![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/caderea-constantinopolului.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u00cen fiecare an la 29 mai ne amintim de Bizan\u0163 \u015fi de gloria lui milenar\u0103, pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi, \u00een anul 1453, a c\u0103zut sub otomani Constantinopolul, capitala imperiului cunoscut \u00een istorie sub numele de \u201eBizantin\u201d. Cultura \u015fi civiliza\u0163ia bizantin\u0103 au continuat \u015fi dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului \u00een spa\u0163iul ortodox, sub forma Bizan\u0163ului dup\u0103 Bizan\u0163, concept formulat de istoricul Nicolae Iorga. Prin aceasta, el descrie aderarea cultural\u0103 a \u0163\u0103rilor ortodoxe, \u00een special a celor rom\u00e2ne, la spa\u0163iul cultural bizantin.<\/p>\n
Ora\u015ful Byzantion, de unde vine numele de Bizan\u0163, a fost fondat pe malul vestic al Bosforului, \u00een jurul anului 660 \u00ee.Hr. Adev\u0103rata glorie a ora\u015fului \u00eencepe \u00eens\u0103 \u00een timpul domniei lui Constantin cel Mare, cel care \u00eel transform\u0103 \u00een capitala imperiului \u015fi \u00eei d\u0103 numele. \u00cen anul 330 d.Hr., odat\u0103 cu inaugurarea \u201eNoii Rome\u201d\u2011Constantinopol \u00eencepe istoria de peste o mie de ani a Imperiului Bizantin.<\/p>\n
Din punct de vedere cronologic, Bizan\u0163ul a succedat Imperiului Roman, deschiz\u00e2nd o er\u0103 nou\u0103. Chiar dac\u0103 \u00een structura sa a p\u0103strat o serie de norme ce au sus\u0163inut edificiul imperial roman, evolu\u0163ia sa ulterioar\u0103 ne descoper\u0103 o direc\u0163ie diferit\u0103. Rolul Imperiului Bizantin \u00een istoria european\u0103 \u015fi a poporului rom\u00e2n nu poate fi neglijat, chiar dac\u0103 mul\u0163i \u00eel trec uneori cu vederea. De fapt, \u00eentreaga istorie a cre\u015ftinismului din momentul \u00een care a devenit religie liber\u0103 s\u2011a desf\u0103\u015furat \u00een cadrul acestui imperiu.<\/p>\n
\u00cen ceea ce ne prive\u015fte pe noi, rom\u00e2nii, Bizan\u0163ul a avut un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een continuitatea daco\u2011roman\u0103, \u00een consolidarea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, \u00een procesul de formare a poporului \u015fi a limbii rom\u00e2ne, \u00een organizarea \u015fi via\u0163a bisericeasc\u0103, \u00een cultur\u0103 \u015fi art\u0103. \u00cen perioada migra\u0163iei, Imperiul Bizantin a reprezentat singura forma\u0163iune politic\u0103 din sud\u2011estul Europei care a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 \u00een fa\u0163a barbarilor, oblig\u00e2ndu\u2011i pe ace\u015ftia s\u0103 dea libertate de via\u0163a \u015fi de credin\u0163a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. De la Bizan\u0163 a fost condus\u0103 activitatea misionar\u0103 de cre\u015ftinare \u00een p\u0103r\u0163ile noastre, mai ales printre migratorii barbari, \u015fi de sus\u0163inere a autohtonilor cre\u015ftini. Dup\u0103 secolul al XIV\u2011lea, c\u00e2nd s\u2011au constituit statele feudale independente rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentemeierea mitropoliilor \u015fi organizarea bisericeasc\u0103, formele pe care le\u2011a \u00eembr\u0103cat monahismul, toate, s\u2011au f\u0103cut \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Bizan\u0163ul. Dup\u0103 c\u0103derea lui, domnitorii no\u015ftri au considerat c\u0103 este datoria lor s\u0103 continue spiritualitatea \u015fi cultura bizantin\u0103, ba chiar unii au dorit s\u0103 o restaureze la Constantinopol. De aceea este ispirat\u0103 expresia lui Nicolae Iorga: \u201eBizan\u0163 dup\u0103 Bizan\u0163\u201c. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne au avut, dup\u0103 1453, un rol conduc\u0103tor, ci Iorga a vrut s\u0103 arate prin aceasta cum s\u2011au continuat civiliza\u0163ia \u015fi spiritualitatea bizantin\u0103 \u00een \u0163\u0103rile ortodoxe. Cum \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne erau \u00eentr\u2011o semidependen\u0163\u0103 de Imperiul Otoman, neexist\u00e2nd o putere str\u0103in\u0103 pe teritoriul lor, noi pl\u0103tind doar un tribut c\u0103tre Poart\u0103, putem spune c\u0103 aveam o anumit\u0103 libertate aici. Turcii nu au construit \u00een acest areal nici o moschee. Rolul conduc\u0103tor al Bisericii Ortodoxe \u00eel avea tot Patriarhul Ecumenic, dar el era unul formal. Toat\u0103 Peninsula Balcanic\u0103 era supus\u0103 turcilor, care exercitau o exploatare feroce. Atunci s\u2011a \u00eencercat aflarea unui domnitor rom\u00e2n care s\u0103 preia stindardul luptei antiotomane. Unii au v\u0103zut aceast\u0103 personalitate \u00een Mihai Viteazul, urmat, o jum\u0103tate de secol mai t\u00e2rziu, de Vasile Lupu \u015fi al\u0163ii. Dar f\u0103r\u0103 ajutor politic occidental nu s\u2011a putut face lucrul acesta.<\/p>\n
Prin formula pus\u0103 \u00een circula\u0163ie, Nicolae Iorga a relevat supravie\u0163uirea Bizan\u0163ului timp de c\u00e2teva secole dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului. Pentru Iorga, Bizan\u0163ul \u00eenseamn\u0103 o continuitate a lumii antice t\u00e2rzii \u015fi o supravie\u0163uire a sa \u00een lumea modern\u0103. Pentru Iorga exista un Bizan\u0163 real (330\u20111453) \u015fi un \u201eBizan\u0163\u201d ideal, care se prelunge\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een pragul veacului al XIX\u2011lea. Astfel, continuitatea bizantin\u0103 este tripl\u0103: politic\u0103, de civiliza\u0163ie \u015fi uman\u0103.<\/p>\n
Continuitatea politic\u0103 este dat\u0103 de faptul c\u0103 el reprezint\u0103 Noua Rom\u0103. De asemenea, \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini s\u2011au denumit pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u201e\u00eemp\u0103ra\u0163i ai romanilor\u201d. Bizan\u0163ul a fost protectorul romaniilor populare<\/em> prin care s\u2011a p\u0103strat latinitatea \u00een aceast\u0103 parte a Europei. Continuitatea de civiliza\u0163ie este dat\u0103 de faptul c\u0103 Bizan\u0163ul \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie mereu legat de apus, de la care preia \u015fi c\u0103ruia \u00eei transmite forma de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. Conform lui Nicolae Iorga, \u015fi supravie\u0163uirea e tripl\u0103. El supravie\u0163uie\u015fte prin institu\u0163ii. \u00cen toat\u0103 zona r\u0103s\u0103ritului, institu\u0163iile sunt de tip bizantin. Bizan\u0163ul supravie\u0163uie\u015fte prin civiliza\u0163ie. Unitatea politic\u0103 bizantin\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 cu o unitate de civiliza\u0163ie dominat\u0103 de Ortodoxie dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului. De aici reg\u0103se\u015fte rolul semnificativ pe care l\u2011a avut Biserica Ortodox\u0103 \u00een p\u0103strarea unit\u0103\u0163ii de neam a popoarelor din aceast\u0103 parte a Europei care va sta la baza form\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei lor na\u0163ionale. Supravie\u0163uirea este \u015fi uman\u0103, deoarece, dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, exila\u0163ii din imperiu s\u2011au retras \u00een r\u0103s\u0103ritul Europei, \u015fi mai ales \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, unde au venit marile familii bizantine ale Paleologilor, Cantacuzinilor \u015fi Mavrocor\u00adda\u021bilor. Exila\u0163ii din Constantinopol au r\u0103mas fideli unui model de civiliza\u0163ie pe care l\u2011au r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n \u00centr\u2011adev\u0103r, dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, mul\u0163i bizantini au fugit \u00een \u0163\u0103rile ortodoxe. Unii au fugit \u00een Bulgaria sau Serbia, dar nu au r\u0103mas mult\u0103 vreme acolo, pentru c\u0103 t\u0103v\u0103lugul turcesc a ajuns \u015fi pe acele meleaguri. Al\u0163ii au venit la noi, iar Iorga vorbe\u015fte de ace\u015fti fugari care cutreierau \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne lega\u0163i cu lan\u0163uri la m\u00e2ini \u015fi la picioare, atr\u0103g\u00e2nd prin aceasta aten\u0163ia asupra nefericirii lor, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 ajutoare b\u0103ne\u015fti. Unii dintre ace\u015ftia au r\u0103mas la noi, al\u0163ii au trecut \u00een Transilvania. Un exemplu \u00eel constituie familia Cantacuzinilor, care a r\u0103mas definitiv \u015fi a intrat mai apoi \u00een componen\u0163a clasei domnitoare din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n La Constantinopol a r\u0103mas Academia, sprijinit\u0103 \u00een continuare de Patriarhia Ecumenic\u0103, unde s\u2011au format mul\u0163i oameni, dintre care putem aminti pe Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul, ca s\u0103 d\u0103m doar un exemplu. Ace\u015fti oameni au fost remarca\u0163i de domnitorii rom\u00e2ni – Sf\u00e2ntul Constantin Br\u00e2ncoveanu a fost cel care l\u2011a adus la curtea sa pe Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul – \u015fi, venind, au contribuit la edificarea vie\u0163ii religioase \u015fi culturale de la noi. Apoi, \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, prin Academiile Domne\u015fti de la Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi, \u00een secolul al XVIII\u2011lea, au fost un fel de universit\u0103\u0163i pentru lumea balcanic\u0103. C\u00e2nd nu s\u2011a mai putut face la Constantinopol oper\u0103 de culturalizare, centrul cultural \u0219i intelectual al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului s\u2011a mutat la Bucure\u015fti \u015fi la Ia\u015fi.<\/p>\n Cultura \u015fi civiliza\u0163ia noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 sunt profund influen\u0163ate de civiliza\u0163ia bizantin\u0103. Cele mai importante monumente biserice\u015fti rom\u00e2ne\u015fti sunt de inspira\u0163ie spiritual\u0103 \u015fi cultural\u0103 bizantin\u0103. Pentru noi, Bizan\u0163ul este viu prin spiritualitatea, arta \u015fi cultura sa, pe care le reg\u0103sim \u00een tot spa\u0163iul ortodox. Formula istoricului rom\u00e2n Nicolae Iorga, Bizan\u0163 dup\u0103 Bizan\u0163<\/em>, este actual\u0103 \u015fi define\u015fte cel mai bine continuitatea bizantin\u0103 \u00een lumea ortodox\u0103.<\/p>\n sursa: ziarullumina.ro<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen fiecare an la 29 mai ne amintim de Bizan\u0163 \u015fi de gloria lui milenar\u0103, pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi, \u00een anul 1453, a c\u0103zut sub otomani Constantinopolul, capitala imperiului cunoscut \u00een istorie sub numele de \u201eBizantin\u201d. Cultura \u015fi civiliza\u0163ia bizantin\u0103 au continuat \u015fi dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului \u00een spa\u0163iul ortodox, sub forma Bizan\u0163ului dup\u0103 Bizan\u0163, … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-9859","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9859","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9859"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9859\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14550,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9859\/revisions\/14550"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9859"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9859"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9859"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}