea numelui lor \u00een urm\u0103toarea ordine: Zotikos, Attalos, Kamasis, Philippos. Aceste inscrip\u0163ii sunt precedate de crucea monogramat\u0103.<\/p>\n

\"<\/a><\/p>\n

Indicarea ca loc de p\u0103timire a celor patru martiri a ora\u015fului Noviodunum se explic\u0103 prin aceea c\u0103 ei au fost judeca\u0163i \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i fra\u0163i de suferin\u0163\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i \u00een aceasta a\u015fezare urban\u0103. Dup\u0103 ce li s-a aplicat pedeapsa capital\u0103, ei au fost poate lua\u0163i de c\u0103tre cre\u015ftini \u015fi du\u015fi pentru odihna ve\u015fnic\u0103 \u00eentr-un loc mai ferit, pe care l-au g\u0103sit la Niculi\u0163el. Este de presupus c\u0103 la \u00eenceput trupurile lor au fost depuse \u00eentr-o cript\u0103 sau capel\u0103 modest\u0103, de unde au fost transhumate \u00een bazilica actual\u0103. Aceasta a fost construit\u0103 de o comunitate \u00een perioada c\u00e2nd cre\u015ftinismul se putea manifesta liber. Data p\u0103timirii lor, ca \u015fi a construirii bazilicii, nu este cunoscut\u0103 \u015fi ea este cercetat\u0103 \u015fi azi de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i. P\u00e2n\u0103 acum s-au dat mai multe r\u0103spunsuri.<\/p>\n

Unii speciali\u015fti socot c\u0103 cei patru b\u0103rba\u0163i au suferit martiriul \u00een timpul marii persecu\u0163ii a lui Diocle\u0163ian, prin anii 303-304. Un alt moment critic au fost anii 319-324, ca o consecin\u0163\u0103 a m\u0103surilor luate \u00eempotriva cre\u015ftinilor de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Liciniu. Potrivit altor opinii, Iulian Apostatul (361-363) ar fi f\u0103cut, prin m\u0103surile de restaurare a p\u0103g\u00e2nismului, victime \u015fi printre cre\u015ftinii din Sci\u0163ia Mic\u0103.<\/p>\n

O inscrip\u0163ie latin\u0103 descoperit\u0103 pe teritoriul comunei Niculi\u0163el \u015fi care \u00eel sl\u0103ve\u015fte pe \u00eemp\u0103rat ca \u201est\u0103p\u00e2n victorios \u015fi ve\u015fnic augustus\u201d ar putea fi pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste evenimente. S-a afirmat, de asemenea, c\u0103 cei patru b\u0103rba\u0163i ar fi suferit martiriul la nord de Dun\u0103re, \u00een regiunile st\u0103p\u00e2nite de go\u0163i, unde ace\u015ftia, la fel ca Sf\u00e2ntul Sava de la Buz\u0103u, ar fi propov\u0103duit credin\u0163a cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Persecu\u0163ia dezl\u0103n\u0163uit\u0103 de regele got Athanaric \u00eempotriva cre\u015ftinilor, prin anii 370-372, ar fi provocat \u015fi moartea celor patru b\u0103rba\u0163i \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i la Niculi\u0163el. Trupurile lor ar fi fost transportate la sud de Dun\u0103re de c\u0103tre cre\u015ftini \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntate \u00een cripta la care ne-am referit. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, potrivit unei alte opinii, Zotikos, Attalos, Kamasis \u015fi Philippos ar fi p\u0103timit la \u00eenceputul secolului al V-lea, cu prilejul unei incursiuni barbare.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu data construirii bazilicii s-a spus – de c\u0103tre cei care socotesc c\u0103 martiriul a avut loc prin anii 370-372 – c\u0103 at\u00e2t cripta c\u00e2t \u015fi bazilica au fost construite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest eveniment. Lu\u00e2nd \u00een considerare unele detalii de construc\u0163ie ale criptei \u015fi bazilicii, precum \u015fi prezen\u0163a crucii monogramate \u00een fruntea inscrip\u0163iilor, un cercet\u0103tor a opinat c\u0103 acestea pledeaz\u0103 pentru datarea celor dou\u0103 construc\u0163ii c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul veacului al IV-lea sau \u00eenceputul celui de al V-lea. Cripta s-ar \u00eenscrie, dup\u0103 acesta, \u00een categoria martinilor cu plan p\u0103trat (\u00een form\u0103 de cub) sau aproape p\u0103trat, cu ziduri pline pe trei laturi \u015fi prev\u0103zute cu o cupol\u0103 hemisferic\u0103. Ea ar fi cea mai veche construc\u0163ie de acest tip din \u0163ara noastr\u0103 \u015fi poate cel mai vechi martirion cunoscut p\u00e2n\u0103 acum \u00een lumea cre\u015ftin\u0103. \u00cen acest caz, dac\u0103 mucenicii au murit \u00een vremea lui Diocle\u0163ian sau Liciniu, s-ar fi construit pentru ei o cript\u0103 mai modest\u0103, de unde mai t\u00e2rziu ar fi fost muta\u0163i \u00een cea prezent\u0103. Dar acestei ipoteze i s-a opus observa\u0163ia f\u0103cut\u0103 de arheologi c\u0103 moa\u015ftele au fost g\u0103site \u00een pozi\u0163ia lor fireasc\u0103; or, o transhumare, oric\u00e2t de atent\u0103 ar fi fost, ar fi dus la deranjarea lor.<\/p>\n

\u00cen momentul c\u00e2nd se f\u0103ceau aceste considera\u0163ii cu privire la sistemul constructiv \u015fi forma criptei, cercet\u0103rile arheologice \u00eenc\u0103 nu erau \u00eencheiate. Continuarea lor a dus la rezultate noi, \u015fi anume, s-a constatat c\u0103 sub cripta asupra c\u0103reia s-au f\u0103cut considera\u0163iile de mai sus se afl\u0103 o alta mai pu\u0163in \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t cea de deasupra, dar de aceea\u015fi l\u0103rgime. Ea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 prin lespezi de calcar puse pe cant, \u015fi care servesc s\u0103 sprijine greutatea pavimentului criptei de deasupra. \u00cen ambele \u00eenc\u0103peri s-au g\u0103sit numeroase fragmente de oase umane (cca 100), de dimensiuni foarte mici, de la doi b\u0103rba\u0163i \u00een v\u00e2rst\u0103 de aproximativ 45-50 ani, precum \u015fi un inventar funerar const\u00e2nd dintr-un castron \u015fi o oal\u0103, ambele de lut.<\/p>\n

Felul cum au fost g\u0103site oasele a \u00eendrept\u0103\u0163it pe descoperitor s\u0103 conchid\u0103 c\u0103 este vorba de o re\u00eenhumare. Aceast\u0103 re\u00eenhumare s-ar fi f\u0103cut prin anii 370-380, \u00een timpul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Valens \u015fi Valentinian, cu prilejul construirii criptei \u015fi a bazilicii. Oasele ar fi fost luate dintr-un morm\u00e2nt mai vechi (hypogeu) de form\u0103 rectangular\u0103 (2,50 x 1,70 m), g\u0103sit \u015fi el sub altarul bisericii, \u015fi construit la \u00eenceputul secolului al IV-lea, mai exact \u00een timpul lui Constantin cel Mare. Oasele ar reprezenta resturi din trupurile a doi martiri mor\u0163i poate \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Deciu (249-251). Numele lor nu se cunosc. Am avea deci \u00eengropa\u0163i la Niculi\u0163el \u015fase martiri: doi de la mijlocul veacului al III-lea \u015fi ceilal\u0163i patru, din a doua jum\u0103tate a veacului al IV-lea.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nIntrarea la cea de a doua cript\u0103 era blocat\u0103 cu o lespede de calcar zidit\u0103 cu mortar, dup\u0103 care se afla o alta cu inscrip\u0163ia: \u201eAici \u015fi acolo (se afl\u0103) s\u00e2ngele (vlaga) martirilor\u201c. Literele inscrip\u0163iei sunt asem\u0103n\u0103toare cu cele care se g\u0103sesc pe pere\u0163ii criptei superioare \u015fi acest element pledeaz\u0103 pentru contemporaneitatea lor.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Din cele de mai sus reiese c\u0103 nu exist\u0103 elemente categorice care s\u0103 pledeze pentru o fixare sigura a datei p\u0103timirii celor \u015fase mucenici de la Niculi\u0163el \u015fi nici pentru construirea criptei \u015fi a bazilicii. Afirma\u0163iile care s-au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum trebuie privite doar ca simple ipoteze de lucru. Un impediment \u00een stabilirea datei p\u0103timirii \u015fi a construc\u0163iilor, \u00een care au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i mucenicii, \u00eel constituie \u015fi faptul ca rezultatele s\u0103p\u0103turilor de la cea de a doua cript\u0103 (subteran\u0103) n-au fost publicate dec\u00e2t \u00een chip foarte sumar.<\/p>\n

Din p\u0103cate, \u015fi inscrip\u0163ia: \u201eAici \u015fi acolo (se afl\u0103) s\u00e2ngele (vlaga) martirilor\u201d, sau \u201ePe aici \u015fi pe acolo (a curs) s\u00e2ngele (vlaga) martirilor\u201c, este cam vag\u0103 \u015fi nu este u\u015for de \u00een\u0163eles. Adverbul \u03ce\u03b4\u03b5 poate avea sens modal ori locativ. Se pare c\u0103 aici trebuie \u00een\u0163eles locativ, \u015fi atunci s-ar putea referi la spa\u0163iul de jos (aici) \u015fi de sus (acolo) al criptei, unde sunt depuse moa\u015ftele martirilor. Cuv\u00e2ntul \u03af\u03c7\u03c9\u03c1 rar folosit cu sensul de \u00abs\u00e2nge\u00bb, semnifica ini\u0163ial s\u00e2ngele (vlaga) zeilor. Mai t\u00e2rziu s-a generalizat cu a doua semnifica\u0163ie. Ar reie\u015fi deci din textul inscrip\u0163iei c\u0103 at\u00e2t sus c\u00e2t \u015fi jos se afl\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale martirilor.<\/p>\n

\u00cen \u00eencerc\u0103rile de stabilire a datei p\u0103timirii martirilor de la Niculi\u0163el \u015fi a celorlal\u0163i localiza\u0163i de martirologii la Noviodunum, credem c\u0103 trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama, \u00een afar\u0103 de alte elemente, \u015fi de num\u0103rul lor mare. Aceasta presupune \u00een primul r\u00e2nd o persecu\u0163ie de mari propor\u0163ii, cum a fost aceea din timpul lui Diocle\u0163ian, din anii 303-304, sau aceea din anii 319-324, dezl\u0103n\u0163uit\u0103 de Liciniu. S-ar putea chiar s\u0103 existe mai multe \u015fanse pentru vremea lui Liciniu, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la posibilitatea ca actuala cript\u0103 s\u0103 fi fost construit\u0103 de cre\u015ftini imediat sau pu\u0163in timp dup\u0103 persecu\u0163ie, \u00een cadrul atmosferei de libertate asigurat\u0103 pentru ei de c\u0103tre Constantin cel Mare.<\/p>\n

Dar chiar dac\u0103 \u00eencerc\u0103rile de precizare cronologic\u0103 nu sunt definitive, se poate admite c\u0103 martirionul \u015fi bazilica nu dep\u0103\u015fesc secolul al IV-lea sau \u00eenceputul celui de al V-lea.<\/p>\n

Descoperirile de la Niculi\u0163el au o valoare cu totul deosebit\u0103 pentru c\u0103:<\/p>\n

(1) ele au adus la lumin\u0103, pentru prima oar\u0103, moa\u015ftele (scheletele) \u00eentregi ale unor martiri, c\u0103rora le cunoa\u015ftem sigur \u015fi numele;<\/p>\n

(2) a ie\u015fit la iveal\u0103 una dintre cele mai vechi bazilici de pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre \u015fi cel mai vechi martirion cunoscut p\u00e2n\u0103 acum;<\/p>\n

(3) se \u00eent\u0103re\u015fte convingerea noastr\u0103 \u00een \u015ftirile din martirologii, \u015fi anume c\u0103 ele sunt veridice;<\/p>\n

(4) se dovede\u015fte for\u0163a \u015fi vechimea credini\u0163ei cre\u015ftine pe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei;<\/p>\n

(5) \u00een sf\u00e2r\u015fit, asemenea descoperire este p\u00e2n\u0103 acum unic\u0103 \u00een \u00eentreg spa\u0163iul balcanic \u015fi extrem de rar\u0103 \u00een \u00eentregul Imperiu roman.<\/p>\n

Ast\u0103zi moa\u015ftele martirilor de la Niculi\u0163el, dup\u0103 16 veacuri de odihn\u0103 \u00een \u00eenc\u0103perile r\u0103coroase ale criptei, se p\u0103streaz\u0103 \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii Coco\u015fu, jude\u0163ul Tulcea, \u015fi este o m\u00e2ng\u00e2iere pentru oricine poate ajunge acolo \u015fi li se \u00eenchin\u0103.<\/p>\n

Prof. Dr. Emilian Popescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 4 iunie, Martirilogiul siriac indic\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Sf\u00e2ntului Filip, iar Martirologiul ieronimian adaug\u0103 pe Zoticus, Atalus, Euticus (Eutihie), Kamasis, Quirinus, Iulia, Saturninus, Galdunus, Ninnita, Fortunio (Furtunio) \u015fi al\u0163i 25, ale c\u0103ror nume nu sunt amintite. Patru martiri din grupul acesta mare \u015fi anume: Zotikos, Attalos, Kamasis \u015fi Philippos au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een cripta unei bazilici … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-9878","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9878"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13307,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9878\/revisions\/13307"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}