{"id":8848,"date":"2024-03-05T14:58:37","date_gmt":"2024-03-05T19:58:37","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8848"},"modified":"2024-03-05T21:53:51","modified_gmt":"2024-03-06T02:53:51","slug":"patimirea-sfintilor-patruzeci-de-mucenici","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2024\/03\/05\/patimirea-sfintilor-patruzeci-de-mucenici\/","title":{"rendered":"Patimirea Sfintilor Patruzeci de Mucenici"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Pe vremea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei necredinciosului \u00eemp\u0103rat Liciniu (308-324), fiind mare prigoan\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinilor \u015fi pe to\u0163i credincio\u015fii silindu-i spre jertfirea idolilor, era \u00een Sevastia, cetatea Armeniei, un voievod cu oaste, anume Agricolae, pierz\u0103tor, s\u0103lbatic \u015fi iste\u0163 spre slujba idoleasc\u0103. \u00centr-acel timp li se poruncea cre\u015ftinilor, care se aflau \u00een cetele ost\u0103\u015fe\u015fti, s\u0103 aduc\u0103 jertf\u0103 diavolilor. \u015ei erau \u00een ceata lui Agricolae, \u00een p\u0103r\u0163ile Capadociei, ni\u015fte osta\u015fi, patruzeci la num\u0103r, care, de asemenea, slujeau \u00eentr-o dreg\u0103torie ost\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi aveau dreapta credin\u0163\u0103 \u00een Hristos Dumnezeu, fiind b\u0103rba\u0163i tari \u015fi nebirui\u0163i \u00een r\u0103zboaie, iar \u00een dumnezeie\u015ftile Scripturi foarte iscusi\u0163i.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen\u015ftiin\u0163\u00eendu-se voievodul despre trei dintre ace\u015ftia, Chirion, Candid \u015fi Domnos c\u00eet \u015fi despre \u00eenso\u0163itorii lor cum c\u0103 s\u00eent cre\u015ftini, i-au prins \u015fi i-au silit spre \u00eenchinarea la idoli; c\u0103 zicea c\u0103tre d\u00een\u015fii voievodul astfel: \u201cPrecum \u00een r\u0103zboaie a\u0163i fost cu un suflet \u015fi cu un cuget \u015fi v-a\u0163i ar\u0103tat vitejia voastr\u0103, tot a\u015fa \u015fi acum, cu un cuget \u015fi un suflet, s\u0103 ar\u0103ta\u0163i supunerea voastr\u0103 la \u00eemp\u0103r\u0103te\u015ftile legi \u015fi s\u0103 jertfi\u0163i zeilor de voie, mai \u00eenainte p\u00een\u0103 a nu v\u0103 sili cu muncile\u201d.<\/p>\n

La aceste cuvinte sfin\u0163ii osta\u015fi, r\u0103spunz\u00eend tiranului, au zis: \u201cDac\u0103 pentru \u00eemp\u0103ratul cel p\u0103m\u00eentesc ne-am luptat \u00een r\u0103zboaie \u015fi am biruit pe vr\u0103jma\u015fi, precum singur m\u0103rturise\u015fti, tic\u0103losule, cu at\u00eet mai v\u00eertos ne vom nevoi pentru \u00cemp\u0103ratul cel f\u0103r\u0103 de moarte \u015fi vom birui a ta r\u0103utate \u015fi al t\u0103u vicle\u015fug\u201d. Atunci a zis voievodul Agricolae: \u201cUna din dou\u0103 st\u0103 \u00eenaintea voastr\u0103: ori zeilor s\u0103 aduce\u0163i jertf\u0103 \u015fi s\u0103 lua\u0163i mai mari daruri, ori, nesupun\u00eendu-v\u0103, s\u0103 fi\u0163i necinsti\u0163i \u015fi izgoni\u0163i din dreg\u0103toria ost\u0103\u015feasc\u0103. G\u00eendi\u0163i-v\u0103 \u015fi alege\u0163i ceea ce vi se pare vou\u0103 c\u0103 este mai de folos\u201d.<\/p>\n

Sfin\u0163ii osta\u015fi au zis: \u201cDespre ceea ce ne este nou\u0103 de folos, se \u00eengrije\u015fte Domnul\u201d. Zis-a voievodul: \u201cNu gr\u0103i\u0163i multe, ci, l\u0103s\u00eend vorbele cele mincinoase, preg\u0103ti\u0163i-v\u0103 s\u0103 jertfi\u0163i de diminea\u0163\u0103 zeilor\u201d. Acestea zic\u00eendu-le Agricolae, a poruncit s\u0103-i duc\u0103 \u00een temni\u0163\u0103, unde, intr\u00eend sfin\u0163ii, \u015fi-au plecat genunchii la rug\u0103ciune \u015fi ziceau c\u0103tre Dumnezeu: \u201cScoate-ne pe noi, Doamne, din ispit\u0103 \u015fi din smintelile celor ce lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103delegea\u201d. Iar dup\u0103 ce a \u00eenserat, au \u00eenceput a c\u00eenta psalmul acesta: Cel ce locuie\u015fte \u00een ajutorul Celui Prea\u00eenalt, \u00eentru acoper\u0103m\u00eentul Dumnezeului cerului se va s\u0103l\u0103\u015flui \u2013 zic\u00eend \u015fi cealalt\u0103 parte a psalmului aceluia, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit. Iar dup\u0103 c\u00eentare se rugau \u015fi iar\u0103\u015fi c\u00eentau dup\u0103 rug\u0103ciune. Deci astfel au petrecut f\u0103r\u0103 somn, p\u00een\u0103 la miezul nop\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen c\u00eentare \u00eencepea stihurile Sf\u00eentul Chirion, iar Sfin\u0163ii Candid \u015fi Domnos, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i, c\u00eent\u00eend dup\u0103 Chirion, repetau acele stihuri. Iar la miezul nop\u0163ii li s-a ar\u0103tat Domnul, zic\u00eendu-le: \u201cBun este \u00eenceputul nevoin\u0163ei voastre, dar cel ce va r\u0103bda p\u00een\u0103 \u00een sf\u00eer\u015fit, acela se va m\u00eentui\u201d. Acel glas al Domnului to\u0163i l-au auzit \u015fi s-au \u00eensp\u0103im\u00eentat, apoi s-au bucurat \u015fi n-au dormit p\u00een\u0103 a doua zi. Iar Agricolae voievodul adun\u00eend prietenii \u015fi sfetnicii s\u0103i, le-a poruncit s\u0103 aduc\u0103 din temni\u0163\u0103 \u00eenaintea sa pe sfin\u0163ii patruzeci de osta\u015fi, c\u0103tre care a zis: \u201cAcestea ce voi zice c\u0103tre voi, nu cu \u00een\u015fel\u0103ciune, nici cu vicle\u015fug le voi zice, ci \u00eensu\u015fi adev\u0103rul voi gr\u0103i. C\u00ee\u0163i osta\u015fi are \u00eemp\u0103ratul vostru, nu s\u00eent asemenea vou\u0103 \u00eentru nimic, nici \u00eentru \u00een\u0163elepciune, nici \u00eentru t\u0103rie, nici \u00eentru frumuse\u0163e, nici a\u015fa de iubi\u0163i nu-mi s\u00eent mie ca voi. A\u015fadar, a mea dragoste s\u0103 nu voi\u0163i a o \u00eentoarce spre ur\u0103, c\u0103 \u00een a voastr\u0103 putere st\u0103 ca ori dragostea mea, ori ura s\u0103 le ave\u0163i\u201d.<\/p>\n

A r\u0103spuns Sf\u00eentul Candid: \u201cNumele t\u0103u, Agricolae, se potrive\u015fte cu obiceiul, pentru c\u0103 e\u015fti \u00een\u015fel\u0103tor \u015fi s\u0103lbatic\u201d. Zis-a voievodul: \u201cAu nu v-am spus c\u0103 \u00eentru a voastr\u0103 st\u0103p\u00eenire este ori spre dragoste c\u0103tre voi, ori spre ur\u0103 s\u0103 m\u0103 porni\u0163i?\u201d Iar Sf\u00eentul Candid a zis: \u201cDe vreme ce, precum singur gr\u0103ie\u015fti, este \u00eentru a noastr\u0103 st\u0103p\u00eenire, de aceea vrem ca spre ur\u0103 c\u0103tre noi s\u0103 te pornim. C\u0103 \u015fi noi te ur\u00eem pe tine \u015fi numai de la Dumnezeul nostru c\u0103ut\u0103m mil\u0103 \u015fi dragoste. Tu, cel s\u0103lbatic \u015fi f\u0103r\u0103 de omenie, vr\u0103jma\u015fule al Dumnezeului nostru, s\u0103 nu ne iube\u015fti pe noi, fiind \u00een f\u0103r\u0103delege \u015fi zavistnic \u015fi cuprins de \u00eentunericul r\u0103t\u0103cirii, iar numele t\u0103u cel s\u0103lbatic fiind asemenea cu obiceiurile cele de fiar\u0103\u201d.<\/p>\n

De aceste cuvinte ale sf\u00eentului minun\u00eendu-se voievodul \u015fi scr\u00ee\u015fnind din din\u0163i ca un leu, a poruncit s\u0103-i arunce pe sfin\u0163i \u00een leg\u0103turi \u015fi \u00een temni\u0163\u0103. Iar Sf\u00eentul Chirion a zis c\u0103tre d\u00eensul: \u201cNu ai de la \u00eemp\u0103ratul st\u0103p\u00eenire ca s\u0103 ne munce\u015fti, ci numai ca s\u0103 ne \u00eentrebi\u201d. Tem\u00eendu-se, voievodul a poruncit ca, l\u0103s\u00eendu-i liberi, s\u0103-i bage \u00een temni\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 nu-i pun\u0103 \u00een leg\u0103turi; \u00eens\u0103 a poruncit str\u0103jerului temni\u0163ei ca s\u0103-i p\u0103zeasc\u0103 cu grij\u0103, c\u0103ci a\u015ftepta venirea voievodului Lisie.<\/p>\n

Deci, \u015fez\u00eend sfin\u0163ii \u00een temni\u0163\u0103, \u00een toate zilele \u015fi nop\u0163ile \u00eenv\u0103\u0163au de la Sf\u00eentul Chirion, pentru c\u0103 le zicea: \u201cCu purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu ni s-a \u00eent\u00eemplat aceasta, o, fra\u0163ilor, c\u0103ci ne-am \u00eentov\u0103r\u0103\u015fit \u00eentru cea vremelnic\u0103 oaste. Pentru aceasta s\u0103 ne s\u00eerguim a nu ne desp\u0103r\u0163i \u00een veci. Ci, precum am vie\u0163uit cu un suflet \u015fi cu un cuget, astfel \u015fi mucenicia s-o s\u0103v\u00eer\u015fim \u00eempreun\u0103 \u015fi, precum am pl\u0103cut \u00eemp\u0103ratului celui muritor, astfel \u015fi Celui f\u0103r\u0103 de moarte, \u00cemp\u0103ratului Hristos Dumnezeu, s\u0103 ne s\u00eerguim a fi pl\u0103cu\u0163i\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 ce au trecut \u015fapte zile, sfin\u0163ii fiind \u00eenc\u0103 \u0163inu\u0163i \u00een temni\u0163\u0103, Lisie voievodul a venit \u00een \u0163\u0103rile acelea \u015fi \u00een cetatea Sevastiei. Apoi, \u015fez\u00eend la judecat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu voievodul Agricolae, \u00een ziua a opta a poruncit s\u0103-i aduc\u0103 pe sfin\u0163ii patruzeci de osta\u015fi. Sfin\u0163ii merg\u00eend la judecata cea nedreapt\u0103, Chirion fericitul \u00eei sf\u0103tuia astfel pe fra\u0163ii s\u0103i: \u201cFra\u0163ilor, s\u0103 nu ne temem. Au doar nu ne ajut\u0103 Dumnezeu \u00een r\u0103zboaie, c\u00eend \u00cel chem\u0103m pe El \u015fi biruim pe vr\u0103jma\u015fi? Aduce\u0163i-v\u0103 aminte c\u00eend am fost \u00eentr-un r\u0103zboi mare oarec\u00eend \u015fi toate cetele noastre s-au pus pe fug\u0103, iar noi singuri, numai patruzeci, am r\u0103mas \u00een mijlocul vr\u0103jma\u015filor \u015fi ne-am rugat lui Dumnezeu cu lacrimi \u015fi, cu ajutorul Lui, pe unii i-am ucis, iar pe al\u0163ii, r\u0103nindu-i, i-am izgonit. \u015ei \u00eentru at\u00eeta mul\u0163ime de potrivnici \u015fi \u00eentr-un at\u00eet de mare r\u0103zboi, nici unul din noi n-a fost r\u0103nit. Iar acum numai trei s-au sculat asupra noastr\u0103: satana \u015fi voievozii Lisie \u015fi Agricolae. Mai bine-zis, numai vr\u0103jma\u015ful cel nev\u0103zut ridic\u0103 r\u0103zboi asupra noastr\u0103. Oare unul singur va putea s\u0103 biruiasc\u0103 patruzeci? S\u0103 nu fie.<\/p>\n

Deci se cuvine nou\u0103 acum s\u0103 facem ceea ce f\u0103ceam totdeauna, adic\u0103 s\u0103 alerg\u0103m la Dumnezeu cu fierbinte rug\u0103ciune. Iar El, ajut\u00eendu-ne, nici leg\u0103turile, nici muncile nu ne vor v\u0103t\u0103ma pe noi. Oare nu totdeauna o r\u00eenduial\u0103 ca aceasta p\u0103zeam? C\u0103ci, c\u00eend intram \u00een r\u0103zboi, c\u00eentam acest psalm: Dumnezeule, \u00eentru numele T\u0103u m\u00eentuie\u015fte-m\u0103 \u015fi \u00eentru puterea Ta m\u0103 judec\u0103! Dumnezeule, auzi rug\u0103ciunea mea, ia \u00een urechi graiul gurii mele. \u015ei acum acela\u015fi lucru s\u0103 facem, c\u0103 ne va auzi Dumnezeu \u015fi ne va ajuta!\u201d<\/p>\n

Atunci c\u00eentau sfin\u0163ii psalmul acela, p\u00een\u0103 ce au fost du\u015fi la judecat\u0103. La priveli\u015ftea aceea se adunase tot poporul cet\u0103\u0163ii. Iar c\u00eend au stat \u00eenaintea lui Lisie \u015fi a lui Agricolae, Lisie voievodul c\u0103ut\u00eend spre d\u00een\u015fii, a zis: \u201cMai mari dreg\u0103torii socotesc c\u0103 poftesc b\u0103rba\u0163ii ace\u015ftia\u201d. \u015ei a zis c\u0103tre sfin\u0163i: \u201cVrednicii mai mari \u015fi mai multe daruri dec\u00eet al\u0163ii ve\u0163i lua de la mine, numai de v\u0103 ve\u0163i supune legilor \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, ca s\u0103 aduce\u0163i jertf\u0103 zeilor. Vi se d\u0103 voie de alegere ca, ori \u00eenchin\u00eendu-v\u0103 zeilor, s\u0103 lua\u0163i mai mari daruri \u015fi cinstiri, ori, de v\u0103 ve\u0163i lep\u0103da a face aceasta, \u00eendat\u0103 v\u0103 ve\u0163i lipsi de dreg\u0103toria ost\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi la munci ve\u0163i fi da\u0163i\u201d.<\/p>\n

R\u0103spuns-a Sf\u00eentul Candid: \u201cNu numai cinstea ost\u0103\u015feasc\u0103, ci \u015fi trupurile noastre s\u0103 se ia de la noi, c\u0103 nimic mai scump nu este nou\u0103, nimic mai cinstit, dec\u00eet Hristos, Dumnezeul nostru\u201d. Atunci a poruncit voievodul ca s\u0103 bat\u0103 cu pietre pe sfin\u0163i peste gur\u0103. Iar Sf\u00eentul Candid a zis: \u201cO, boierule al \u00eentunericului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torule a toat\u0103 f\u0103r\u0103delegea, \u00eencepe s\u0103 faci acestea \u015fi vei vedea r\u0103spl\u0103tirea\u201d. Iar voievodul, scr\u00ee\u015fnind din din\u0163i, a zis c\u0103tre sfin\u0163i: \u201cO, r\u0103i slujitori! Pentru ce nu face\u0163i mai degrab\u0103 cele ce se porunce\u015fte vou\u0103?\u201d<\/p>\n

Iar slujitorii idole\u015fti, lu\u00eend pietre, c\u00eend voiau s\u0103 arunce asupra sfin\u0163ilor, ei aruncau unul asupra altuia \u015fi unii pe al\u0163ii se ucideau. Iar sfin\u0163ii mucenici, v\u0103z\u00eend aceea, se \u00eent\u0103reau \u00eentru Domnul \u015fi se f\u0103ceau mai cu \u00eendr\u0103zneal\u0103.<\/p>\n

Atunci voievodul, pornindu-se spre m\u00eenie, a apucat o piatr\u0103 \u015fi a aruncat asupra unuia din sfin\u0163i; iar piatra aceea a lovit pe voievod \u00een obraz \u015fi i-a sf\u0103r\u00eemat gura. Atunci Sf\u00eentul Chirion a zis: Cei ce se lupt\u0103 cu noi au sl\u0103bit \u015fi au c\u0103zut. Cu adev\u0103rat sabia lor a intrat \u00een inimile lor \u015fi arcele lor se vor sf\u0103r\u00eema.<\/p>\n

Voievodul a zis: \u201cA\u015fa m\u0103 jur pe zei, cum c\u0103 o vr\u0103jitorie s-a ar\u0103tat \u00eentru d\u00een\u015fii\u201d. Iar Sf\u00eentul Domnos a zis: \u201cAstfel m\u0103 jur pe Hristos, cum c\u0103 Dumnezeu a biruit, f\u0103c\u00eend ca fe\u0163ele voastre cele f\u0103r\u0103 de ru\u015fine, care gr\u0103iau asupra Fiului S\u0103u nedreptate, s\u0103 le acopere de ru\u015fine. Au nu te ru\u015finezi, nebunule \u015fi diavole, plin de \u00eentunericul cel mai de jos. Str\u0103inule de tot adev\u0103rul, sem\u0103n\u0103torule de sminteli, Agricolae, tu e\u015fti cap al diavolului, iar boierul cel dimpreun\u0103 cu tine este coad\u0103 a m\u00eeniei \u015fi am\u00eendoi s\u00eente\u0163i slugi ale satanei. Dac\u0103 la \u00eenceputul muncilor ce ni le-a\u0163i adus nu v-a\u0163i \u00eencredin\u0163at de puterea lui Dumnezeu care este cu noi, apoi \u00eencepe\u0163i alte munci\u201d.<\/p>\n

Slujitorii tiranului au zis c\u0103tre sfin\u0163i: \u201cO, cei mai f\u0103r\u0103 de minte vr\u0103jma\u015fi ai zeilor no\u015ftri \u015fi str\u0103ini de mila lor, pentru ce nu le aduce\u0163i jertfe?\u201d Sf\u00eentul Chirion r\u0103spunse: \u201cNoi cinstim pe Unul Dumnezeu, pe Iisus Hristos, Fiul S\u0103u \u015fi pe Sf\u00eentul Duh \u015fi ne s\u00eerguim a s\u0103v\u00eer\u015fi cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 alergarea nevoin\u0163ei noastre, ca dup\u0103 ce vom birui \u00een\u015fel\u0103ciunea voastr\u0103, s\u0103 primim cununile vie\u0163ii celei f\u0103r\u0103 de moarte\u201d.<\/p>\n

Apoi voievodul a poruncit s\u0103-i duc\u0103 iar\u0103\u015fi \u00een temni\u0163\u0103 ca s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103 ce le va mai face. Deci, fiind \u00eenchi\u015fi sfin\u0163ii \u00een temni\u0163\u0103, au \u00eenceput a c\u00eenta: C\u0103tre Tine, Cel ce locuie\u015fti \u00een cer, am ridicat ochii no\u015ftri \u015fi, precum s\u00eent ochii slugilor \u00een m\u00eeinile st\u0103p\u00eenilor lor, a\u015fa \u015fi ochii no\u015ftri s\u00eent c\u0103tre Domnul, Dumnezeul nostru, p\u00een\u0103 ce se va milostivi spre noi. Dup\u0103 rug\u0103ciune, \u00een ceasul al \u015faselea din noapte, s-a auzit c\u0103tre d\u00een\u015fii glasul Domnului, Care li s-a ar\u0103tat, zic\u00eendu-le: \u201cCel ce crede \u00een Mine, de va \u015fi muri, viu va fi. \u00cendr\u0103zni\u0163i \u015fi nu v\u0103 teme\u0163i de muncile cele de pu\u0163in\u0103 vreme, c\u0103 degrab\u0103 vor trece; r\u0103bda\u0163i pu\u0163in, p\u0103timi\u0163i dup\u0103 lege ca s\u0103 primi\u0163i cununi\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Cu o m\u00eeng\u00eeiere ca aceasta de la Domnul nostru Iisus Hristos fiind \u00eent\u0103ri\u0163i sfin\u0163ii, au petrecut acea noapte veselindu-se cu duhul. Iar dup\u0103 ce s-a f\u0103cut ziu\u0103, din porunca tiranului au fost adu\u015fi din temni\u0163\u0103 \u00eenaintea lui. \u015ei ei au gr\u0103it c\u0103tre acei necura\u0163i judec\u0103tori: \u201cF\u0103-ne orice voie\u015fti, c\u0103 noi s\u00eentem cre\u015ftini \u015fi nu voim s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m idolilor\u201d. Sfin\u0163ii, gr\u0103ind acestea, au v\u0103zut pe diavol l\u00eeng\u0103 Agricolae, \u0163in\u00eend \u00een dreapta o sabie iar \u00een st\u00eenga un \u015farpe \u015fi \u00eei gr\u0103ia la ureche: \u201cAl meu e\u015fti, \u00eemb\u0103rb\u0103teaz\u0103-te\u201d.<\/p>\n

Atunci voievodul, \u00eempreun\u0103 cu Lisie, au poruncit ca pe to\u0163i sfin\u0163ii patruzeci de mucenici s\u0103-i duc\u0103 lega\u0163i la iezer; c\u0103 era un iezer l\u00eeng\u0103 cetatea Sevastiei, care avea ap\u0103 mult\u0103. R\u0103bd\u00eend viteje\u015fte cele de aici \u015fi bucur\u00eendu-se de cele n\u0103d\u0103jduite, sfin\u0163ii mucenici gr\u0103iau unul c\u0103tre altul: \u201cNu de haine ne dezbr\u0103c\u0103m, ci pe omul cel vechi lep\u0103d\u0103m; aspr\u0103 este iarna, dar dulce este Raiul; iute este gerul, dar pl\u0103cut\u0103 este desf\u0103tarea. Pentru Raiul pe care l-am pierdut s\u0103 nu mai r\u0103bd\u0103m ast\u0103zi pe noi haina cea stric\u0103cioas\u0103. S\u0103 def\u0103im\u0103m ghea\u0163a care ne tope\u015fte \u015fi s\u0103 ur\u00eem trupul.<\/p>\n

S\u0103 socotim chinurile ca pe ni\u015fte desf\u0103t\u0103ri \u015fi s\u0103 alerg\u0103m spre lacul cel \u00eenghe\u0163at \u00eentocmai ca spre o ap\u0103 pl\u0103cut\u0103. S\u0103 nu ne \u00eenfrico\u015f\u0103m de vremea aceasta de iarn\u0103 ca s\u0103 fugim de \u00eenfrico\u015f\u0103torul foc al gheenei. S\u0103 ard\u0103 piciorul, ca s\u0103 d\u0103n\u0163uiasc\u0103 \u00een veci; iar m\u00eena s\u0103 se rup\u0103, ca s\u0103 se \u00eenal\u0163e c\u0103tre Domnul. S\u0103 nu ne fie mil\u0103 de firea cea muritoare, ci s\u0103 alegem mai bine moartea ca s\u0103 ne \u00eencunun\u0103m cu cununi de biruin\u0163\u0103 de la Hristos, Dumnezeul \u015fi M\u00eentuitorul sufletelor noastre\u201d.<\/p>\n

C\u00eend p\u0103timeau acestea sfin\u0163ii mucenici, era iarn\u0103, fiind un ger cumplit \u015fi v\u00eent mare. Deci i-a b\u0103gat dezbr\u0103ca\u0163i \u00een mijlocul iezerului, pe c\u00eend se pleca ziua spre sear\u0103; \u015fi \u00eemprejur au pus osta\u015fi \u015fi pe str\u0103jerul temni\u0163ei ca s\u0103 str\u0103juiasc\u0103 pe mucenici. \u015ei era \u00een marginea iezerului un feredeu (baie), f\u0103cut \u00eenadins pentru ca dac\u0103 vreunul din mucenici, sl\u0103bind de ger, ar voi a se pleca la \u00eenchinarea la idoli, s\u0103 ias\u0103 din ap\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 \u00eentr-acel feredeu cald.<\/p>\n

Sosind ceasul \u00eent\u00eei din noapte \u015fi gerul \u00eent\u0103rindu-se mai cumplit, trupurile sfin\u0163ilor \u00eenghe\u0163au de ger. Atunci unul dintr-\u00een\u015fii, neput\u00eend s\u0103 rabde, s-a desp\u0103r\u0163it din acea sf\u00eent\u0103 ceat\u0103 \u015fi a alergat la feredeu. Dar c\u00eend \u015fi-a atins piciorul de pragul feredeului, abia sim\u0163ind c\u0103ldura, \u00eendat\u0103 a c\u0103zut mort. Iar sfin\u0163ii, dac\u0103 au v\u0103zut pe acel fugar plec\u00eend de la d\u00een\u015fii, au strigat c\u0103tre Dumnezeu \u00eentr-un glas: \u201cAu doar\u0103 \u00een r\u00eeuri Te vei m\u00eenia, Doamne? Au doar \u00een r\u00eeuri este m\u00eenia Ta, sau \u00een mare pornirea Ta? Pentru c\u0103 cel ce a c\u0103zut de la noi ca apa s-a v\u0103rsat \u015fi toate oasele i s-au risipit, iar noi nu ne vom dep\u0103rta de la Tine, c\u0103ci ne vei \u00eenvia \u015fi numele T\u0103u vom chema, pe Tine, pe Care Te laud\u0103 toat\u0103 f\u0103ptura, balaurii \u015fi toate ad\u00eencurile, focul, grindina, z\u0103pada, ghea\u0163a \u015fi duhul cel de vifor; Cel ce umbli pe mare ca pe uscat \u015fi valurile cele s\u0103lbatice le alini, prin amenin\u0163area m\u00eeinii Tale.<\/p>\n

Acum Acela\u015fi e\u015fti, Doamne, Cel ce ai ascultat rug\u0103ciunile lui Iacob, c\u00eend fugea de certarea lui Isav, fratele s\u0103u; Cel ce ai ajutat lui Iosif \u015fi l-ai izb\u0103vit din primejdie; Cel ce ai auzit pe Moise care a dat semne \u015fi minuni \u00een Egipt \u00eempotriva lui Faraon \u015fi a poporului s\u0103u \u015fi a desp\u0103r\u0163it marea \u015fi pe poporul T\u0103u l-a scos \u00een pustie; Cel ce ai ascultat pe Sfin\u0163ii T\u0103i Apostoli, ascult\u0103-ne \u015fi pe noi, Doamne, ca s\u0103 nu ne \u00eenece viforul apei, nici s\u0103 ne \u00eenghit\u0103 ad\u00eencul, c\u0103 am s\u0103r\u0103cit foarte. Ajut\u0103-ne, Dumnezeule, M\u00eentuitorul nostru, c\u0103 am stat \u00een ad\u00eencul apei \u015fi ni s-au udat picioarele \u00een s\u00eengele nostru; u\u015fureaz\u0103-ne de sarcin\u0103 \u015fi alineaz\u0103 iu\u0163imea v\u0103zduhului, Doamne, Dumnezeul nostru, c\u0103 spre Tine n\u0103d\u0103jduim, ca s\u0103 nu ne ru\u015fin\u0103m \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 to\u0163i c\u0103 ne-am m\u00eentuit, strig\u00eend c\u0103tre Tine\u201d.<\/p>\n

Dar \u00een ceasul al treilea din noapte i-a str\u0103lucit o lumin\u0103 ca soarele, at\u00eet de cald\u0103, ca \u00een vremea seceri\u015fului \u015fi a izgonit gerul, iar ghea\u0163a a topit-o \u015fi a \u00eenc\u0103lzit apa. Iar osta\u015fii cei ce str\u0103juiau se cuprinseser\u0103 de somn, numai str\u0103jerul temni\u0163ei nu dormea. El, auzind pe sfin\u0163i rug\u00eendu-se lui Dumnezeu, cugeta \u00een sine cum cel ce sc\u0103pase la feredeu s-a topit \u00eendat\u0103 ca ceara de c\u0103ldur\u0103, iar ceilal\u0163i, petrec\u00eend \u00een ger at\u00eet de mare, s\u00eent \u00eenc\u0103 vii.<\/p>\n

\u015ei, c\u0103ut\u00eend c\u0103tre d\u00een\u015fii, a v\u0103zut o lumin\u0103 str\u0103lucindu-i; \u015fi, ridic\u00eend ochii \u00een sus, voia s\u0103 vad\u0103 de unde vine spre d\u00een\u015fii acea lumin\u0103. Atunci a v\u0103zut pogor\u00eendu-se din cer, spre capetele sfin\u0163ilor, ni\u015fte cununi prealuminoase, treizeci \u015fi nou\u0103 la num\u0103r; \u015fi cugeta, zic\u00eend \u00een sine: \u201cNu s\u00eent patruzeci de oameni care p\u0103timesc? Pentru ce nu este cununa a patruzecea, ci numai treizeci \u015fi nou\u0103?\u201d<\/p>\n

\u00cen\u0163eleg\u00eend c\u0103 acela care a fugit la feredeu este lep\u0103dat din ceata sfin\u0163ilor \u015fi pentru aceasta cununile nu s\u00eent \u00een num\u0103r deplin de patruzeci, a de\u015fteptat pe str\u0103jeri \u015fi, dezbr\u0103c\u00eendu-se de hainele sale, a s\u0103rit \u00een iezer, \u00eenaintea ochilor acelora, strig\u00eend \u015fi zic\u00eend cu mare glas: \u201c\u015ei eu s\u00eent cre\u015ftin!\u201d Apoi, st\u00eend \u00een mijlocul sfin\u0163ilor mucenici, a zis: \u201cDoamne, Dumnezeule, cred \u00een Tine, precum \u015fi ace\u015ftia au crezut, num\u0103r\u0103-m\u0103 \u00een ceata lor \u015fi m\u0103 \u00eenvrednice\u015fte s\u0103 p\u0103timesc pentru Tine, \u00eempreun\u0103 cu ace\u015fti robi ai T\u0103i, ca f\u0103c\u00eendu-m\u0103 iscusit, s\u0103 m\u0103 g\u0103sesc vrednic de Tine!\u201d \u015ei s-a f\u0103cut des\u0103v\u00eer\u015fit num\u0103rul de patruzeci al sfin\u0163ilor mucenici, c\u0103ci str\u0103jerul temni\u0163ei a \u00eemplinit locul celui c\u0103zut. Iar numele lui era Aglaie.<\/p>\n

Astfel, \u00eemplinindu-se num\u0103rul cetei mucenicilor, diavolul, v\u0103z\u00eendu-se biruit \u015fi ru\u015finat, s-a pref\u0103cut \u00een asem\u0103nare de om \u015fi, t\u00eenguindu-se, striga \u00een auzul tuturor: \u201cVai mie, s\u00eent biruit de b\u0103rba\u0163ii ace\u015ftia \u015fi acum s\u00eent la to\u0163i de r\u00ees \u015fi de ocar\u0103, c\u0103 n-am avut prieteni \u015fi slugi de un suflet ca s\u0103 nu fi fost biruit! Deci ce \u00eemi r\u0103m\u00eene mai mult, dec\u00eet numai s\u0103 \u00eentorc inima boierilor mei \u015fi s\u0103 ard\u0103 trupurile sfin\u0163ilor \u015fi s\u0103 le arunce \u00een r\u00eeu ca nici moa\u015ftele lor s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103?\u201d<\/p>\n

Iar Sf\u00eentul Chirion a strigat, zic\u00eend: \u201cCine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu e\u015fti Dumnezeu, Care faci minuni! C\u0103ci pe cel ce era asupra noastr\u0103, ca pe noi l-ai f\u0103cut, St\u0103p\u00eene, \u015fi mic\u015forarea zecimii a patra ai \u00eemplinit-o, iar pe satana l-ai ru\u015finat\u201d. Deci au \u00eenceput cu to\u0163ii a c\u00eenta psalmul acesta: M\u00eentuie\u015fte-m\u0103 Doamne, c\u0103 a lipsit cel cuvios.<\/p>\n

A doua zi au mers necura\u0163ii tirani la iezer \u015fi, v\u0103z\u00eend pe sfin\u0163ii mucenici \u00een ap\u0103 fiind vii, ne\u00eenghe\u0163a\u0163i de frig \u015fi de ger, s-au mirat \u015fi me\u015fte\u015fug vr\u0103jitoresc \u00eel socoteau pe acela, deoarece \u015fi apa \u00een iezer o sim\u0163eau c\u0103 este cald\u0103. Dup\u0103 aceea, v\u0103z\u00eend \u015fi pe str\u0103jerul temni\u0163ei st\u00eend \u00een ap\u0103 \u00eentre mucenici, mai mult s-au mirat \u015fi au \u00eentrebat despre d\u00eensul pe osta\u015fi: \u201cDin ce pricin\u0103 a f\u0103cut a\u015fa?\u201d Iar osta\u015fii au r\u0103spuns: \u201cNoi am fost cuprin\u015fi de somn greu, iar el, toat\u0103 noaptea nedormind, f\u0103r\u0103 de veste ne-a de\u015fteptat \u015fi am v\u0103zut o lumin\u0103 mare, unde st\u0103teau mucenicii; iar el, degrab\u0103 dezbr\u0103c\u00eendu-se \u015fi arunc\u00eendu-\u015fi hainele sale, a s\u0103rit la d\u00een\u015fii, strig\u00eend a\u015fa: \u201c\u015ei eu s\u00eent cre\u015ftin!\u201d”<\/p>\n

Atunci tiranii, umpl\u00eendu-se de m\u00eenie, au poruncit ca, leg\u00eendu-i, s\u0103-i t\u00eerasc\u0103 la mal; \u015fi, duc\u00eendu-i de acolo la locul cel de munc\u0103, au hot\u0103r\u00eet s\u0103 li se sf\u0103r\u00eeme gleznele cu ciocane. F\u0103c\u00eendu-se acea cumplit\u0103 munc\u0103, maica unui t\u00een\u0103r de treizeci de ani, anume Meliton, dintre sfin\u0163ii mucenici care p\u0103timeau, venind acolo, \u00eei \u00eent\u0103rea cu cuvinte de \u00eemb\u0103rb\u0103tare pe sfin\u0163i, spre vitejeasca r\u0103bdare. C\u0103ci, tem\u00eendu-se ca nu cumva fiul ei, ca un t\u00een\u0103r ce era, s\u0103 se \u00eenfrico\u015feze \u015fi s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 \u00een munci, cu dinadinsul spre d\u00eensul \u00eentinz\u00eendu-\u015fi m\u00eeinile, \u00eel \u00eenv\u0103\u0163a gr\u0103ind: \u201cFiul meu cel preadulce, mai rabd\u0103 \u00eenc\u0103 pu\u0163in ca s\u0103 fii des\u0103v\u00eer\u015fit. Nu te teme, fiule. Iat\u0103 Hristos st\u0103 \u00eenainte, ajut\u00eendu-\u0163i!\u201d<\/p>\n

Iar sfin\u0163ii mucenici, fiind sf\u0103r\u00eema\u0163i \u015fi acum sufletele lor d\u00eendu-le Domnului, gr\u0103iau: \u201cSufletul nostru ca o pas\u0103re s-a izb\u0103vit din cursa v\u00een\u0103torilor; cursa s-a sf\u0103r\u00eemat \u015fi noi ne-am izb\u0103vit. Ajutorul nostru este \u00eentru numele Domnului, Cel ce a f\u0103cut cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul!\u201d \u015ei zic\u00eend to\u0163i \u201cAmin\u201d, \u015fi-au dat lui Dumnezeu sfintele lor suflete. Iar Sf\u00eentul Meliton, fiul acela care era \u00eendemnat de maic\u0103-sa, \u00eenc\u0103 mai r\u0103sufla.<\/p>\n

Deci tiranii au poruncit slujitorilor ca, pun\u00eend \u00een care trupurile sfin\u0163ilor, s\u0103 le duc\u0103 spre ardere; iar pe t\u00een\u0103rul acela l-au l\u0103sat abia r\u0103sufl\u00eend, av\u00eend n\u0103dejde c\u0103 va fi \u00eenc\u0103 viu. \u00cens\u0103 maic\u0103-sa, v\u0103z\u00eend pe fiul ei singur, l\u0103s\u00eendu-\u015fi sl\u0103biciunea femeiasc\u0103 \u015fi av\u00eend t\u0103rie b\u0103rb\u0103teasc\u0103, a luat pe fiul s\u0103u pe umeri \u015fi f\u0103r\u0103 de temere mergea dup\u0103 car. Iar Mucenicul Meliton, care era dus de maica sa, bucur\u00eendu-se, \u015fi-a dat sufletul s\u0103u \u00een bra\u0163ele lui Hristos. Iar maica sa, ajung\u00eend carele, a pus trupul fiului s\u0103u mort peste trupurile sfin\u0163ilor.<\/p>\n

Dup\u0103 ce i-au dus la locul cel de ardere, aproape fiind de r\u00eeu, osta\u015fii au adus o mul\u0163ime de vreascuri \u015fi de lemne \u015fi au f\u0103cut un stog foarte mare \u015fi, pun\u00eend pe d\u00eensele mucenice\u015ftile trupuri, le-au aprins. Iar dup\u0103 ce a ars stogul acela, au r\u0103mas oasele sfin\u0163ilor. \u015ei au zis \u00eentre d\u00een\u015fii tiranii: \u201cDe vom l\u0103sa a\u015fa oasele acestea, le vor lua cre\u015ftinii \u015fi vor umple toat\u0103 lumea cu d\u00eensele, \u00eemp\u0103r\u0163indu-le spre pomenirea lor. Deci s\u0103 le arunc\u0103m \u00een r\u00eeu ca nici praful lor s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103!\u201d Atunci au aruncat r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele de la moa\u015ftele sfin\u0163ilor \u00een r\u00eeu, spre pierderea des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 a pomenirii mucenicilor.<\/p>\n

Iar Domnul, Cel ce p\u0103ze\u015fte toate oasele pl\u0103cu\u0163ilor S\u0103i, n-a l\u0103sat s\u0103 piar\u0103 \u00een ap\u0103 nici o p\u0103rticic\u0103 din ele, ci pe toate le-a p\u0103zit \u00eentregi. Dup\u0103 trei zile s-au ar\u0103tat sfin\u0163ii, fericitului Petru, episcopul acelei cet\u0103\u0163i, zic\u00eendu-i: \u201cVino noaptea \u015fi ne scoate pe noi din r\u00eeu!\u201d Iar el, lu\u00eend clerul s\u0103u \u015fi b\u0103rba\u0163i cucernici, a mers la malul r\u00eeului, noaptea fiind foarte \u00eentunecoas\u0103. \u015ei iat\u0103 c\u0103 deodat\u0103 s-au luminat oasele sfin\u0163ilor \u00een ap\u0103 ca stelele; \u015fi oriunde se afla cea mai mic\u0103 p\u0103rticic\u0103, locul acela str\u0103lucea ca de o lumin\u0103. Deci, adun\u00eend episcopul din ap\u0103 toate oasele sfin\u0163ilor, p\u00een\u0103 la unul, le-a pus \u00eentr-un loc cinstit.<\/p>\n

Astfel, cei ce au p\u0103timit pentru Hristos \u015fi s-au \u00eencununat de El, ca ni\u015fte lumini str\u0103lucesc \u00een lume. Ei \u00een Dumnezeu au crezut \u015fi pe Hristos L-au m\u0103rturisit, iar de Duhul Sf\u00eent nu s-au lep\u0103dat \u015fi s-au pream\u0103rit de c\u0103tre Preasf\u00eenta \u015fi F\u0103c\u0103toarea de via\u0163\u0103 Treime, l\u0103s\u00eend pomenirea vie\u0163ii lor, spre m\u00eentuirea tuturor celor ce cred \u00een Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00eentul Duh.<\/p>\n

Iar numele acestor patruzeci de Sfin\u0163i Mucenici s\u00eent acestea: \u201cChirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton \u015fi Aglaie\u201d.<\/p>\n

Sfin\u0163ii patruzeci de Mucenici au fost prin\u015fi \u015fi au p\u0103timit pentru Hristos, mai \u00eenainte de patru calende ale lui martie, adic\u0103 \u00een dou\u0103zeci \u015fi \u015fase zile ale lunii februarie. \u015ei \u015fi-au dat sufletele lor Domnului \u00een al \u015faptelea idis al lui martie, adic\u0103 \u00een ziua a noua a lunii martie, st\u0103p\u00eenind Liciniu \u00een R\u0103s\u0103rit. Dar mai ales \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ind Domnul nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia se cuvine slava, cinstea \u015fi \u00eenchin\u0103ciunea ca \u015fi Tat\u0103lui \u015fi Sf\u00eentului Duh, \u00een veci. Amin.<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe vremea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei necredinciosului \u00eemp\u0103rat Liciniu (308-324), fiind mare prigoan\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinilor \u015fi pe to\u0163i credincio\u015fii silindu-i spre jertfirea idolilor, era \u00een Sevastia, cetatea Armeniei, un voievod cu oaste, anume Agricolae, pierz\u0103tor, s\u0103lbatic \u015fi iste\u0163 spre slujba idoleasc\u0103. \u00centr-acel timp li se poruncea cre\u015ftinilor, care se aflau \u00een cetele ost\u0103\u015fe\u015fti, s\u0103 aduc\u0103 jertf\u0103 diavolilor. \u015ei … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8848","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8848"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16939,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8848\/revisions\/16939"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}