Teritoriile ce recuno\u015fteau autoritatea ultimului \u00eemp\u0103rat bizantin se reduceau la Constantinopol, cu \u00eemprejurimile sale imediate din Tracia, \u015fi cea mai mare a Peloponesului sau Moreea, la o oarecare distan\u0163\u0103 de capital\u0103, guvernat\u0103 de fra\u0163ii \u00eemp\u0103ratului.<\/span><\/p>\n Constantin al 11-lea Paleologul<\/p>\n<\/div>\n Onestitatea, noble\u0163ea, energia, b\u0103rb\u0103\u0163ia \u015fi patriotismul erau calit\u0103\u0163ile dominante ale lui Constantin, confirmate de cele mai multe izvoare grece\u015fti contemporane \u015fi de propria conduit\u0103 din timpul asediului Constantinopolului.<\/strong> Umanistul italian Francesco Filelfo, care, \u00een timpul \u015federii sale la Constantinopol, l-a cunoscut personal pe Constantin \u00eenainte de urcarea sa pe tron, \u00eel nume\u015fte pe \u00eemp\u0103rat, \u00eentr-una dintre epistolele sale, b\u0103rbat cu \u201csuflet pios \u015fi nobil\u201d<\/em>(pio et excelso animo).<\/p>\n Adversarul puternic \u015fi teribil al lui Constantin eraMehmed al II-lea<\/strong>, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 21 de ani, care reunea \u00een natura sa izbucnirile violente de cruzime nepotolit\u0103, setea de s\u00e2nge \u015fi multe dintre cele mai josnice vicii cu pasiunea pentru \u015ftiint\u0103, art\u0103 \u015fi cultur\u0103, energia \u015fi calit\u0103\u0163ile de general, om de stat \u015fi organizator. Un istoric bizantin relateaz\u0103 c\u0103 se dedica cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare \u015ftiin\u0163elor, \u00een special astrologiei, c\u0103 citea povestiri despre faptele eroice ale lui Alexandru al Macedoniei , ale lui Iulius Caesar \u015fi ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Constantinopolului \u015fi c\u0103 vorbea cinci limbi, \u00een afar\u0103 de turc\u0103.<\/p>\n Izvoarele orientale elogiaz\u0103 evlavia sa, dreptatea,\u00a0bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi protec\u0163ia acordat\u0103 savan\u0163ilor \u015fi poe\u0163ilor. Istoricii secolelor XIX-XX l-au apreciat diferit pe Mehmed al II-lea; unii i-au contestat orice calitate pozitiv\u0103, al\u0163ii au recunoscut c\u0103 era o personalitate extraordinar\u0103, aproape genial\u0103. Dorin\u0163a cuceririi Constantinopolului era o obsesie a t\u00e2n\u0103rului sultan, care, potrivit istoricului Ducas,<\/p>\n \u201cnoaptea \u015fi ziua, merg\u00e2nd la culcare \u015fi de\u015ftept\u00e2ndu-se, \u00een palatul sau sau in afara acestuia, \u00eesi fr\u0103manta mintea prin ce ac\u0163iuni si cu ce mijloace militare sa puna mana pe Constantinopol\u201d.<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n Petrecea nop\u0163i de insomnie schi\u0163\u00e2nd pe h\u00e2rtie planul ora\u015fului \u015fi al fortifica\u0163iilor sale, marc\u00e2nd locurile de unde ar putea fi mai lesne atacat.<\/strong><\/p>\n Ne-au parvenit portretele ambilor adversari, cele ale lui Constantin Paleologul pe sigilii \u015fi \u00een c\u00e2teva manuscrise t\u00e2rzii, cele ale lui Mehmed al II-lea pe medaliile b\u0103tute \u00een secolul al XV-lea de arti\u015ftii italieni \u00een onoarea sultanului \u015fi \u00een c\u00e2teva portrete, mai cu seam\u0103 cel pictat de celebrul artist vene\u0163ian Gentile Bellini (+1507), care a petrecut o scurt\u0103 vreme (1479-1480) la Constantinopol catre sfarsitul domniei lui Mehmed al II-lea.<\/p>\n Mehmed, cuceritorul Constantinopului<\/p>\n<\/div>\n Decis s\u0103 aplice lovitura de gra\u0163ie Constantinopolului, Mehmed a ac\u0163ionat cu extrem\u0103 prudent\u0103. \u00cent\u00e2i de toate, la nord de ora\u015f, pe malul european al Bosforului, \u00een cel mai \u00eengust\u00a0punct, a construit o puternic\u0103 fort\u0103reat\u0103 cu turnuri, ale c\u0103rei ruine maiestuoase se z\u0103resc \u00eenc\u0103 (Rumeli-Hisar); tunurile instalate acolo lansau proiectile de piatr\u0103 enorme pentru acea epoc\u0103.<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd s-a r\u0103sp\u00e2ndit vestea construirii citadelei pe Bosfor, popula\u0163ia cre\u015ftin\u0103 din capital\u0103, din Asia, Tracia \u015fi insule a scos, potrivit lui Ducas, un strig\u0103t de disperare:<\/p>\n \u201cAcum a venit sf\u00e2r\u015fitul ora\u015fului; acum vedem semnele ruinei neamului nostru; acum zilele lui Antihrist s-au apropiat. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu noi? Ce-i de f\u0103cut? … Unde sunt sfintii protectori ai ora\u015fului?\u201d<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n Un alt contemporan \u015fi martor ocular care a tr\u0103it toate ororile asediului Constantinopolului, vene\u0163ianul\u00a0Nicolo Barbaro, autorul pre\u0163iosului Jurnal al asediului, scria:<\/p>\n \u201c<\/em><\/strong>Aceast\u0103 fortificatie este extrem de puternic\u0103 dinspre mare, astfel \u00eenc\u00e2t este inexpugnabil\u0103, pentru c\u0103 pe t\u0103rm \u015fi ziduri se afl\u0103 bombarde \u00eentr-un num\u0103r foarte mare; dinspre uscat fortifica\u0163ia este, de asemenea, puternic\u0103, de\u015fi mai pu\u0163in dec\u00e2t dinspre mare\u201d<\/em>.<\/p><\/blockquote>\n Aceast\u0103 fortifica\u0163ie a t\u0103iat comunicatia capitalei cu Nordul \u015fi porturile M\u0103rii Negre, pentru c\u0103 toate ambarca\u0163iunile str\u0103ine, at\u00e2t la intrarea, c\u00e2t \u015fi la ie\u015firea dm Bosfor, erau interceptate de turci; \u00een caz de asediu, Constantinopolul ar fi fost privat de aprovizionarea cu gr\u00e2ne din porturile M\u0103rii Negre. Era foarte simplu pentru turci s\u0103 ia aceste m\u0103suri, pentru c\u0103, \u00een fa\u0163a fort\u0103re\u0163ei europene, se inaltau pe tarmul asiatic al Bosforului fortifica\u0163iile construite la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea de sultanul Baiazid (Anatoli-Hisar).<\/p>\n Mehmed a invadat apoi posesiune grecesti din Moreea, pentru a impiedica pe despotul Moreei sa vina ina ajutorul Constantinopolului intr-o imprejurare critica. Dup\u0103 ace\u015fti pa\u015fi preliminari, Mehmed, acest \u201cdu\u015fman p\u0103g\u00e2n al poporului cre\u015ftin\u201d<\/em>, pentru a-l cita pe Barbaro, a \u00eenceput asediul marelui ora\u015f.<\/strong><\/p>\n Constantin s-a str\u0103duit pe c\u00e2t posibil s\u0103 opun\u0103 o rezistent\u0103 demn\u0103 puternicului adversar \u00eentr-o lupt\u0103 inegal\u0103 ale c\u0103rei rezultate erau, s-ar putea spune, previzibile. \u00cemp\u0103ratul poruncise s\u0103 se adune \u00een ora\u015f, din vecin\u0103t\u0103\u0163ile capitalei, toate rezervele posibile de gr\u00e2ne \u015fi s\u0103 se faca unele repara\u0163ii la zidurile ora\u015fului. Garnizoana greac\u0103 a ora\u015fului nu dep\u0103\u015fea c\u00e2teva mii de oameni.<\/strong><\/p>\n V\u0103z\u00e2nd apropierea acestui pericol de ne\u00eenl\u0103turat, Constantin a cerut ajutor Occidentului; dar \u00een locul ajutorului militar dorit un cardinal roman de origine greac\u0103, Isidor, fostul mitropolit al Moscovei \u015fi participant la sinodul florentin, a ajuns \u00een Constantinopol \u015fi, pentru a celebra restaurarea p\u0103cii \u00eentre Bisericile Oriental\u0103 \u015fi Apusean\u0103, a oficiat un\u00a0serviciu religios de unire \u00een biserica Sf. Sofia, ceea ce a provocat cea mai mare agita\u0163ie \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei ora\u015fului.<\/strong> Unul dintre cei mai \u00eenal\u0163i demnitari ai Bizan\u0163ului, Lucas Notaras,<\/strong> a rostit atunci aceste celebre cuvinte:<\/p>\n \u201cMai bine s\u0103 vedem domnind in oras turbanul turcesc decat tiara latinilor\u201d.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n Vene\u0163ienii \u015fi genovezii au luat parte la ap\u0103rarea capitalei. Constantin \u015fi popula\u0163ia ora\u015fului s-au bizuit, \u00een special, pe un nobil genovez cu mare reputatie militara, Giovanni Giustiniani, care a ajuns \u00een Constantinopol cu dou\u0103 nave de mari dimensiuni aduc\u00e2nd 700 de lupt\u0103tori. Intrarea \u00een Cornul de Aur era blocat\u0103, cum se \u00eent\u00e2mplase deja de c\u00e2teva ori in momente critice din trecut, de un lan\u0163 masiv de fier. Se presupune c\u0103 r\u0103m\u0103\u015fite ale acestui lan\u0163 de fier puteau fi v\u0103zute p\u00e2n\u0103 recent \u00een curtea bisericii bizantine Sf. Irina, unde se afl\u0103 acum Muzeul Otoman For\u0163ele militare ale lui Mehmed, terestre \u015fi maritime \u2013 alc\u0103tuite, \u00een afar\u0103 de turci, din reprezentanti ai diferitelor popoare cucerite -, dep\u0103\u015feau cu mult num\u0103rul modest al ap\u0103r\u0103torilor Constantinopolului, greci \u015fi c\u00e2\u0163iva latini, mai cu seam\u0103 italieni.<\/strong><\/p>\n Unul dintre cele mai importante evenimente din \u00eentreaga istorie mondial\u0103 era iminent.<\/strong> Faptul \u00eensu\u015fi al asedierii \u015fi cuceririi de c\u0103tre turci a \u201cora\u015fului protejat de Dumnezeu\u201d<\/em>, Constantinopolul, a l\u0103sat o amprent\u0103 profund\u0103 \u00een izvoare, care, \u00een diferite limbi \u015fi din diferite puncte de vedere, au descris ultimele momente ale Imperiului bizantin \u015fi care ne permit s\u0103 asist\u0103m, uneor literalmente pe zile \u015fi ore, la desf\u0103\u015furarea ultimului act al acestei drame istorice emo\u0163ionante.<\/strong> Ne-au parvenit izvoare redactate \u00een greac\u0103, latin\u0103, italian\u0103, slav\u0103 \u015fi turc\u0103.<\/p>\n Principalele izvoare grece\u015fti se disting \u00een aprecierea acestui eveniment. Georgios Phrantzes<\/strong>, care a participat la asediu, prieten intim al ultimului \u00eemp\u0103rat bizantin \u015fi celebru diplomat care detinuse \u00eenalte demnit\u0103\u0163i \u00een Imperiu, nutrea o dragoste nem\u0103rginit\u0103 pentru \u00eemp\u0103ratul s\u0103u erou \u015fi pentru dinastia Paleologilor \u00een general \u015fi era ostil unirii Bisericilor;acesta descrie ultimele zile ale Bizantului cu intentia de a restabili onoarea \u00eenvinsului Constantin, a patriei sale jignite \u015fi a credin\u0163ei grece\u015fti ortodoxe ofensate.<\/strong><\/p>\n Un alt scriitor contemporan, grecul Critobul<\/strong>, care trecuse de partea turcilor \u015fi dorea s\u0103-\u015fi demonstreze loialitatea fat\u0103 de Mehmed al II-lea, a dedicat istoria sa, puternic influentat\u0103 de Tucidide, \u201ccelui mai mare \u00eemp\u0103rat, regelui regilor, Mehmet\u201d;<\/em> a istorisit evenimentele din ultimele zile ale Bizantului din punctul de vedere al unui supus al noului Imperiu Otoman, de\u015fi nu i-a atacat pe\u00a0conationalii s\u0103i greci.<\/p>\n Un grec din Asia Mic\u0103, Ducas<\/strong>, partizan al unirii, \u00een care vedea singura salvare pentru Imperiu, a scris dintr-o perspectiv\u0103 favorabil\u0103 Apusului, a accentuat \u00een special serviciile \u015fi meritele comandantului genovez Giustiniani, reduc\u00e2nd mai degrab\u0103 rolul lui Constantin, dar a scris, \u00een acela\u015fi timp, nu f\u0103r\u0103 dragoste \u015fi comp\u0103timire pentru greci.<\/p>\n \u00cen fine, al patrulea istoric grec al ultimei perioade a Bizantului, unicul atenian din literatura bizantin\u0103, Laonikos Chalcocondyles<\/strong>, aleg\u00e2nd ca subiect principal\u00a0al istoriei sale nu Bizantul, ci Imperiul turc, \u015fi-a fixat o tem\u0103 nou\u0103 \u015fi vast\u0103: \u201cExtraordinara cre\u015ftere a puterii t\u00e2n\u0103rului Imperiu otoman, care s-a \u00een\u0103ltat pe ruinele statelor grece\u015fti, france \u015fi slave\u201d.<\/em>Lucrare cu caracter general, scrierea lui Laonikos \u2013 care, \u00een plus, nu a fost un martor ocular al ultimelor zile ale Constantinopolului \u2013 nu are dec\u00e2t o \u00eensemn\u0103tate secundar\u0103.<\/p>\n Isidor al Kievului, ierarhul<\/p>\n ortodox care a ajuns<\/p>\n cardinal prin apostaziere<\/p>\n<\/div>\n Printre cele mai valoroase izvoare redactate \u00een latin\u0103, c\u00e2teva apartin unor autori care au tr\u0103it la Constantinopol pe toat\u0103 durata asediului. Unul era apelul \u201cC\u0103tre toti credincio\u015fii \u00eentru Hristos<\/em>\u201c, scris de cardinalul Isidor<\/strong>, care a sc\u0103pat cu greutate s\u0103 nu fie luat captiv de turci. El \u00eei implora pe toti cre\u015ftinii s\u0103 ridice armele pentru a ap\u0103ra credinta cre\u015ftin\u0103 aflat\u0103 \u00een pericol. Raportul c\u0103tre pap\u0103 al arhiepiscopului Chiosului, Leonard, care a sc\u0103pat \u015fi el de captivitate, a interpretat marea nenorocire care lovise Bizantul drept pedeapsa pentru abaterea grecilor de la credinta apusean\u0103.<\/strong> \u00cen sf\u00e2r\u015fit, un poem \u00een versuri, \u00een patru strofe, intitulat \u201cConstantinopolis<\/em>\u201c, a fost compus de italianul Pusculus, care a petrecut ceva vreme \u00een captivitate la turci. Era un imitator al lui Virgiliu \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, al lui Homer. Credincios apusean zelos,\u00a0a dedicat poemul s\u0103u papei \u015fi a fost, ca \u015fi Leonard, convins c\u0103 Dumnezeu a pedepsit Bizan\u0163ul pentru schisma sa.<\/p>\n Printre izvoarele italiene se afl\u0103 nepre\u0163uitul Jurnal al asediului Constantinopolului,<\/em> scris \u00een vechiul dialect venetian, \u00eentr-un stil arid de cronic\u0103, al c\u0103rui autor este un nobil venetian, Nicolo Barbaro. A enumerat zi de zi conflictele dintre greei \u015fi turci din timpul asediului, motiv pentru care lucrarea sa are o important\u0103 capital\u0103 \u00een stabilirea cronologiei evenimentelor.<\/p>\n \u00cen rusa veche, o istorie important\u0103 a cuceririi \u0162arigradului, \u201caceast\u0103 mare \u015fi teribil\u0103 isprav\u0103\u201d<\/em>, a fost scris\u0103 de \u201cp\u0103c\u0103tosul \u015fi smeritul Nestor Iskinder (lskander)\u201d<\/em>. Probabil rus Ia origine, a luptat \u00een armata sultanului \u015fi a descris cu impar\u0163ialitate \u015fi, pe c\u00e2t posibil, zi de zi actiunile turcilor din timpul asediului \u015fi dup\u0103 c\u0103derea ora\u015fului. Istoria c\u0103derii Constantinopolului este, de asemenea, relatat\u0103 \u00een diferite cronici ruse\u015fti.<\/p>\n \u00cen sf\u00e2r\u015fit, exist\u0103 izvoare turce\u015fti care apreciaz\u0103 marele eveniment din punctul de vedere al Islamului victorios \u015fi triumf\u0103tor \u015fi al reprezentantului s\u0103u str\u0103lucit, Mehmed al II-lea Cuceritorul. Izvoarele turce\u015fti se prezint\u0103 uneori sub forma unor colec\u0163ii de legende populare turce\u015fti despre Constantinopol \u015fi Bosfor.\u00a0Aceast\u0103 enumerare a izvoarelor principale arat\u0103 ce documenta\u0163ie bogat\u0103 \u015fi variat\u0103 exist\u0103 pentru studierea problemei asediului \u015fi cuceririi Constantinopolului de c\u0103tre turci.<\/p>\n La \u00eenceputul lui aprilie 1453 a \u00eenceput asediul marelui ora\u015f. Nu numai superioritatea numeric\u0103 de net\u0103g\u0103duit a fortelor militare turce\u015fti a contribuit la reu\u015fita asediului.\u00a0Mehmed al II-lea, numit de Barbaro \u201cacest turc perfid, c\u00e2ine-turc<\/em>\u201c, a fost primul suveran din istorie care avea la dispozi\u0163ia sa un adev\u0103rat parc de artilerie.<\/strong> Tunurile perfecionate din bronz ale turcilor, de dimensiuni gigantice pentru e epoca aceea, aruncau la mare distant\u0103 proiectile de piatr\u0103 enorme; la loviturile distrug\u0103toare ale acestora zidurile seculare ale Constantinopolului nu Povestirea rus\u0103 despre \u0162arigrad men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103\u201cblestematul Mehmed<\/em>\u201d a transportat l\u00e2ng\u0103 zidurile ora\u015fului \u201ctunuri, archebuze, turnuri, sc\u0103ri mobile, ma\u015fini de asediu \u015fi alte dispozitive destinate demol\u0103rii zidurilor\u201d<\/em>.<\/strong> Critobul, istoricul grec contemporan, a \u00een\u0163eles limpede rolul decisiv al artileriei c\u00e2nd a scris c\u0103 toate\u00a0\u015fanturile s\u0103pate de turci pe sub ziduri \u015fi culoarele subterane \u201cs-au dovedit de prisos \u015fi au implicat o cheltuial\u0103 inutil\u0103, \u00eentruc\u00e2t tunurile decideau totul\u201d.<\/em><\/p>\n \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u00een c\u00e2teva locuri din Istanbul se puteau vedea pe sol imensele ghiulele de tun care fuseser\u0103 aruncate peste ziduri \u015fi care se aflau aproape \u00een acela\u015fi loc unde c\u0103zuser\u0103 \u00een 1453<\/strong>.<\/p>\n La 20 aprilie, singurul moment \u00een care soarta a fost favorabil\u0103 cre\u015ftinilor, patru nave genoveze care venisera in ajutorul Constantinopolu lui au \u00eenfr\u00e2nt flota turc\u0103 in pofida superioritatii numerice a acesteia. \u201cSe poate imagina cu u\u015furin\u0163\u0103\u201d,<\/em> scria Schlumberger, un istoric recent al asediului \u015fi cuceririi Constantinopolului, \u201cbucuria inefabil\u0103 a grecilor \u015fi italienilor. Pentru o clip\u0103, Constantinopolul s-a considerat salvat\u201d.<\/em> Dar acest succes, desigur, nu putea avea o \u00eensemn\u0103tate real\u0103 pentru desf\u0103\u015furarea asediului.<\/p>\n La 22 aprilie, ora\u015ful cu \u00eemp\u0103ratul \u00een frunte a r\u0103mas uluit \u00een fata unui spectacol extraordinar \u015fi terifiant: navele turce\u015fti se g\u0103seau \u00een partea superioar\u0103 a Cornului de Aur. \u00cen timpul noptii precedente, sultanul reu\u015fise s\u0103 transporte pe uscat ambarcatiunile din Bosfor \u00een Cornul de Aur<\/strong>; se construise ad-hoc un fel de platform\u0103 de lemn \u00een valea dintre coline \u015fi vasele au fost puse pe ro\u0163i \u015fi trase pe aceast\u0103 platform\u0103 prin eforturile unui mare num\u0103r de \u201cnetrebnici<\/em>\u201c, potrivit spuselor lui Barbaro, care se aflau la dispozi\u0163ia sultanului. Flota greco-italian\u0103 ancorat\u0103 \u00een Cornul de Aur, dincolo de lan\u0163, s-a aflat din acel moment prins\u0103 \u00eentre dou\u0103 focuri.<\/p>\n Situa\u0163ia ora\u015fului a devenit critic\u0103. Planul garnizoanei asediate de a incendia in timpul noptii vasele turce\u015fti din Cornul de Aur a fost dezv\u0103luit sultanului printr-o tradare \u015fi a fost pre\u00eent\u00e2mpinat.<\/strong><\/p>\n Imit\u00e2nd celebrele discursuri din istoria lui Tucidide, Critobul \u00eei atribuie lui Mehmed un lung discurs adresat trupelor sale, \u00een care face apel la curajul \u015fi fermitatea lor; \u00een acest discurs, sultanul declara:<\/p>\n \u201cTrei sunt condi\u0163iile pentru un r\u0103zboi victorios: a dori (victoria), a fi ru\u015finat (de dezonoare, \u00eenfr\u00e2ngere) \u015fi a da ascultare comandan\u0163ilor\u201d.<\/p><\/blockquote>\n Acest asalt a fost stabilit pentru noaptea de 29 mai.<\/strong><\/p>\n Vechea capital\u0103 a R\u0103s\u0103ritului cre\u015ftin, prev\u0103z\u00e2nd inevitabila catastrof\u0103 \u015fi prevenit\u0103 de asaltul proiectat, a petrecut ajunul marii zile \u00een rug\u0103ciune \u015fi lacrimi. La porunca \u00eemp\u0103ratului, procesiuni religioase, urmate de enorme mul\u0163imi de oameni c\u00e2nt\u00e2nd \u201cDoamne, miluie\u015fte-ne\u201d<\/em> , au str\u0103b\u0103tut ora\u015ful. B\u0103rba\u0163ii se \u00eencurajau unii pe al\u0163ii pentru a opune o rezisten\u0163\u0103 d\u00e2rz\u0103 turcilor \u00een ceasul ultim al luptei.<\/strong> \u00centr-un lung discurs citat de istoricul grec Phrantzes, Constantin a \u00eendemnat populatia la o ap\u0103rare curajoas\u0103, dar a \u00eentrez\u0103rit limpede destinul ei tragic c\u00e2nd a spus c\u0103 turcii<\/p>\n \u201cse bizuie pe arme, cavalerie, infanterie \u015fi superioritate numeric\u0103; noi ne \u00eencredem in numele Domnului Dumnezeului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru<\/strong> \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, \u00een bra\u0163ele \u015fi for\u0163a noastr\u0103, care ne-au fost \u00eencredin\u0163ate de puterea dumnezeiasc\u0103\u201d.<\/em><\/p><\/blockquote>\n Constantin \u015fi-a \u00eencheiat discursul astfel:<\/p>\n \u201cV\u0103 rog \u015fi v\u0103 implor s\u0103 acordati onoarea \u015fi ascultarea cuvenite comandantilor vo\u015ftri, fiec\u0103ruia potrivit rangului s\u0103u, gradului \u015fi slujbei lui militare. Aflati aceasta: dac\u0103 \u00cen seara aceleia\u015fi zile s-a celebrat o slujb\u0103 \u00een Sf. Sofia; a fost ultima ceremonie cre\u015ftin\u0103 care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een celebra biseric\u0103. Pe baza izvoarelor bizantine, istoricul englez E . Pears a oferit o descriere remarcabil\u0103 a acestei ceremonii:<\/p>\n \u00a0\u201cMarea ceremonie din seara [acelei zile \u2013 n. trad.], una ce trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 se evidentieze dintre spectacolele istorice mondiale, a fost ultima slujb\u0103 cre\u015ftin\u0103 celebrat\u0103 \u00een biserica \u00cen\u0163elepciunii dumnezeie\u015fti. [\u2026] Erau de fa\u0163\u0103 \u00eemp\u0103ratul \u015fi comandan\u0163ii de care se putea lipsi [de pe zidul de ap\u0103rare \u2013 n. trad .], iar l\u0103ca\u015ful era \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u015fi pentru ultima oar\u0103 \u00een\u0163esat cu dreptcredincio\u015fi cre\u015ftini. Ne putem imagina f\u0103r\u0103 prea mare efort aceast\u0103 scen\u0103. Interiorul bisericii era cel mai frumos pe care-l produsese arta cre\u015ftin\u0103 \u015fi frumuse\u0163ea sa era sporit\u0103 de detalii splendide. Patriarhul \u015fi cardinalul, mul\u0163imea clericilor reprezent\u00e2nd ambele Biserici, R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi Apusean\u0103<\/strong>; \u00eemp\u0103ratul \u015fi aristocra\u0163ii, ultima r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 a odinioar\u0103 str\u0103lucitei \u015fi curajoasei aristocra\u0163ii bizantine ; preo\u0163i \u015fi soldati amestecati; constantinopolitani, venetieni \u015fi genovezi, to\u0163i erau prezen\u0163i, to\u0163i realiz\u00e2nd primejdia aflat\u0103 \u00een fa\u0163a lor \u015fi sim\u0163ind c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere pericolul iminent, rivalit\u0103tile care-i absorbiser\u0103 ani de zile erau prea m\u0103runte pentru a mai reflecta la ele. \u00cemp\u0103ratul \u015fi camarazii s\u0103i de arme s-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit cu \u201cPreacuratele \u015fi Dumnezeie\u015ftile Taine\u201d \u015fi \u015fi-au luat r\u0103mas-bun de la patriarh. Ceremonia era in realitate o liturghie a mor\u0163ii. Imperiul agoniza \u015fi se cuvenea ca slujba pentru spiritul s\u0103u \u00een agonie s\u0103 fie s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 public \u00een cea mai frumoas\u0103 biseric\u0103 \u015fi \u00eenaintea ultimului s\u0103u viteaz \u00eemp\u0103rat.<\/strong>Dac\u0103 scena \u00eencoron\u0103rii lui Carol cel Mare \u015fi a na\u015fterii unui Imperiu, at\u00e2t de viu descris\u0103 de dl Bryce, este printre cele mai pitore\u015fti din istorie, aceea a ultimei slujbe cre\u015ftine \u00een Sf. Sofia este cu siguran\u0163\u0103 printre cele mai tragice\u201d.<\/p>\n \u201cCine va putea descrie<\/strong><\/em>\u201c, scrie Phrantzes, \u201clacrimile \u015fi suspinele din palat! Nici chiar o fiint\u0103 din lemn sau piatr\u0103 nu-\u015fi putea retine lacrimile\u201d.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n Turcii au atacat cu extraordinar\u0103 violent\u0103 zidurile din apropierea Por\u0163ii Sf. Roman (sau Pempton), unde lupta \u00eemp\u0103ratul.<\/strong> Unul dintre principalii ap\u0103r\u0103tori ai ora\u015fului, genovezul Giustiniani, grav r\u0103nit, a fost obligat s\u0103 abandoneze lupta; a fost transportat cu dificultate pe o corabie care a reu\u015fit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 portul \u00een directia insulei Chios. Fie aici, fie \u00een cursul c\u0103l\u0103toriei spre insul\u0103, Giustiniani a murit. Morm\u00e2ntul s\u0103u poate fi v\u0103zut \u015fi ast\u0103zi \u00een Chios, dar epitaful latin, aflat \u00eenainte vreme \u00een biserica Sf. Dominic din interiorul citadelei, se pare c\u0103 a disp\u0103rut.<\/p>\n Plecarea \u015fi moartea lui Giustiniani au constituit o pierdere ireparabil\u0103 pentru cei asedia\u0163i. Tot mai multe noi bre\u015fe se deschideau \u00een ziduri.<\/p>\n Constantin, ultimul imparat<\/p>\n al Bizantului<\/p>\n<\/div>\n Imp\u0103ratul a luptat eroic, ca un simplu soldat, \u015fi a c\u0103zut \u00een lupt\u0103.<\/strong> Nu de\u0163inem informa\u0163ii precise despre moartea ultimului \u00eemp\u0103rat bizantin; din acest motiv, moartea sa a fost \u00eenv\u0103luit\u0103 cur\u00e2nd de legenda care a ocultat faptul istoric.<\/p>\n Dup\u0103 moartea lui Constantin, turcii au n\u0103v\u0103lit \u00een ora\u015f, cauz\u00e2nd o teribil\u0103 devastare.<\/strong> O mul\u0163ime de greci au c\u0103utat refugiu \u00een Sf. Sofia<\/strong>, sper\u00e2nd s\u0103 se afle acolo \u00een siguran\u0163\u0103. Dar turcii au for\u0163at intrarea \u015fi s-au n\u0103pustit \u00een biseric\u0103; au ucis \u015fi au batjocorit pe grecii care se ascundeau acolo, f\u0103r\u0103 deosebire de sex sau v\u00e2rst\u0103.<\/strong> \u00cen ziua cuceririi ora\u015fului sau poate a doua zi, sultanul \u015fi-a f\u0103cut intrarea solemn\u0103 \u00een Constantinopolul cucerit \u015fi a mers la Sf. Sofia, unde a rostit o rug\u0103ciune musulman\u0103. Dup\u0103 aceea, Mehmed \u015fi-a stabilit re\u015fedin\u0163a \u00een palatul imperial de la Blacherne.<\/p>\n Potrivit indica\u0163iei unanime a izvoarelor, jefuirea ora\u015fului, a\u015fa cum promisese Mehmed solda\u0163ilor, a durat trei zile \u015fi trei nop\u0163i<\/strong>. Popula\u0163ia a fost masacrat\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103. Bisericile, \u00een frunte cu Sf. Sofia \u015fi manastirile, cu toat\u0103 bog\u0103\u0163ia lor, au fost jefuire \u015fi profanate ;<\/strong> propriet\u0103tile private au fost pr\u0103date. \u00cen acele zile nefaste a pierit un mare num\u0103r de capodopere ale spiritului uman. C\u0103rtile au fost aruncate \u00een foc sau rupte \u00een buc\u0103\u0163i, c\u0103lcate \u00een picioare sau sau vandute pe un pret de nimic. Potrivit m\u0103rturiei lui Ducas, un num\u0103r enorm de c\u0103rti au fost \u00eenc\u0103rcate \u00een c\u0103rute \u015fi risipite \u00een diferite regiuni; un mare num\u0103r de c\u0103r\u0163i, lucr\u0103rile lui Aristotel \u015fi Platon, scrieri teologice si multe altele erau v\u00e2ndute pentru o moned\u0103 de aur ; ferecaturile din aur \u015fi argint care \u00eempodobeau Evangheliile au fost smulse \u015fi Evangheliile \u00eensele au fost v\u00e2ndute sau aruncate; toate sfintele icoane au fost aruncate \u00een foc si turcii mancau carne fiart\u0103 pe acest rug.<\/strong><\/p>\n Totu\u015fi, unii savan\u0163i- de pild\u0103, F. Uspenski, cred c\u0103<\/p>\n \u201cturcii \u00een 1453 au ac\u0163ionat cu mai mult\u0103 bl\u00e2nde\u0163e \u015fi umanitate dec\u00e2t crucia\u0163ii care au cucerit Constantinopolul \u00een 1204<\/strong><\/em>.\u201d<\/p><\/blockquote>\n O tradi\u0163ie cre\u015ftin\u0103 popular\u0103 relateaz\u0103 c\u0103, \u00een momentul apari\u0163iei turcilor \u00een Sf. Sofia, se celebra [Sf\u00e2nta] Liturghie; c\u00e2nd preotul care \u0163inea \u00een m\u00e2ini Sfintele Taine i-a v\u0103zut pe musulmani \u00eembulzindu-se \u00een biseric\u0103, zidul altarului s-a deschis ca prin minune \u00een fa\u0163a lui, el a p\u0103truns \u015fi s-a f\u0103cut nev\u0103zut ; c\u00e2nd Constantinopolul va trece din nou \u00een m\u00e2inile\u00a0cre\u015ftinilor, preotul va ie\u015fi din zid \u015fi va continua Liturghia.<\/p>\n Cu 60 de ani \u00een urm\u0103, ghizii locali obi\u015fnuiau s\u0103 le arate turi\u015ftilor, \u00eentr-unul din col\u0163urile ascunse ale Istanbulului, un pretins morm\u00e2nt al ultimului \u00eemp\u0103rat bizantin, deasupra c\u0103ruia ardea o candel\u0103 modest\u0103. Desigur, acest morm\u00e2nt anonim nu este cu adev\u0103rat cel al lui Constantin; locul unde a fost \u00eenmorm\u00e2ntat este necunoscut. \u00cen 1895, E.A. Grosvenor scria:<\/p>\n \u201cAst\u0103zi, \u00een cartierul Abou Vefa din Istanbul, poate fi v\u0103zut un morm\u00e2nt modest \u015fi anonim pe care grecii simpli \u00eel venereaz\u0103 ca fiind cel al lui Constantin. Devo\u0163iunea umil\u0103 l-a S-a afirmat \u00eendeob\u015fte c\u0103, la dou\u0103 zile dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, \u00een Arhipelag a sosit o flot\u0103 apusean\u0103 care s\u0103-l despresoare \u015fi, afl\u00e2nd ve\u015ftile despre c\u0103derea ora\u015fului, a f\u0103cut cale-ntoars\u0103 numaidec\u00e2t. Pe baza unor m\u0103rturii noi, ast\u0103zi acest fapt este negat: nici vase\u00a0papale, nici genoveze sau aragoneze nu au navigat spre r\u0103s\u0103rit pentru a veni \u00een sprijinul Constantinopolului.<\/strong><\/p>\n \u00cen 1456, Mehmed a cucerit Atena de la franci; cur\u00e2nd dup\u0103 aceea, i s-a supus intreaga Grecie, cu Peloponesul. Anticul Parthenon, unde se afla \u00een Evul Mediu biserica Sfintei Fecioare, a fost, la porunca sultanului, transformat \u00eentr-o moschee<\/strong>. In 1461, \u00eendep\u0103rtatul Trapezunt, capitala unui Imperiu c\u00e2ndva independent, a trecut \u00een m\u00e2inile turcilor. \u00cen acela\u015fi timp, au luat \u00een posesie ultimele vestigii ale despotatului Epirului.Imperiul bizantin ortodox \u00eenceta s\u0103 existe \u015fi pe amplasamentul s\u0103u s-a fondat \u015fi s-a extins un Imperiu musulman (otoman).<\/strong> Capitala sa a fost transferat\u0103 de la Adrianopol la Constantinopol, numit de turci Istanbul (Stambul).<\/p>\n Imit\u00e2nd \u201clamenta\u0163ia\u201d lui Niketas Akominatos dup\u0103 jefuirea Constantinopolului de c\u0103tre latini \u00een 1204, Ducas a depl\u00e2ns evenimentul din 1453. Iat\u0103 exordiul acestei t\u00e2nguiri:<\/p>\n \u201cO, ora\u015f, ora\u015f, cap al tuturor ora\u015felor! O, ora\u015f, ora\u015f, centru al celor patru sferturi ale lumii ! O, ora\u015f, ora\u015f, m\u00e2ndria cre\u015ftinilor \u015fi spaima barbarilor! O, ora\u015f, ora\u015f, al doilea paradis s\u0103dit \u00een Apus, cuprinz\u00e2nd tot soiul de plante care se apleac\u0103 sub povara fructelor spirituale! Paradis, unde este frumuse\u0163ea ta? Unde este binecuv\u00e2ntata fort\u0103 spiritual\u0103 \u015fi trupeasc\u0103 a darurilor tale duhovnice\u015fti? Unde sunt trupurile Apostolilor Domnului meu? \u2026 Unde sunt moa\u015ftele sfin\u0163ilor, unde sunt moa\u015ftele martirilor? Unde sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale marelui Constantin \u015fi ale celorlal\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i?\u201d.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n Un alt contemporan, istoricul polonez Jan Dlugosz, scria \u00een a sa Istorie a Poloniei:<\/p>\n \u201cAceast\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere constantinopolitan\u0103, jalnic\u0103 \u015fi vrednic\u0103 de pl\u00e2ns, a fost victoria enorm\u0103 a turcilor, pieirea din urm\u0103 a grecilor, infamia latinilor; prin care credin\u0163a roman\u0103 a fost r\u0103nit\u0103, religia r\u0103v\u0103\u015fit\u0103, numele lui Hristos batjocorit \u015fi asuprit. Unul dintre cei doi ochi ai Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii a fost smuls ; una dintre cele dou\u0103 m\u00e2ini a fost amputat\u0103, de vreme ce bibliotecile au fost incendiate \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile literaturii grece\u015fti distruse, f\u0103r\u0103 de care nimeni nu se poate considera \u00eenv\u0103\u0163at\u201d.<\/p><\/blockquote>\n Un cronicar din \u00eendep\u0103rtata Georgie a notat cu pio\u015fenie : \u201cin ziua \u00een care turcii au luat Constantinopolul, soarele s-a \u00eentunecat\u201d.<\/strong><\/em><\/p>\n Intrarea lui Mehmed in Constantinopol<\/p>\n<\/div>\n C\u0103derea Constantinopolului a f\u0103cut o impresie teribil\u0103 \u00een Europa Occidental\u0103, care, \u00eent\u00e2i de toate, a fost \u00eengrozit\u0103 la g\u00e2ndul viitoarei \u00eenaint\u0103ri a turcilor. De altminteri, ruina unuia dintre principalele centre ale Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, de\u015fi schismatic din punctul de vedere al Bisericii Romane, nu putea s\u0103 nu provoace \u00een sufletele credincio\u015filor din Occident m\u00e2nie, spaim\u0103, dorint\u0103 fierbinte de a repara situa\u0163ia. Papi, suverani, episcopi, printi \u015fi cavaleri au l\u0103sat multe scrieri \u015fi epistole care zugr\u0103vesc \u00eentreaga oroare a situa\u0163iei \u015fi fac apel la o cruciad\u0103 contra islamului victorios \u015fi a reprezentantului s\u0103u, Mehmed al Il-lea,\u201cprecursorul lui Antihrist \u015fi al doilea Sennacherib\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n Multe scrieri depl\u00e2ng ruina Constantinopolului ca focar de cultur\u0103. \u00cen apelul adresat papei Nicolae al V-lea, \u00eemp\u0103ratul occidental Frederic al III-lea, numind c\u0103derea Constantinopolului o \u201cnenorocire comun\u0103 pentru \u00eentreaga credint\u0103 cre\u015ftin\u0103\u201d<\/strong> <\/em>, a scris c\u0103 (ora\u015ful) Constantinopol era \u201cun adev\u0103rat s\u0103la\u015f (velut domiciulium proprium) al literaturii \u015fi \u00eenv\u0103t\u0103turii pentru \u00eentreaga umanitate\u201d<\/em>. [\u2026]<\/p>\n Nici apelurile papilor \u015fi suveranilor, nici imboldul nobil al indivizilor \u015fi colectivit\u0103tilor, nici con\u015ftientizarea pericolului comun \u00een fata amenint\u0103rii otomane nu putea unifica divizata Europ\u0103 Occidental\u0103 pentru a lupta contra Islamului. Turcii au continuat s\u0103 \u00eenainteze \u015fi, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea, au amenintat Viena . A fost zenitul puterii Imperiului otoman. Au fost determinati s\u0103 se retrag\u0103 din Europa, dar Constantinopolul, se \u015ftie, se afl\u0103 \u015fi astazi \u00een m\u00e2inile turcilor.<\/strong><\/p>\n sursa: cuvantul-ortodox.ro<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Constantin al XI-lea (1449-1453) \u015fi capturarea Constantinopolului de c\u0103tre turci Teritoriile ce recuno\u015fteau autoritatea ultimului \u00eemp\u0103rat bizantin se reduceau la Constantinopol, cu \u00eemprejurimile sale imediate din Tracia, \u015fi cea mai mare a Peloponesului sau Moreea, la o oarecare distan\u0163\u0103 de capital\u0103, guvernat\u0103 de fra\u0163ii \u00eemp\u0103ratului. Constantin al 11-lea Paleologul Onestitatea, noble\u0163ea, energia, b\u0103rb\u0103\u0163ia \u015fi patriotismul … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-9862","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9862"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9862\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9865,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9862\/revisions\/9865"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Constantine_XI_Palaiologos_miniature\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Constantine_XI_Palaiologos_miniature.jpg\")
<\/p>\n![\"Mehmed,](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/mehmed-const.jpg\")
<\/p>\n![\"caderea-const-10\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-10.jpg\")
de Istorie Militar\u0103.<\/p>\n![\"Isidore_of_Kiev\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Isidore_of_Kiev.jpg\")
<\/p>\n![\"caderea-const-12\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-12-1024x768.jpg\")
puteau rezista.<\/p>\n![\"caderea-const-5\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-5-1024x768.jpg\")
Intre timp, bombardamentul violent al ora\u015fului, ne\u00eentrerupt de mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, a adus popula\u0163ia \u00een pragul epuiz\u0103rii complete; b\u0103rba\u0163i, femei, copii, preo\u0163i, monahi \u015fi monahii erau constr\u00e2n\u015fi, zi \u015fi noapte, sub canonad\u0103, s\u0103 repare numeroasele bre\u015fe din ziduri.<\/strong> Asediul dura deja de 50<\/strong> de zile. Zvonurile care i-au ajuns sultanului la ureche, poate inventate anume, despre eventuala sosire a flotei cre\u015ftine \u00een ajutorul ora\u015fului l-au convins s\u0103 precipite lovitura decisiv\u0103 dat\u0103 Constantinopolului.<\/p>\n![\"caderea-const-2\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-2.jpg\")
respectati cu sinceritate toate cate vi le-am poruncit, nadajduiesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, s\u0103 evit\u0103m<\/strong> dreapta pedeaps\u0103 trimis\u0103 de Dumnezeu\u201d.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n![\"caderea-const-3\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-3.jpg\")
Asaltul general a \u00eenceput in noaptea de marti, 28-29 mai, intre ceasurile \u00eent\u00e2i \u015fi al doilea ale diminetii<\/strong>.La semnalul dat, ora\u015ful a fost atacat simultan din trei p\u0103rti.<\/strong>Dou\u0103 atacuri au fost respinse. \u00cen cele din urm\u0103, Mehmed a organizat cu cea mai mare grij\u0103 al treilea \u015fi ultimul atac.<\/p>\n![\"Constantin,](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/constantin-11-pal.jpg\")
<\/p>\n![\"Constantine_XI_Palaiologos\"](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Constantine_XI_Palaiologos-300x199.jpg\")
\u00eenconjurat cu c\u00e2teva ornamente rustice. Lum\u00e2n\u0103rile ardeau al\u0103turi zi \u015fi noapte. P\u00e2n\u0103 acum opt ani, era frecventat, de\u015fi pe ascuns, ca loc de rug\u0103ciune. Apoi, guvernul otoman a introdus pedepse severe \u015fi de atunci a fost aproape p\u0103r\u0103sit. <\/strong>Este genul de poveste care \u00eei \u00eenc\u00e2nt\u0103 pe creduli sau pe credincio\u015fi\u201d.<\/p><\/blockquote>\n![\"Intrarea](\"http:\/\/www.cuvantul-ortodox.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/caderea-const-6-751x1024.jpg\")
<\/p>\n