{"id":8981,"date":"2026-04-05T00:00:02","date_gmt":"2026-04-05T04:00:02","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8981"},"modified":"2026-04-07T23:50:56","modified_gmt":"2026-04-08T03:50:56","slug":"duminica-floriilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2026\/04\/05\/duminica-floriilor\/","title":{"rendered":"Duminica Floriilor"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"http:\/\/www.doxologia.ro\/sites\/default\/files\/articol\/2015\/03\/intrarea_domnului_in_ierusalim_3.jpg\" width=\"968\" height=\"531\">Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii. Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare se mai numea si Duminica aspirantilor la Botez, deoarece in aceasta zi catehumenii, care fusesera admisi la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca marturisire de credinta. Aceasta duminica a purtat si denumirea de Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.crestinortodox.ro\/biserica\/69070-invatatura-despre-biserica\">Biserica<\/a> vede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea sa evite moartea, insa, o primeste de buna voie pentru a o birui. Lui nu-i este impusa moartea ca o necesitate, asa cum ne este impusa noua. De aceea El moare pentru altii, nu pentru Sine. El nu avea pacatul imprimat in firea Sa, ca noi toti, pentru ca S-a nascut ca om prin voia Sa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Existand din vesnicie ca Dumnezeu, El a luat firea omeneasca, dar a incadrat-o in ipostasul dumnezeiesc. Daca s-ar fi nascut ca orice om din pacat, prin pasiune omeneasca, ar fi murit pentru El si nu pentru noi. Ar fi ramas in moarte ca orice om, deci nu ar fi inviat. Intrarea in Ierusalim este o prefigurare a Intrarii in Ierusalimul ceresc. Astfel, nu intamplator noi cantam in noaptea de <a href=\"http:\/\/www.crestinortodox.ro\/paste\/\">Pasti<\/a>: &#8222;Lumineaza-te, lumineaza-te noule Ierusalim&#8221;.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">In legatura cu acest eveniment, evanghelistul Matei noteaza: &#8222;Spuneti fiicei Sionului: Iata imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug&#8221; (Matei 21, 5).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Floriile si manzul asinei<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">In interpretarea Sfintilor Parinti, asina preinchipuie poporul iudeu, in timp ce manzul prefigureaza neamurile care urmau sa fie chemate la credinta.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceasta interpretare este dreapta, pentru ca stim ca iudeii il vor prigoni pe Hristos si paganii Il vor primi. Cei mai multi dintre pagani vor fi purtatori de Hristos de-a lungul istoriei si vor intra cu El in Ierusalimul de sus, in Imparatia cerurilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8222;Acestea nu le-au inteles ucenicii Lui la inceput, dar cand S-a preaslavit Iisus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru El si I le-au facut Lui&#8221;. In general, ucenicii au inteles foarte putin din ceea ce s-a intamplat cu Invatatorul lor pana cand El le-a sporit intelegerea (Luca 24,45) si Duhul lui Dumnezeu i-a luminat cu limbi de foc. Numai atunci au priceput ei toate lucrurile, aducandu-si-le aminte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sfantul Ignatie Brancianinov vede in &#8222;Manzul asinei&#8221; si altceva. Acest manz il descopera pe omul manat de pofte dobitocesti, lipsit de libertatea sa duhovniceasca, legat de impatimire si de obisnuinta vietii trupesti. Invatatura lui Hristos desface asinul de iesle, adica de implinirea voii pacatoase si trupesti. Dupa aceea, Apostolii aduc asinul la Hristos, isi pun pe asin hainele: pe el Se asaza Domnul si savarseste pe el intrarea in Ierusalim.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Asta inseamna ca dupa ce omul paraseste viata pacatoasa, este adus la Evanghelie si imbracat, ca in niste haine apostolesti, in cunoasterea lui Hristos si a poruncilor Lui. Atunci Se asaza pe el Domnul, aratandu-i-Se duhovniceste si salasluind duhovniceste in el, precum a binevoit a fagadui: &#8222;Cela ce are poruncile Mele si le pazeste pe ele, acela este cel ce Ma iubeste: si cel ce Ma iubeste, iubit va fi de Tatal Meu. De Ma iubeste cineva, a grait El, cuvantul Meu va pazi; si Eu il voi iubi pe el, si Ma voi arata lui; si Tatal Meu il va iubi pe el, si la el vom veni, si locas la dansul vom face&#8221; (Ioan 14, 21, 23).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel, Hristos Se asaza pe insusirile firesti ale omului care s-a supus Lui, care si-a insusit invatatura Lui cea atotsfanta, si il aduce, sezand pe el, in cetatea duhovniceasca a lui Dumnezeu, in Ierusalimul al carui ziditor este Dumnezeu, nu omul.<br \/>\nMultimea Il primeste pe Mantuitorul in Ierusalim cu aceste cuvinte: &#8222;Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!&#8221; (Matei 21, 9). Invierea lui Lazar era cauza careia i se datora, in cea mai mare masura, aceasta primire insufletita. Dar sa nu uitam, ca acelasi popor care-L slavise si-L primise ca pe un imparat, peste cateva zile va striga, incitat de farisei si de carturari: &#8222;Rastigneste-L! Rastigneste-L!&#8221;.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Evreii care participau la aceasta sarbatoare, asteptau de la Hristos sa fie un conducator care sa modifice situatia politica in folosul lor, si nu un Dumnezeu coborat printre oameni, spre a-i izbavi de pacat. E adevarat ca au existat si multi iudei care s-au daruit Domnului, crezand in El fara sovaiala.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> Floriile si ramurile de salcie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright\" src=\"http:\/\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/biserica-serban-voda.jpg\" width=\"479\" height=\"319\">Ramurile de salcie sunt binecuv\u00e2ntate \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bite cre\u00addincio\u0219ilor \u00een amintirea ramurilor de finic \u0219i de m\u0103slin, cu care mul\u021bimile au \u00eent\u00e2mpinat pe Hristos la intrarea \u00een Ierusalim. Obiceiul este str\u0103vechi, men\u021bionat chiar \u00een sec. al IV-lea de c\u0103tre pelerina Egeria. P\u0103storul Herma nume\u0219te martirii \u201eramuri de salcie purt\u0103toare de rod\u201d ale copacului divin, care este Hristos.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Salcia, copac smerit, f\u0103r\u0103 flori \u0219i fructe frumoase, cu un lemn pu\u0163in c\u0103utat, o ia \u00eenaintea celor falnici, frumo\u0219i \u015fi pre\u0163ui\u0163i \u015fi \u00eentru smerenie \u00ee\u015fi \u00eempodobe\u0219te ramurile cu st\u00e2lp\u0103ri aurii pe care le ofer\u0103 Bisericii pentru \u00eent\u00e2mpinarea Domnului iubitor. Ofranda este primit\u0103 cu dragoste, ramurile de salcie sunt binecuv\u00e2ntate \u015fi sfin\u0163ite, iar poporul le \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103 la sfintele slujbe, ca un semn de biruin\u0163\u0103 a vie\u021bii asupra mor\u021bii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur spune c\u0103 st\u00e2lp\u0103rile de la Florii sunt cununa de virtu\u0163i c\u00e2\u015ftigate pe parcursul postului ce se apropie de sf\u00e2r\u015fit. Aceste virtu\u0163i sunt poc\u0103in\u0163a, sinceritatea, milostenia \u015fi \u00eennoirea noastr\u0103 l\u0103untric\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii. Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare se mai numea si Duminica aspirantilor la Botez, deoarece in aceasta zi catehumenii, care fusesera admisi la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca marturisire de credinta. Aceasta duminica a purtat &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8981","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8981"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12609,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8981\/revisions\/12609"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}