{"id":9774,"date":"2016-05-12T09:30:32","date_gmt":"2016-05-12T13:30:32","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=9774"},"modified":"2016-05-14T15:57:52","modified_gmt":"2016-05-14T19:57:52","slug":"sfantul-mucenic-ioan-valahul","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2016\/05\/12\/sfantul-mucenic-ioan-valahul\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Mucenic Ioan Valahul"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a>Multe \u0163inuturi ale lumii s-au \u00eenvrednicit s\u0103-i fac\u0103 raiului bel\u015fug de suflete alese, care pururea se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc de ne\u00eenserata lumin\u0103 a lui Dumnezeu. \u00centru aceasta, nici hotarele neamului rom\u00e2nesc n-au fost mai s\u0103race dec\u00e2t altele. Din duhul poporului rom\u00e2n au izvor\u00e2t suflete ce s-au suit \u00een ceata drep\u0163ilor; din s\u00e2ngele lui s-au pl\u0103m\u0103dit trupuri care n-au suferit stric\u0103ciunea mor\u0163ii; sub altarele lui s-au mucenicit m\u0103dulare care, prin suferin\u0163\u0103, au m\u0103rturisit puternicia duhului \u00eentru Hristos; prin mun\u0163ii lui s-au m\u00e2ntuit siha\u015ftri \u00een luminat\u0103 cuvio\u015fie, mistuindu-se \u00een rug\u0103ciune, post \u015fi priveghere; \u015fi nu pe pu\u0163ine din scaunele vl\u0103dice\u015fti s-au nevoit ierarhi care, peste cununa de aur \u015fi nestemate a pre\u0163uirii celei de ob\u015fte, \u015fi-au ad\u0103ugat cununa cea nepieritoare a sfin\u0163eniei.<\/p>\n

Slav\u0103 lui Dumnezeu pentru darurile Sale, c\u0103 nu ne-a ru\u015finat \u00een fa\u0163a altor semin\u0163ii lipsindu-ne de rug\u0103tori apropia\u0163i. De\u015fi ace\u015ftia, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i sfin\u0163ii, mijlocesc pentru noi \u00een limba \u00eengerilor, cea mai presus de orice limb\u0103, ei cu os\u00e2rdie ne pomenesc pe noi, purt\u0103torii graiului \u00een care, aici, L-au m\u0103rturisit pe Hristos. Cu toate c\u0103 au chipuri duhovnice\u015fti, mai presus de orice chip al s\u00e2ngelui \u015fi al c\u0103rnii, ei sunt acolo iconarii chipurilor noastre, ca unii ce s-au des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een templele Duhului Sf\u00e2nt. \u015ei cu toate c\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een cetatea luminii, cea mai presus de orice \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, ei cu osebire ne privegheaz\u0103, ca ni\u015fte str\u0103jeri neadormi\u0163i ai cet\u0103\u0163ii lor celei p\u0103m\u00e2nte\u015fti.<\/p>\n

Prin sfin\u0163ii lor, toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului purced din Dumnezeu \u015fi se \u00eentregesc \u00een Dumnezeu, a\u015fa cum culorile curcubeului purced din soare \u015fi se \u00eentregesc \u00een soare. \u015ei precum rou\u0103 p\u0103m\u00e2ntului r\u0103sfr\u00e2nge soarele \u015fi-i arcuie\u015fte lumina pe bolt\u0103, desf\u0103t\u00e2ndu-ne, a\u015fa sfin\u0163ii cerului \u00eel r\u0103sfr\u00e2ng pe Dumnezeu Cel nev\u0103zut \u015fi-I arcuiesc slava peste veacuri, m\u00e2ntuindu-ne cu puterea Lui. Slav\u0103 lui Dumnezeu c\u0103 \u015fi pe p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii noastre a rev\u0103rsat \u00eembel\u015fugat\u0103 ploaie de har, din care s-a brobonit rou\u0103 cea m\u00e2ntuitoare a sfin\u0163ilor no\u015ftri.<\/p>\n

Un asemenea strop de r\u0103coare duhovniceasc\u0103 este \u015fi Sf\u00e2ntul Nou Mucenic Ioan Valahul. El se cheam\u0103 \u00abnou\u00bb, pentru c\u0103i a p\u0103timit dup\u0103 1453, c\u00e2nd Constantinopolul a c\u0103zut sub turci, \u015fi de asemenea se nume\u015fte \u00abValahul\u00bb, pentru c\u0103 era de neam din Valahia, adic\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u015etiut este c\u0103, \u00een vechime, popoarele str\u0103ine \u00eei numeau pe rom\u00e2ni vlahi sau valahi, adic\u0103 neam de ob\u00e2r\u015fie latin\u0103, iar amintirea aceasta se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een numirea Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei.<\/p>\n

Binecuv\u00e2ntatul Mucenic Ioan \u015fi-a purtat vremelnica via\u0163\u0103 la jum\u0103tatea celui de al XVII-lea veac de la Hristos. \u00cen acel timp, nu mult dup\u0103 evlavioasa domnie a lui Matei Vod\u0103 Basarab, la c\u00e2rma \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a venit Mihnea Voievod, pe care p\u0103m\u00e2ntenii l-au poreclit \u00abTurcitul\u00bb. Acest Mihnea, cu toate c\u0103 se pretindea a fi rom\u00e2n, era fiul unui c\u0103m\u0103tar grec \u015fi, ar\u0103t\u00e2ndu-se de mic atras de obiceiurile agarenilor, adic\u0103 ale \u00eenchin\u0103torilor lui Alah \u015fi cinstitorilor lui Mahomed, a fugit de la p\u0103rin\u0163ii lui. S-a dus apoi la \u0162arigrad \u015fi s-a curtenit lui Sinan Pa\u015fa, zic\u00e2nd ca este feciorul lui Radu Vod\u0103, \u015fi a\u015fa a petrecut la turci \u015fi \u00een legea lor vreme de patruzeci de ani. Acolo se chema Gioan Bei \u015fi era \u00eentru totul robit de pofta slavei celei de\u015farte. Deci, pl\u0103tind sultanului multe pungi cu galbeni, a ajuns domn \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a \u00eenceput a asupri poporul cu biruri. \u0162ara i-a stat mereu \u00eempotriv\u0103, iar el nu s-a putut \u0163ine \u00een scaun dec\u00e2t chem\u00e2nd, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, pe t\u0103tari, care n\u0103v\u0103leau \u00een hoard\u0103, pustiau \u0163inuturile \u015fi duceau cu ei mul\u0163ime de robi. Dar mai pe urm\u0103, nemaiput\u00e2nd face fa\u0163\u0103 l\u0103comiei otomane \u015fi r\u00e2vnind oarecare c\u00e2\u015ftig \u015fi pentru sine\u015fi, a poftit s\u0103 nu mai pl\u0103teasc\u0103 haraciul agarenilor din \u0162arigrad.<\/p>\n

Printre cel robi\u0163i atunci a fost \u015fi t\u00e2n\u0103rul Ioan, vl\u0103star de bun neam, n\u0103scut \u015fi crescut aici, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, din p\u0103rin\u0163i cuprin\u015fi \u00een credin\u0163\u0103, evlavie \u015fi chivernisire gospod\u0103reasc\u0103. \u015ei Ioan, c\u00e2nd a fost robit, era \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai cincisprezece ani.<\/p>\n

C\u00e2t de minunat \u00eens\u0103 se arat\u0103 Dumnezeu cu ale\u015fii Lui! Cu toate c\u0103 era at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r, Ioan ajunsese la m\u0103sura v\u00e2rstei plinirii lui Hristos, c\u00e2nd cur\u0103\u0163ia inimii de prunc se \u00eemplete\u015fte cu \u00een\u0163elepciunea min\u0163ii de b\u0103tr\u00e2n. \u015ei era Ioan frumos la chip, luminos \u00een privire \u015fi bine legat \u00een trup. Tocmirea lui era plin\u0103 de s\u0103n\u0103tate, tinereasc\u0103 vlag\u0103 zburda \u00een toat\u0103 fiin\u0163a lui. \u015ei m\u0103car c\u0103 grumazul \u00eei era \u00eencovoiat de robie, ochii \u00eei str\u0103luceau de puterea credin\u0163ei \u015fi de n\u0103dejdea m\u00e2ntuirii. Trupul minunat al t\u00e2n\u0103rului era ca o biseric\u0103 \u00een care fumega, plin\u0103 de miresme, c\u0103\u0163uia sufletului s\u0103u curat \u015fi jertfelnic. A\u015fa mergea el pe drumul anevoios al robiei, apropiindu-se de Dun\u0103reni l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi \u00een urm\u0103 p\u0103rin\u0163ii, neamurile \u015fi \u0163ara lui frumoas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u0103 nu se va mai \u00eentoarce niciodat\u0103 \u015fi c\u0103 Dumnezeu \u00eei preg\u0103tea o alt\u0103 patrie, cea mai presus de orice hotar, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. \u00cen aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u00eens\u0103 nu se intr\u0103 dec\u00e2t pe poarta cea str\u00e2mt\u0103 a nevoin\u0163elor \u015f dup\u0103 ce omul a trecut prin focul \u00eencerc\u0103rilor de tot felul.<\/p>\n

Robii agarenilor erau socoti\u0163i ca un bun al sultanului, dar ei puteau fi cump\u0103ra\u0163i de orice \u00eenchin\u0103tor al lui Alah, pe bani buni, potrivit v\u00e2rstei \u015fi folosului fiec\u0103ruia. A\u015fa se face c\u0103 \u00eenc\u0103 fiind pe drum, un p\u0103g\u00e2n din cei ce \u00eei duceau pe rom\u00e2ni \u00een robie s-a oprit asupra lui Ioan \u015fi, pl\u0103c\u00e2ndu-l, l-a cump\u0103rat, cu g\u00e2nd ur\u00e2t. C\u0103 n-a avut putere s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 frumuse\u0163ea lui l\u0103untric\u0103, ci s-a oprit cu nelegiuit\u0103 c\u0103ut\u0103tur\u0103 spre m\u00e2ndre\u0163ea cea din afar\u0103. \u015ei a \u00eenceput a-l sili s\u0103-\u015fi \u00eentineze trupul cu p\u0103catul izvodit c\u00e2ndva \u00een blestemata cetate a Sodomei, cea ars\u0103 de Dumnezeu cu foc \u015fi pucioas\u0103 pentru nelegiuirea ei; pe care p\u0103cat os\u00e2nde\u015fte \u015fi dumnezeiescul Pavel, \u00een Epistola c\u0103tre Romani, \u00een cel de al dou\u0103zeci \u015fi \u015faptelea verset al \u00eent\u00e2iului capitol. Dar Ioan s-a \u00eempotrivit p\u0103catului \u015fi s-a \u00eempl\u0103to\u015fat cu rug\u0103ciunea \u015fi cu semnul crucii \u00eempotriva celui ce voia s\u0103-l \u00eentineze.<\/p>\n

I-a zis agareanui, plin de m\u00e2nie: „- \u00centr-at\u00e2t de seme\u0163 e\u015fti \u00eenaintea mea \u015fi ui\u0163i c\u0103 nu e\u015fti dec\u00e2t un biet rob?”.<\/p>\n

Iar Ioan i-a r\u0103spuns: „- Doar lui Hristos \u00eei sunt rob, dar c\u00e2t de larg\u0103 \u00eemi este libertatea \u00een l\u0103untrul dumnezeie\u015ftii mele robii!\u00bb<\/p>\n

S-a \u00eencruntat p\u0103g\u00e2nul: \u00ab- Eu sunt st\u0103p\u00e2nul t\u0103u, pentru c\u0103 te-am cump\u0103rat cu pre\u0163 de aur; fac cu tine ce vreau\u00bb.<\/p>\n

L-a \u00eenfruntat t\u00e2n\u0103rul: \u00ab- Hristos \u00eemi e st\u0103p\u00e2nul, c\u0103 El m-a r\u0103scump\u0103rat cu pre\u0163 de s\u00e2nge; El face cu mine ce trebuie”.<\/p>\n

\u015ei cugetul s\u0103u se \u00eent\u0103rea \u00eentru puterea credin\u0163ei. Atunci agareanul se preg\u0103tea s\u0103-l lege de un copac, spre a-i face sil\u0103. Iar Ioan, cumplit sc\u00e2rbindu-se \u00een inima sa \u015fi nevr\u00e2nd s\u0103 fie ru\u015finat \u00eenaintea lui Dumnezeu, s-a \u00eentrarmat cu amintirea t\u00e2n\u0103rului David, biruitorul lui Goliat, \u015fi cu a osta\u015fului Nestor, cel ce surpase m\u00e2ndria lui Lie. \u015ei, prinz\u00e2nd curaj, a p\u00e2ndit o clip\u0103 prielnic\u0103 \u015fi l-a ucis pe p\u0103g\u00e2n.<\/p>\n

Nu mult dup\u0103 aceea, ceilal\u0163i agareni care-l duceau pe Ioan \u00een robie au b\u0103gat de seam\u0103 lipsa st\u0103p\u00e2nului s\u0103u. Deci au prins a-l ispiti \u015fi, afl\u00e2nd adev\u0103rul, l-au legat \u00een lan\u0163uri \u015fi a\u015fa l-au purtat, \u00eendelungat\u0103 vreme, pe drumul \u0162arigradului. Cine va putea spune chinul celui t\u00e2r\u00e2t printre robi? C\u0103 era vreme de iarn\u0103 \u015fi gerul \u00eensuli\u0163a cu foc \u00eenghe\u0163at trupul gol al t\u00e2n\u0103rului. Dar el r\u0103bda cu b\u0103rb\u0103\u0163ie, g\u00e2ndindu-se c\u0103 mai bine este a-i arde trupul \u00een v\u0103paia iernii dec\u00e2t sufletul \u00een v\u0103paia gheenei. Dar foamea p\u00e2ntecului nehr\u0103nit \u015fi s\u00e2ngerarea picioarelor descul\u0163e \u015fi sf\u00e2r\u015feala m\u0103dularelor ostenite, cine le va putea \u015fti? Pe drumul greu din trec\u0103torile \u00eenz\u0103pezite ale Balcanilor \u015fi Rodopilor, viscolul \u00eei biciuia obrajii, \u00eei \u00eenl\u0103crima ochii \u015fi-i \u00eencovoia spinarea. Dar duhul s\u0103u r\u0103m\u00e2nea drept, cu toate c\u0103 b\u0103nuia chinurile ce-l a\u015fteptau la cap\u0103tul drumului, \u015ftiind el c\u0103 uciderea unui turc nu putea r\u0103m\u00e2ne nepedepsit\u0103.<\/p>\n

\u015ei astfel, legat, a ajuns la \u0162arigrad, unde iarna nu mai era iarn\u0103, dar robia era robie. Iar cei ce-l p\u0103zeau l-au dus la femeia celui ucis, povestindu-i toate c\u00e2te se \u00eent\u00e2mplaser\u0103. P\u0103zind legea ei, so\u0163ia agareanului l-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe Ioan vizirului, spre judecat\u0103. \u015ei Ioan a fost supus cercet\u0103rii \u015fi a m\u0103rturisit adev\u0103rul, cum c\u0103 el, omor\u00eendu-l pe p\u0103g\u00e2n, nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-\u015fi apere fiin\u0163a lui de cre\u015ftin adev\u0103rat \u015fi curat. Iar vizirul l-a dat \u00een puterea femeii celui mort, ca s\u0103 fac\u0103 cu el ce va voi d\u00e2nsa.<\/p>\n

\"\"<\/a>Ascu\u0163ite sunt ispitele Satanei \u00eempotrriva m\u0103rturisitorilor lui Hristos! Iar Dumnezeu le \u00eeng\u0103duie, pentru ca s\u0103 urce puterea credin\u0163ei. \u015ei cu c\u00e2t mai mari sunt ispitele biruite, cu at\u00e2t mai neve\u015ftejit\u0103 c\u00e2te cununa de slav\u0103 a biruitorului. C\u0103 i se d\u0103duse lui Ioan frumuse\u0163e \u00een trup \u015fi prin frumuse\u0163ea trupului a fost ispitit.<\/p>\n

Acea t\u00e2n\u0103r\u0103 v\u0103duv\u0103 a fost \u00eendat\u0103 r\u0103pit\u0103 de m\u00e2ndre\u0163ea lui Ioan \u015fi l-a dus la locuin\u0163a ei cea scump\u0103, unde duhul desfr\u00e2n\u0103rii se r\u0103sf\u0103\u0163a pe covoare \u015fi divanuri, nutrit cu m\u00e2nc\u0103ruri alese \u015fi cu otr\u0103vite miresme.<\/p>\n

\u015ei i-a zis femeia: \u00ab- Iat\u0103 e\u015fti \u00een puterea mea! Fiindc\u0103 mi-ai ucis b\u0103rbatul, \u00eei vei lua locul \u015fi-mi vei fi b\u0103rbat. Din rob te fac slobod, din s\u0103rac, te ridic bogat. Dar, pentru ca s\u0103-mi fi b\u0103rbat, trebuie s\u0103 te faci de aceea\u015fi lege cu mine. Nimic mai u\u015for dec\u00e2t s\u0103 te lepezi de Hristos \u015fi s\u0103 te faci \u00eenchin\u0103tor al lui Alah \u015fi cinstitor al lui Mahomed, profetul s\u0103u. Prive\u015fte \u00eemprejur aurul \u015fi argintul, m\u0103t\u0103surile, pietrele nestemate, prive\u015fte-m\u0103 pe mine, al\u0103turi, care sunt gata de \u00eenso\u0163ire\u00bb.<\/p>\n

Nu era u\u015foar\u0103 ispita t\u00e2n\u0103rului Ioan. S\u0103 schimbe lan\u0163urile de fier pe ve\u015ftminte de m\u0103tase; s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 n\u0103p\u00e2rcile foamei prin sa\u0163ul meselor \u00eembel\u015fugate; \u00een loc de osteneala drumului, s\u0103-\u015fi \u00eeng\u0103duie odihn\u0103 m\u00e2ng\u00e2ietoare; \u00een loc de biciuirile viscolului, s\u0103 primeasc\u0103 adierile zefirului; \u00een loc s\u0103 s\u00e2ngereze prin st\u00e2ncile mun\u0163ilor, s\u0103 lunece \u00een caiac, pe undele Bosforului!<\/p>\n

Ioan \u00eens\u0103 era plin de virtute \u015fi nu s-a plecat. Cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 i-a r\u0103spuns femeii: \u00ab- Cur\u0103\u0163ia sufletului mi-o voi p\u0103stra \u015fi la legea ta nu voi trece; ne\u00eentinarea trupului o voi p\u0103zi \u015fi nu m\u0103 voi \u00eenso\u0163i cu tine !\u00bb.<\/p>\n

I-a zis femeia: \u00ab- A fost aici, \u00een \u0162arigrad un t\u00e2n\u0103r din neamul vostru, pe nume Gioan Bei, a crescut \u00een cur\u0163ile seraiului \u015fi s-a bucurat de farmecele sultanei \u015fi a ajuns bogat \u015fi domn \u00een \u0163ara voastr\u0103. Eu nu zic c\u0103 \u015fi tu vei ajunge domn, dar \u0162arigradul e r\u0103scrucea multor drumuri c\u0103tre putere \u015fi slav\u0103\u00bb.<\/p>\n

Nu i-a trebuit mult\u0103 vreme de g\u00e2ndire, c\u0103ci neprih\u0103nitul t\u00e2n\u0103r ortodox a ad\u0103ugat din bog\u0103\u0163ia datinilor str\u0103mo\u015fe\u015fti: \u00ab- Nu \u015ftiu ce s-a ales acum de domnul nostru, c\u0103 fugise peste mun\u0163i de frica voastr\u0103, dar \u015ftiu c\u0103 poporul \u00eei spune \u00abMihnea Turcitul\u00bb \u015fi cu acest nume de ru\u015fine o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 el \u00een amintirea veacurilor. Eu nu vreau s\u0103 m\u0103 ru\u015finez de numele meu\u00bb.<\/p>\n

\u015ei iar\u0103\u015fi a ridicat Ioan rug\u0103ciune la Hristos M\u00e2ntuitorul \u015fi s-a \u00eentrarmat cu semnul crucii, pentru ca s\u0103 fie p\u0103zit \u015fi \u00eent\u0103rit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 neab\u0103tut din credin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i. \u015ei \u015fi-a adus aminte de Iosif, fiul lui Iacov, care a \u00eenfruntat ademenirile femeii lui Putifar, dreg\u0103torul din \u0163ara Egiptului. \u015ei aceast\u0103 aducere-aminte l-a luminat \u015fi l-a \u00eent\u0103rit peste m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

C\u00e2te me\u015fte\u015fuguri n-a \u00eencercat acea femeie p\u0103g\u00e2n\u0103 ca s\u0103-l \u00eentoarc\u0103 pe t\u00e2n\u0103r de la Hristos \u015fi s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103 cu ea! C\u0103 era muncit\u0103 de patim\u0103 \u015fi nu avea lini\u015fte. Toate aceste ispitiri au durat aproape doi ani \u015fi jum\u0103tate, pe m\u0103sur\u0103 ce \u015fi t\u00e2n\u0103rul se \u00eemplinea la trup. Dar Ioan nu s-a clintit din temelia cea tare a credin\u0163ei lui ortodoxe.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-se \u00eentr-at\u00e2t \u00eenfruntat\u0103, agareanca \u015fi-a dezl\u0103n\u0163uit p\u0103g\u00e2neasca furie \u015fi l-a dat pe Ioan eparhului, adic\u0103 mai-marelui cet\u0103\u0163ii, care l-a aruncat \u00een temni\u0163\u0103. \u015ei acolo a fost supus mucenicul la at\u00e2t de multe, de cumplite \u015fi de \u00eenfrico\u015f\u0103toare chinuri, \u00eenc\u00e2t cineva nu s\u0103 le p\u0103timeasc\u0103, ci numai s\u0103 le g\u00e2ndeasc\u0103 s-ar \u00eengrozi cu adev\u0103rat.<\/p>\n

Caznele au durat mai multe zile. \u015ei nici \u00een vremea aceea Ioan nu a fost lipsit de ispit\u0103. C\u0103ci femeia, ne\u00eencetat \u00eemp\u0103timit\u0103 de frumuse\u0163ea lui, mergea \u00een fiecare zi \u00een temni\u0163\u0103 \u015fi cu lingu\u015firi \u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163e \u00eel ademenea spre \u00eentinare \u015fi lep\u0103dare de credin\u0163\u0103. Dar t\u00e2n\u0103rul, ademenea unui diamant, a r\u0103mas neclintit \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een \u00een\u0163elepciune, c\u0103ut\u00e2nd numai spre Domnul Hristos de la care primea putere \u015fi biruin\u0163\u0103 asupra vr\u0103jma\u015filor v\u0103zu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i. C\u0103ci el, cu mintea lui v\u00e2rstnic\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluit\u0103 \u00een trup nev\u00e2rstnic, luminat\u0103 de darul lui Dumnezeu, \u015ftia c\u0103 \u00eentreag\u0103 trebuie p\u0103strat\u0103 cur\u0103\u0163ia \u015fi a sufletului, \u015fi a trupului, ca pe o jertf\u0103 binepl\u0103cut\u0103 \u00eenaintea Cerului.<\/p>\n

\u00centru sf\u00e2r\u015fit, v\u0103z\u00e2nd to\u0163i c\u0103 \u00een zadar se ostenesc cu chinurile \u015fi c\u0103 asupra lui Ioan nu au nici o izb\u00e2nd\u0103, au cerut vizirului \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 s\u0103-l omoare. Iar vizirul a poruncit eparhului s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 aceasta. Deci, c\u0103l\u0103ii, cei ce-l chinuiser\u0103, l-au luat pe binecuv\u00e2ntatul t\u00e2n\u0103r Ioan \u015fi l-au dus \u00een Parmac-Kapi, aproape de Bazestani, tot \u00een \u0162arigrad, ca s\u0103-l ucid\u0103 prin sp\u00e2nzur\u0103toare. Iar el, \u00eenseninat de chinuri \u015fi str\u0103luminat de harul sfin\u0163eniei, mergea spre locul muceniciei sale, mul\u0163umind lui Dumnezeu. \u015ei ochii duhului s\u0103u, ad\u00e2nci\u0163i undeva, dincolo de hotarele z\u0103rilor \u015fi ale veacului acestuia, \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia luminii celei pururea fiitoare, descoperind r\u0103splata pentru lan\u0163urile robiei, pentru bicele criv\u0103\u0163ului, pentru nevoin\u0163ele trupului \u015fi caznele temni\u0163ei, vedeau straie mai scumpe dec\u00e2t m\u0103t\u0103surile R\u0103s\u0103ritului, sim\u0163eau m\u00e2ng\u00e2ieri mai dulci dec\u00e2t adierile \u0162arigradului \u015fi l\u0103crimau de o fericire ce nu se poate \u00eemperechea cu bucuriile p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u015ei astfel, \u00een anul 1662, \u00een a dou\u0103sprezecea zi a lunii mai, pururea-fericitul t\u00e2n\u0103r Ioan a primit din m\u00e2na Domnului cununa biruin\u0163ei. Iar via\u0163a sf\u00e2ntului, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103timirea sa, a fost scris\u0103 de Ioan Cariofil, un \u00eenv\u0103\u0163at grec din vremea lui, \u015fi apoi tip\u0103rit\u0103 la Vene\u0163ia de Sf\u00e2ntul Nicodim Aghioritul, dup\u0103 care s-a trecut \u00een sinaxarele grece\u015fti \u015fi apoi \u00een cele rom\u00e2ne\u015fti. A\u015fa s-a scris numele Sf\u00e2ntului Nou Mucenic Ioan Valahul \u00een cartea vie\u0163ii lui Dumnezeu, iar pomenirea lui se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een inima neamului care l-a odr\u0103slit.<\/p>\n

Cu ale sale sfinte rug\u0103ciuni, Dumnezeu s\u0103 ne \u00eenvredniceasc\u0103 \u015fi pe noi de bun\u0103t\u0103\u0163ile cele f\u0103r\u0103 \u00een\u015felare f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. Amin.<\/p>\n

Arhim. Bartolomeu Anania<\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Multe \u0163inuturi ale lumii s-au \u00eenvrednicit s\u0103-i fac\u0103 raiului bel\u015fug de suflete alese, care pururea se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc de ne\u00eenserata lumin\u0103 a lui Dumnezeu. \u00centru aceasta, nici hotarele neamului rom\u00e2nesc n-au fost mai s\u0103race dec\u00e2t altele. Din duhul poporului rom\u00e2n au izvor\u00e2t suflete ce s-au suit \u00een ceata drep\u0163ilor; din s\u00e2ngele lui s-au pl\u0103m\u0103dit trupuri care … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-9774","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9774"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9781,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9774\/revisions\/9781"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}