{"id":9001,"date":"2019-04-26T15:08:57","date_gmt":"2019-04-26T19:08:57","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=9001"},"modified":"2019-05-03T14:50:21","modified_gmt":"2019-05-03T18:50:21","slug":"moartea-lui-iisus-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/04\/26\/moartea-lui-iisus-partea-i\/","title":{"rendered":"Moartea lui Iisus &#8211; partea I"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<div class=\"post_title\" style=\"text-align: justify;\">\n<div class=\"post_info\">\n<h1><a href=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/pilat-rap.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-14080 alignleft\" src=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/pilat-rap.jpg\" alt=\"\" height=\"338\" width=\"439\" srcset=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/pilat-rap.jpg 439w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/pilat-rap-300x231.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 439px) 100vw, 439px\" \/><\/a><strong>Raportul scris de Pilat, guvernatorul Iudeei, c\u0103tre Tiberiu, \u00eemp\u0103ratul Imperiului Roman, imediat dup\u0103 R\u0103stignire<\/strong><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"post_content\" style=\"text-align: justify;\">\n<p>Raportul lui Pilat a fost g\u0103sit \u00een una din bibliotecile Vaticanului de c\u0103tre un student german care se afla la Roma pentru studii teologice. Dar studentul acesta nu l-a g\u0103sit prea important ca s\u0103-l copieze. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca peste c\u00e2\u0163iva ani fostul student s\u0103-i povesteasc\u0103 despre el unui englez, W.D. Nahan. Englezul s-a ar\u0103tat extrem de interesat \u015fi prin interven\u0163ii st\u0103ruitoare l-a convins pe t\u00e2n\u0103rul german, ajuns \u00eentre timp profesor de teologie, s\u0103 ia leg\u0103tura cu Vaticanul pentru a-i procura o copie. Intrat \u00een posesia documentului Nahan l-a tradus \u00een limba englez\u0103, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-l unui cotidian de mare tiraj din Anglia.<\/p>\n<p>\u201cC\u0103tre Cezarul Tiberiu, Nobile Suverane, salutare!Cauzele care au provocat acea tulburare \u00een Ierusalim, au fost \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Iisus din Nazaret, \u015fi evenimentele care au avut loc \u00een provincia mea acum c\u00e2teva zile, au fost de un astfel de caracter care m\u0103 face s\u0103 vi le raportez cu de-am\u0103nuntul, pentru c\u0103 eu nu voi fi deloc surprins dac\u0103, \u00een scurgerea timpului acestuia, nu se va schimba cu totul soarta na\u0163iunii noastre, c\u0103ci se pare c\u0103 \u00een zilele din urm\u0103, zeii au \u00eencetat de a mai putea fi isp\u0103\u015fi\u0163i. Eu, din partea mea, sunt gata s\u0103 spun: blestemat\u0103 fie ziua aceea \u00een care eu am urmat pe Valerius Gratius la guvernarea Iudeii.La sosirea mea \u00een Ierusalim, am luat \u00een primire sala de judecat\u0103 \u015fi-am poruncit s\u0103 se fac\u0103 osp\u0103\u0163 mare, la care am invitat pe Tetrarhul Galileii, dimpreun\u0103 cu Arhiereul, \u015fi pe to\u0163i ofician\u0163ii lui. La ora anun\u0163at\u0103, niciunul din oaspe\u0163i nu s-a ar\u0103tat. Aceasta a fost o insult\u0103 pentru onoarea mea personal\u0103! Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 c\u00e2teva zile, a venit la mine Arhiereul, ca s\u0103-\u015fi cear\u0103 scuze. \u00cembr\u0103c\u0103mintea \u015fi purtarea sa erau grozav de viclene. El pretindea c\u0103 religia sa \u00eel opre\u015fte pe el \u015fi pe supu\u015fii lui, de a sta la aceea\u015fi mas\u0103 cu romanii \u015fi s\u0103 \u00eenchine liba\u0163iuni (ciocniri de pahare) cu ei. Eu am crezut c\u0103 e bine s\u0103 accept aceast\u0103 scuz\u0103, dar tot cu acea ocazie m-a convins c\u0103 cei cuceri\u0163i se declar\u0103 du\u015fmani ai cuceritorilor, \u015fi mi se p\u0103rea c\u0103, dintre toate ora\u015fele cucerite, Ierusalimul era cel mai greu de c\u00e2rmuit.At\u00e2t de turbulent era acest popor, \u00eenc\u00e2t eu tr\u0103iam mereu cu frica s\u0103 nu izbucneasc\u0103 \u00een orice moment o r\u0103scoal\u0103. Pentru suprimarea ei eu nu aveam \u00eens\u0103, dec\u00e2t o m\u00e2n\u0103 de solda\u0163i \u015fi un singur suta\u015f.<\/p>\n<p>Am cerut \u00eent\u0103riri de la Guvernatorul Siriei, dar acesta m-a informat c\u0103 \u015fi el abia are trupe \u00eendeajuns pentru a-\u015fi ap\u0103ra provincia sa. O dorin\u0163\u0103 nest\u0103p\u00e2nit\u0103 de cucerire, adic\u0103 de a ne \u00eentinde \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia dincolo de mijloacele noastre de ap\u0103rare, m\u0103 tem s\u0103 nu fie o cauz\u0103 de r\u0103sturnare a nobilului nostru guvern\u0103m\u00e2nt.Printre mai multe ve\u015fti ce mi-au venit, una m-a interesat \u00een mod deosebit: un t\u00e2n\u0103r \u2013 se zicea \u2013 a ap\u0103rut \u00een Galileea, predic\u00e2nd pe un ton bl\u00e2nd \u015fi nobil o alt\u0103 lege, \u00een numele lui Dumnezeu ce l-a trimis. La \u00eenceput m\u0103 temeam ca acesta s\u0103 nu fie vreun agitator care s\u0103 a\u0163\u00e2\u0163e poporul contra Romanilor, dar nu dup\u0103 mult timp temerile mele au fost spulberate. Iisus din Nazaret, a vorbit mai mult ca un prieten al Romanilor, dec\u00e2t al evreilor.Trec\u00e2nd \u00eentr-o zi pe l\u00e2ng\u0103 locul ce se chema Siloan, am v\u0103zut o mare adunare de popor, iar \u00een mijlocul ei pe un t\u00e2n\u0103r care st\u0103tea rezemat de un copac \u015fi, \u00een senin\u0103tate \u015fi calm, predica mul\u0163imii. Mi s-a spus c\u0103 este Iisus. Era tocmai ce m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 v\u0103d, at\u00e2t de mare era deosebirea \u00eentre El \u015fi ascult\u0103torii lui. P\u0103rul \u015fi barba sa aurie, \u00eei d\u0103deau o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare cereasc\u0103. El p\u0103rea a fi cam de vreo 30 de ani. N-am v\u0103zut \u00een via\u0163a mea o privire at\u00e2t de senin\u0103 \u015fi de dulce, un contrast izbitor \u00eentre El \u015fi ascult\u0103torii lui, cu b\u0103rbile lor negre \u015fi fe\u0163ele \u00eentunecate.Nevoind s\u0103-l \u00eentrerup prin prezen\u0163a mea, mi-am continuat drumul \u00eenainte, dar am f\u0103cut semn secretarului meu s\u0103 se asocieze mul\u0163imii \u015fi s\u0103 asculte ce vorbe\u015fte. Numele secretarului meu este Naulius. El este str\u0103nepotul \u015fefului de spionaj \u015fi de conspira\u0163ie, care s-a ascuns \u00een Etruraia, a\u015ftept\u00e2nd pe Catalina. Naulius este un vechi b\u0103\u015ftina\u015f din Iudeia, astfel c\u0103 el cunoa\u015fte bine limba ebraic\u0103. \u00cemi este foarte devotat \u015fi vrednic de toat\u0103 \u00eencrederea.C\u00e2nd am sosit \u015fi am intrat \u00een sala de judecat\u0103 am g\u0103sit pe Naulius care mi-a istorisit cuvintele auzite de Iisus la Siloan. El mi-a zis: \u201eNiciodat\u0103 nu am citit \u00een c\u0103r\u0163i sau \u00een lucr\u0103rile filozofilor, ceva ce ar sem\u0103na predicilor lui Iisus. Unul dintre evreii r\u0103scul\u0103tori, dintre care sunt at\u00e2\u021bia \u00een Ierusalim, l-a \u00eentrebat dac\u0103 este cu cale de a da tribut Cezarului, Iisus a r\u0103spuns: \u201eDa\u0163i Cezarului cele ce se cuvin Cezarului, \u015fi lui Dumnezeu, cele ce se cuvin lui Dumnezeu\u201d.Tocmai din cauza \u00een\u0163elepciunii lui, eu am \u00eeng\u0103duit Nazarineanului libertatea, pentru c\u0103 era \u00een puterea mea s\u0103-l arestez \u015fi s\u0103-l trimit la Pretoriu, dar aceasta ar fi fost \u00eempotriva drept\u0103\u0163ii ce a caracterizat totdeauna pe Romani. Omul acesta nu era nici tenden\u0163ios \u015fi nici r\u0103scul\u0103tor, \u015fi eu l-am ocrotit cu protec\u0163ia mea, poate necunoscut\u0103 lui. El avea libertatea s\u0103 lucreze, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 adun\u0103ri \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 predici poporului \u015fi s\u0103-\u015fi aleag\u0103 ucenicii, ne\u00eempiedicat de niciun mandat pretorian. Dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00eens\u0103, fereasc\u0103-ne zeii, aceasta este doar o presupunere, dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla, zic eu, ca religia str\u0103mo\u015filor no\u015ftri s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 de religia lui Iisus, lucrul acesta s-ar datora acestei nobile toleran\u0163e \u015fi prea marii indulgen\u0163e pe care le \u00eeng\u0103duie Roma. Pe c\u00e2nd eu, mizerabil nenorocit, voi fi fost poate instrumentul pe care cre\u015ftinii \u00eel numesc \u201eProviden\u0163\u0103\u201d prin care s\u0103 vin\u0103 peste noi aceast\u0103 soart\u0103 \u015fi destin. Dar libertatea aceasta nem\u0103rginit\u0103, dat\u0103 lui Iisus, a indignat tare pe evrei; dar nu pe cei s\u0103raci, ci pe cei boga\u021bi \u015fi puternici. \u00centr-adev\u0103r, Iisus era foarte aspru cu cei din urm\u0103 (cu boga\u0163ii) \u015fi de aceasta a fost pentru mine un bun motiv de a nu tulbura libertatea Nazarineanului.Fariseilor \u015fi c\u0103rturarilor le zicea: \u201eVoi sunte\u0163i pui de viper\u0103, voi v\u0103 asem\u0103na\u0163i cu mormintele v\u0103ruite\u201d; alteori indignat de \u00eeng\u00e2mfatele lor postiri \u015fi d\u0103ruiri ale boga\u0163ilor le spunea c\u0103 \u201edoi bani ai unei v\u0103duve s\u0103race sunt mai pre\u0163ui\u0163i \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201d, dec\u00e2t darurile lor bogate. \u00cen fiecare zi se f\u0103ceau pl\u00e2ngeri la sala de judecat\u0103 contra abuzurilor evreilor boga\u0163i. Eram informa\u0163i c\u0103 vreo nenorocire o s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple acestui om; c\u0103ci nu va fi fost pentru prima oar\u0103, c\u00e2nd Ierusalimul s\u0103-\u015fi omoare cu pietre pe cei care erau numi\u0163i de ei \u201eprofe\u0163i\u201d. \u015ei dac\u0103 Pretoriul le va refuza pl\u00e2ngerea, ei vor face apel la Cezarul!Conduita mea a fost aprobat\u0103 de senat, \u015fi mi s-a promis o \u00eent\u0103rire de solda\u0163i, dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului cu Par\u0163ii, fiindc\u0103 altfel, eu nu eram \u00een stare s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpin o r\u0103scoal\u0103. M-am hot\u0103r\u00e2t apoi s\u0103 iau o m\u0103sur\u0103, care f\u0103g\u0103duia mai mult, pentru a stabili lini\u015ftea \u00een ora\u015f, f\u0103r\u0103 a supune Pretoriul la concesiuni umilitoare. Am scris lui Iisus, invit\u00e2ndu-l la o convorbire cu mine, \u00een sala de judecat\u0103, \u015fi el a venit.Precum \u015fti\u0163i, Nobile Suverane, \u00een venele mele curge s\u00e2nge iberic amestecat cu s\u00e2nge roman, care nu cunoa\u015fte frica \u015fi este nesupus emo\u0163iilor; m\u0103 plimbam prin curtea palatului meu, c\u00e2nd Nazarineanul ap\u0103ru \u015fi, c\u00e2nd am dat cu ochii de el, mi s-a p\u0103rut ca \u015fi cum o m\u00e2n\u0103 de fier mi-ar fi legat picioarele de p\u0103m\u00e2nt \u015fi tremuram, f\u0103r\u0103 voia mea, ca un vinovat, de\u015fi Nazarineanul era calm \u015fi lini\u015ftit ca un nevinovat. C\u00e2nd a venit la mine, s-a oprit deodat\u0103 \u015fi ca printr-un semn, p\u0103rea c\u0103-mi zice: Iat\u0103-m\u0103, am sosit!C\u00e2tva timp eu am r\u0103mas \u00eencremenit \u015fi priveam cu admirare, respect \u015fi fric\u0103, asupra acestei figuri de om supranatural, o form\u0103 de om, necunoscut\u0103 numero\u015filor pictori \u015fi sculptori, care au dat forme \u015fi figuri la tot felul de zei \u015fi eroi.\u201eIisuse, i-am zis \u00een cele din urm\u0103 \u015fi limba mea g\u00e2ng\u0103vea\u2026, Iisuse din Nazaret, eu \u0163i-am dat, timp de trei ani de zile, o mare libertate de vorbire \u015fi r\u0103u nu-mi pare. Cuvintele tale sunt ale unui \u00een\u0163elept, ale unui om \u00eenv\u0103\u0163at. Nu \u015ftiu dac\u0103 tu ai citit Socrate sau Platon, dar un lucru \u00ee\u0163i spun, c\u0103 \u00een predicile tale se afl\u0103 o simplitate majestuoas\u0103, care te ridic\u0103 mult mai sus deasupra acestor filozofi. \u00cemp\u0103ratul este informat despre tine, \u015fi eu, umilul s\u0103u reprezentant \u00een aceast\u0103 comunitate, sunt foarte fericit c\u0103 \u0163i-am \u00eeng\u0103duit aceast\u0103 libertate, de care te bucuri \u015fi tu at\u00e2t de vrednic. Totu\u015fi nu pot ascunde de tine c\u0103 predicile tale au st\u00e2rnit mari \u015fi puternice du\u015fm\u0103nii contra ta. Nici aceasta nu este de mirat: Socrate \u015fi-a avut du\u015fmanii s\u0103i, \u015fi a c\u0103zut victim\u0103 lor. Ai t\u0103i sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 aprin\u015fi contra ta, din pricina libert\u0103\u0163ii pe care \u0163i-o dau. M\u0103 \u00eenvinuiesc de a fi \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u015fi unire cu tine, cu scopul de a dezbr\u0103ca pe evrei de mica putere ce o mai au de la romani. Rug\u0103mintea mea deci \u2013 nu zic puterea mea \u2013 este ca tu s\u0103 fii pe viitor mai cu b\u0103gare de seam\u0103 \u015fi s\u0103 evi\u0163i a jigni m\u00e2ndria du\u015fmanilor t\u0103i, ca s\u0103 nu se r\u0103scoale popula\u0163ia stupid\u0103 \u00een contra ta, \u015fi s\u0103 m\u0103 sileasc\u0103 pe mine s\u0103 \u00eentrebuin\u0163ez mijloacele justi\u0163iei\u2026\u201d.Nazarineanul \u00eens\u0103 a r\u0103spuns lini\u015ftit: \u201ePrin\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului, cuvintele tale nu ies din adev\u0103rata \u00een\u0163elepciune. Spune furtunii: stai \u00een mijlocul muntelui, c\u0103ci altfel vei dezr\u0103d\u0103cina copacii din vale. Furtuna \u00ee\u0163i va r\u0103spunde: numai Dumnezeu cunoa\u015fte \u00eencotro merge furtuna. Adev\u0103r zic \u0163ie, \u00eenainte de a \u00eenflori rozele Saronului, s\u00e2ngele celui drept va fi v\u0103rsat\u2026\u201d, continu\u0103 el cu emo\u0163ie.Eu i-am zis: \u201eTu e\u015fti mai pre\u0163ios mie pentru \u00een\u0163elepciunea ta, dec\u00e2t to\u0163i tulbur\u0103torii ace\u015ftia \u015fi \u00eeng\u00e2mfa\u0163ii de farisei, care abuzeaz\u0103 de libertatea dat\u0103 lor de Roma, comploteaz\u0103 contra Cezarului \u015fi ne \u0163in \u00eentr-o fric\u0103 continu\u0103, ace\u015fti mizerabili nelini\u015fti\u0163i. Ei cunosc c\u0103 lupul din p\u0103dure se-mbrac\u0103 uneori \u00een l\u00e2n\u0103 \u015fi piei de oaie. Eu te voi ap\u0103ra fa\u0163\u0103 de ei. Palatul meu de justi\u0163ie este deschis \u0163ie pentru sc\u0103pare\u2026\u201d.Cu nep\u0103sare, \u015fi cl\u0103tin\u00e2ndu-\u015fi capul, cu un har \u015fi un z\u00e2mbet dumnezeiesc Iisus \u00eemi ripost\u0103 \u201eC\u00e2nd ziua aceea va fi sosit, nu va fi sc\u0103pare pentru Fiul Omului, nici sub p\u0103m\u00e2nt. S\u0103la\u015ful celui drept este acolo, zise el ar\u0103t\u00e2nd spre cer: ceea ce este scris \u00een c\u0103r\u0163ile profe\u0163ilor, trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103\u201d!\u201eT\u00e2n\u0103rule, i-am r\u0103spuns eu pe un ton moale, tu m\u0103 obligi ca simpla mea cerin\u0163\u0103 s\u0103 o preschimb \u00een porunc\u0103. Siguran\u0163a provinciilor mele, care este \u00eencredin\u0163at\u0103 \u00eengrijirii mele cere asta. Trebuie s\u0103 ar\u0103\u0163i c\u0103 ai mult\u0103 modera\u0163ie \u00een predicile tale. Nu v\u0103t\u0103ma pe al\u0163ii, aceasta \u00ee\u0163i poruncesc. Fericirea ta te \u00eenso\u0163e\u015fte, mergi \u00een pace\u201d.\u201ePrin\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului, a r\u0103spuns Iisus, nu am venit ca s\u0103 aduc \u00een lume r\u0103zboi, ci pace \u015fi iubire \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103. Eu m-am n\u0103scut \u00een aceea\u015fi zi \u00een care Cezarul a dat pace lumii romane. Prigonirea nu este de la mine. Eu o a\u015ftept de la al\u0163ii, \u015fi o voi \u00eent\u00e2mpina \u00een supunere fa\u0163\u0103 de voin\u0163a Tat\u0103lui meu, care mi-a ar\u0103tat calea. De aceea, restr\u00e2nge-\u0163i pu\u0163in \u00een\u0163elepciunea ta lumeasc\u0103. Nu este \u00een puterea ta, de a aresta victima de la picioarele altarului ce isp\u0103\u015fesc\u201d.Dup\u0103 aceste cuvinte el a disp\u0103rut ca un nor luminos, dup\u0103 perdelele pretoriului. Du\u015fmanii lui Iisus s-au adresat \u00een cele din urm\u0103 lui Irod, s\u0103 se r\u0103zbune asupra Nazarineanului. Dac\u0103 Irod ar fi urmat propria sa \u00eenclinare, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, el ar fi ordonat imediat os\u00e2nda la moarte a lui Iisus; \u00eens\u0103 el, de\u015fi m\u00e2ndru de cinstirea domniei sale, se temea de senatul Roman, de a nu comite vreo fapt\u0103 care ar fi putut s\u0103-i nimiceasc\u0103 influen\u0163a sa asupra Senatului, astfel nu lu\u0103 nicio hot\u0103r\u00e2re.\u00centr-o zi, Irod veni la mine \u00een pretoriu. C\u00e2nd s-a ridicat s\u0103 plece, dup\u0103 c\u00e2teva cuvinte ne\u00eensemnate, m-a \u00eentrebat ce p\u0103rere am eu despre Iisus Nazarineanul. Eu i-am spus c\u0103 dup\u0103 p\u0103rerea mea, Iisus este un mare filozof, dup\u0103 cum unele na\u0163iuni mari adesea produc, \u015fi c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sale, cu niciun chip, nu pot fi socotite ca fiind eretice sau primejdioase, iar Roma este dispus\u0103 a-i \u00eeng\u0103dui toat\u0103 libertatea de a vorbi \u015fi este \u00eendrept\u0103\u0163it prin faptele sale.Irod a sur\u00e2s cu ironie \u015fi salut\u00e2ndu-m\u0103, cu respect pref\u0103cut, s-a dep\u0103rtat.Se apropia marea s\u0103rb\u0103toare a evreilor; conduc\u0103torii religio\u015fi pl\u0103nuiau s\u0103 se foloseasc\u0103 de aceast\u0103 ocazie \u015fi de excitarea popular\u0103, care are loc \u00eentotdeauna, la s\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftilor lor. Ora\u015ful era arhiplin de o popula\u0163ie turbulent\u0103 care dorea moartea Nazarineanului. Spionii mei mi-au raportat c\u0103 Arhiereii \u015fi Fariseii \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 tezaurul templului ca s\u0103 mituiasc\u0103 \u00een acest scop pe popor. Primejdia cre\u015ftea pe fiecare or\u0103. Am scris atunci la Prefectul Siriei s\u0103-mi trimit\u0103 imediat o sut\u0103 de solda\u0163i de infanterie \u015fi tot at\u00e2\u0163ia de cavalerie, dar el a refuzat s\u0103-mi trimit\u0103. M-am v\u0103zut atunci r\u0103mas singur, numai cu o m\u00e2n\u0103 de solda\u0163i; ni\u015fte p\u0103zitori \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u0163i \u00een mijlocul unui ora\u015f r\u0103sculat, neputincio\u015fi de a reprima o r\u0103scoal\u0103 \u015fi fiind silit s\u0103 o tolerez.R\u0103scula\u0163ii au pus m\u00e2na pe Iisus, \u015fi cu toate c\u0103 ei sim\u0163eau c\u0103 nu au de ce s\u0103 se team\u0103 de Pretoriu, crez\u00e2ndu-m\u0103 al\u0103turi de conduc\u0103torii lor, \u00een privin\u0163a aceasta, au continuat s\u0103 strige: \u201eR\u0103stigne\u015fte-l!\u201d.Trei partide se uniser\u0103 \u00eempotriva lui Iisus: Irodienii, Saducheii \u015fi Fariseii; Saducheii, a c\u0103ror conduit\u0103 era sprijinit\u0103 de dou\u0103 motive: ei urau pe Iisus, \u015fi doreau s\u0103 scape de sub jugul roman. Ace\u015ftia nu au putut uita niciodat\u0103, intrarea mea \u00een sf\u00e2ntul lor ora\u015f, cu steaguri care purtau chipul \u00eemp\u0103ratului Roman, de\u015fi eu cu acea ocazie, am f\u0103cut o gre\u015feal\u0103 din necunoa\u015fterea legilor lor. Totu\u015fi, \u00een ochii lor, profanarea aceasta nu s-a mic\u015forat.O alt\u0103 nemul\u0163umire pe care o purtau ei \u00een\u015fi\u015fi, era propunerea mea, de a \u00eentrebuin\u0163a o parte din tezaurul templului pentru ridicarea de cl\u0103diri publice. Din cauza acestei propuneri, ei erau plini de am\u0103r\u0103ciune.Fariseii erau du\u015fmanii pe fa\u0163\u0103 ai lui Iisus, \u015fi nu le p\u0103sa prea mult de guvernul nostru. Ei au fost sili\u0163i s\u0103 \u00eenghit\u0103 timp de trei ani \u015fi jum\u0103tate pilulele amare pe care Nazarineanul le arunca \u00een fa\u0163a lor, \u00een public, oriunde se ducea, \u015fi fiind prea slabi \u015fi sfio\u015fi \u015fi neav\u00e2nd curajul de a lua singuri m\u0103surile dorite, ei au fost bucuro\u015fi de a se uni cu Irodienii \u015fi Saducheii. Pe l\u00e2ng\u0103 cele trei partide, ei mai aveau de luptat \u00eempotriva unei popula\u0163ii \u00eend\u00e2rjite \u015fi totdeauna gata de a se uni la r\u0103scoal\u0103 \u015fi de a se folosi de confuzia \u015fi ne\u00een\u021belegerea ce rezulta din aceasta.\u00cen felul acesta Iisus a fost t\u00e2r\u00e2t \u00eenaintea Arhiereului \u015fi condamnat la moarte. Cu aceast\u0103 ocazie, Casa Arhiereului, a s\u0103v\u00e2r\u015fit umilul fapt de supunere; el \u015fi-a trimis prizonierul la mine ca s\u0103 pronun\u0163 eu os\u00e2nda definitiv\u0103, asupra lui.Eu i-am r\u0103spuns c\u0103, deoarece Iisus este Galilean, afacerea cade sub jurisdic\u0163ia lui Irod \u015fi am poruncit s\u0103-l trimit\u0103 la el. Acel tetrarh viclean \u015fi-a m\u0103rturisit umilin\u0163a, pretext\u00e2nd a avea respect fa\u0163\u0103 de mine, prin sutana Cezarului, \u015fi mi-a \u00eencredin\u0163at mie soarta acestui om.\u00cendat\u0103 palatul meu a luat \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei cet\u0103\u0163i ocupate. Fiecare moment ce trecea, sporea num\u0103rul tulbur\u0103rilor. Ierusalimul era inundat de popula\u0163ia adunat\u0103 de prin mun\u0163ii Nazaretului. Se pare c\u0103 toat\u0103 Iudeea se afla la Ierusalim.Eu \u00eemi luasem de femeie (so\u0163ie) o domni\u015foar\u0103 dintre Gali, care avusese ni\u015fte descoperiri pentru viitor. Pl\u00e2ng\u00e2nd, ea s-a aruncat la picioarele mele \u015fi mi-a zis: \u201eP\u0103ze\u015fte-te! S\u0103 nu te atingi de omul acesta, pentru c\u0103 el este Sf\u00e2nt! Noaptea trecut\u0103 eu l-am v\u0103zut \u00een vis. El umbla deasupra apelor. El zbura pe aripile v\u00e2ntului, \u015fi vorbea furtunilor \u015fi pe\u015ftilor m\u0103rii \u015fi toate erau supuse voin\u0163ei lui. Chiar \u015fi r\u00e2ul de pe muntele Kidron, curgea plin de s\u00e2nge. Statuile Cezarului erau pline de murd\u0103ria Golgotei. Catapetesmele dinl\u0103untrul templului, s-au d\u0103r\u00e2mat \u015fi soarele s-a \u00eentunecat ca \u00eembr\u0103cat \u00een doliu. O! Pilate, r\u0103u mare te a\u015fteapt\u0103, dac\u0103 nu vei asculta sfatul femeii tale. Blestemele Senatului Roman! Teme-te de puterea Cerului!\u201dPe la timpul acesta treptele de marmur\u0103, gemeau sub greutatea mul\u0163imii, iar Nazarineanul, era adus iar\u0103\u015fi la mine. Eu am pornit spre sala de judecat\u0103, urmat de garda mea. \u00centr-un ton aspru, am \u00eentrebat pe popor, ce vrea!\u201eMoartea Nazarineanului\u201d a fost r\u0103spunsul.\u201ePentru ce crim\u0103?\u201d am \u00eentrebat eu.\u201eEl a hulit pe Dumnezeu \u015fi a profe\u0163it d\u0103r\u00e2marea templului. El se nume\u015fte pe sine Fiul lui Dumnezeu, Mesia, Regele Iudeilor\u201d.Eu le-am spus c\u0103 justi\u0163ia Roman\u0103 nu pedepse\u015fte astfel de fapte cu moartea.\u201eR\u0103stigne\u015fte-l, r\u0103stigne\u015fte-l!\u201d izbucni \u00eens\u0103 strig\u0103tul de la gloata \u00eenfuriat\u0103. Strig\u0103tele gloatei \u00eenfuriate zguduiau palatul din temelie. \u00cen mijlocul acestei zarve nemaipomenite, nu era dec\u00e2t un om lini\u0219tit \u015fi calm. ACESTA ERA IISUS DIN NAZARET.Dup\u0103 mai multe sfor\u0163\u0103ri, f\u0103r\u0103 rezultate, de a-l sc\u0103pa de furia acestor persecutori \u00eenver\u015funa\u0163i, eu am luat o m\u0103sur\u0103 care pentru moment mi se p\u0103ru c\u0103 va servi ca s\u0103-i scap via\u0163a; am dat porunc\u0103 ca el s\u0103 fie biciuit; apoi cer\u00e2nd ligheanul cu ap\u0103, eu m-am sp\u0103lat pe m\u00e2ini \u00een fa\u0163a mul\u0163imii, ar\u0103t\u00e2nd prin aceasta, dezaprobarea mea pentru acest fapt. Dar \u00een zadar. Ace\u015fti mizerabili nu s-au mul\u0163umit dec\u00e2t cu via\u0163a lui.<br \/>\n\u00cen desele noastre tulbur\u0103ri civile, eu am fost de mai multe ori martor al furiei popoarelor dar, din c\u00e2te am v\u0103zut, nimic nu se poate asem\u0103na cu aceasta.\u00centr-adev\u0103r s-ar putea spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 ocazie toate spiritele rele din \u0163inutul infernului s-au str\u00e2ns \u00een Ierusalim. Mul\u0163imea p\u0103rea c\u0103 nu umbl\u0103 pe picioare, ci umbl\u0103 pe sus url\u00e2nd, precum valurile unei m\u0103ri \u00eenfuriate. O mare neast\u00e2mp\u0103rat\u0103 se \u00eentindea de la por\u0163ile Pretorului p\u00e2n\u0103 la muntele Sion, cu strig\u0103te, cu fluier\u0103turi, cum nu s-a mai auzit niciodat\u0103 \u00een istoria Romei.Ziua s-a \u00eentunecat ca un amurg, asemenea celui v\u0103zut la moartea lui Iulius Cezar cel Mare, care s-a \u00eent\u00e2mplat tot a\u015fa pe la mijlocul lui Martie. Eu, Guvernatorul provinciei r\u0103sculate, st\u0103team rezemat de o coloan\u0103 a palatului meu, g\u00e2ndindu-m\u0103 la \u00eenfrico\u015f\u0103torul fapt al acestor oameni cruzi care t\u00e2rau spre execu\u0163ie pe nevinovatul Nazarinean.To\u0163i disp\u0103ruser\u0103 din jurul meu. Ierusalimul, scosese afar\u0103 pe locuitorii s\u0103i, care se \u00een\u015firaser\u0103 pe p\u0103r\u0163ile funebre ce conduc spre Geronica (Golgota). Un aer de jale \u015fi \u00eentristare m\u0103 acoperea. Garda mea \u00eenso\u0163ise pe cavaleri, iar suta\u015ful pentru a ar\u0103ta o umbr\u0103 de putere, se str\u0103duia s\u0103 fac\u0103 ordine.Eram l\u0103sat singur \u015fi cu inima zdrobit\u0103 \u015fi m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 ceea ce s-a petrecut \u00een momentul acesta st\u0103tuse mai mult \u00een puterea zeilor, dec\u00e2t \u00een puterea omului.Deodat\u0103 se auzi un mare strig\u0103t, ce venea de pe Golgota, care p\u0103rea c\u0103 este adus de v\u00e2nt \u015fi care anun\u0163a o agonie pe care urechea omeneasc\u0103, n-a mai auzit-o vreodat\u0103. Nori mari, \u00eentuneco\u015fi \u015fi negri s-au cobor\u00e2t \u015fi au acoperit aripa templului, \u015fi a\u015fez\u00e2ndu-se asupra ora\u015fului, l-a acoperit ca un val, \u015fi un puternic cutremur de p\u0103m\u00e2nt a zguduit totul.At\u00e2t de \u00eenfrico\u015f\u0103toare au fost semnele ce s-au v\u0103zut, at\u00e2t pe ceruri c\u00e2t \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eenc\u00e2t se zice c\u0103 Dionisie Aeropagul ar fi exclamat: \u201esau c\u0103 autorul naturii sufer\u0103, sau c\u0103 Universul se sf\u00e2r\u015fe\u015fte.\u201dC\u0103tre ceasul dint\u00e2i al nop\u0163ii, mi-am luat mantaua pe mine \u015fi am pornit pe jos \u00een ora\u015f, spre por\u0163ile Golgotei. Jertfa era consumat\u0103!<br \/>\nMul\u0163imea se \u00eentorcea \u00een cetate, dar de fapt tot agitat\u0103, dar \u015fi posomor\u00e2t\u0103 \u015fi cu fe\u0163ele lor \u00eentunecate \u015fi mohor\u00e2te \u015fi disperate.<br \/>\nMul\u0163i erau cuprin\u015fi de fric\u0103 \u015fi de remu\u015fcare pentru cele ce v\u0103zuser\u0103. De asemenea, am v\u0103zut pe mica trup\u0103 de osta\u015fi, trec\u00e2nd m\u00e2hni\u0163i, iar purt\u0103torii steagului, \u00ee\u015fi \u00eenv\u0103luiser\u0103 capul \u00een semn de \u00eentristare.<br \/>\nAm auzit un osta\u015f murmur\u00e2nd \u00een cuvinte str\u0103ine, pe care eu nu le-am \u00een\u0163eles. Ici \u015fi colo, se vedeau grupuri de oameni \u015fi femei aduna\u0163i \u015fi, c\u00e2nd aruncau privirea spre muntele Calvarului r\u0103m\u00e2neau nemi\u015fca\u0163i, ca \u00een a\u015fteptarea vreunei alte minuni a naturii.<br \/>\nM-am \u00eentors \u00een Pretoriu \u00eentristat \u015fi plin de g\u00e2nduri care m\u0103 fr\u0103m\u00e2ntau. Urc\u00e2ndu-m\u0103 pe trepte, se puteau vedea stropii de s\u00e2nge care curseser\u0103 de la Nazarinean.Dup\u0103 un timp a venit la mine un b\u0103tr\u00e2n, cu o grup\u0103 de femei pl\u00e2ng\u00e2nd, care r\u0103m\u0103seser\u0103 la poart\u0103, iar el s-a aruncat la picioarele mele pl\u00e2ng\u00e2nd amar. L-am \u00eentrebat ce vrea \u015fi el mi-a zis: \u201eEu sunt Iosif din Arimateia, \u015fi am venit s\u0103 cer de la tine \u00eeng\u0103duin\u0163a de a \u00eengropa pe Iisus din Nazaret\u201d.<br \/>\nI-am zis: \u201eCerin\u0163a ta se va \u00eemplini\u201d.<br \/>\nAtunci, primind raportul c\u0103 Iisus este mort, am poruncit lui Naulius s\u0103 ia cu sine osta\u015fi \u015fi s\u0103 supravegheze \u00eenmorm\u00e2ntarea, ca s\u0103 nu fie \u00eempiedicat\u0103.<br \/>\nMai t\u00e2rziu c\u00e2teva zile, morm\u00e2ntul a fost g\u0103sit gol. Ucenicii s\u0103i au vestit \u00een toat\u0103 provincia, c\u0103 Iisus s-a sculat dintre mor\u0163i cum prezisese el.\u00cemi mai r\u0103m\u0103sese numai aceast\u0103 datorie, ca s\u0103 fac cunoscut \u00eemp\u0103ratului aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare dezgust\u0103toare \u015fi neobi\u015fnuit\u0103. Chiar \u00een noaptea aceea, ce a urmat catastrofei nea\u015fteptate am \u00eenceput a face acest raport \u015fi c\u0103tre ziu\u0103, s-a auzit un sunet de pe Calvar, inton\u00e2nd aria Dianei, care a venit la urechile mele!Arunc\u00e2ndu-mi privirea spre poarta Cezarului, am v\u0103zut apropiindu-se o trup\u0103 de solda\u0163i \u015fi am auzit sunetul tr\u00e2mbi\u0163ei care intona mar\u015ful Cezarului. Erau \u00eent\u0103ririle care mi se f\u0103g\u0103duiser\u0103, cele dou\u0103 mii de osta\u015fi ale\u015fi, \u015fi pentru a gr\u0103bi sosirea lor, au c\u0103l\u0103torit toat\u0103 noaptea.A fost hot\u0103r\u00e2t de soart\u0103! Am strigat eu cu am\u0103r\u0103ciune \u015fi frec\u00e2ndu-mi palmele, ca marea nelegiuire s\u0103 fie \u00eendeplinit\u0103, \u015fi c\u0103 pentru scopul de a \u00eempiedica r\u0103scoala de ieri, trupele de osta\u015fi s\u0103 soseasc\u0103 ast\u0103zi!!! Soart\u0103 crud\u0103, cum \u00ee\u0163i ba\u0163i joc de soarta muritorilor!Era prea adev\u0103rat ce a strigat Nazarineanul de pe cruce: \u201eS-a sf\u00e2r\u015fit\u201d.<\/p>\n<p><strong>Acesta este cuprinsul raportului \u015fi r\u0103m\u00e2n al Majest\u0103\u0163ii Voastre supus, cu respect \u015fi smerenie.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Guvernatorul PON\u0162IU PILAT,<\/strong><\/p>\n<p><strong>Facut \u00een Ierusalim \u00een a XXVIII-a zi a lunii Martie, Anul 4147 de la crea\u0163ie.\u201d<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Raportul scris de Pilat, guvernatorul Iudeei, c\u0103tre Tiberiu, \u00eemp\u0103ratul Imperiului Roman, imediat dup\u0103 R\u0103stignire Raportul lui Pilat a fost g\u0103sit \u00een una din bibliotecile Vaticanului de c\u0103tre un student german care se afla la Roma pentru studii teologice. Dar studentul acesta nu l-a g\u0103sit prea important ca s\u0103-l copieze. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca peste &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-9001","format-image","category-minuni","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9001","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9001"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9001\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14081,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9001\/revisions\/14081"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}