{"id":8798,"date":"2016-02-22T11:36:06","date_gmt":"2016-02-22T16:36:06","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8798"},"modified":"2016-02-22T11:36:06","modified_gmt":"2016-02-22T16:36:06","slug":"160-de-ani-de-libertate","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2016\/02\/22\/160-de-ani-de-libertate\/","title":{"rendered":"160 de ani de libertate"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"Pe 20 februarie se \u00eemplinesc 160 de ani de la momentul desfiin\u0163\u0103rii robiei \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Dup\u0103 cinci secole de Ev Mediu greu, \u00een 1856, romii erau oameni liberi, f\u0103r\u0103 de st\u0103p\u00e2n.
\n\u201eMus\u0103 ce lui Omir odinioar\u0103\/ C\u00e2nta\u015fi Vatrahomiomahia,\/ C\u00e2nt\u0103 \u015fi mie, fii buni\u015foar\u0103,\/ Toate c\u00e2te f\u0103cu \u0163ig\u0103nia,\/ C\u00e2nd Vlad Vod\u0103 \u00eei dede slobozie,\/ Arme \u015f-olaturi de mo\u015fie\u201c. A\u015fa \u00eencepe Ioan Budai-Deleanu epopeea rom\u00e2n\u0103 \u201e\u0162iganiada\u201c \u2212 \u201eizvoditur\u0103 noao \u015fi orighinal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c, cum o numea scriitorul ardelean, cu puternice accente antifeudale \u015fi anticlericale \u2212 ce spune povestea \u0163iganilor uni\u0163i sub arme de Vlad \u0162epe\u015f pentru a \u0163ine piept o\u015ftirilor otomane p\u0103g\u00e2ne. Oastea \u0163iganilor, unit\u0103 \u00een spirit de datoria fa\u0163\u0103 de glia p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi de speran\u0163a eliber\u0103rii, e a\u015fezat\u0103 \u00eentre Fl\u0103m\u00e2nda \u015fi Inimoasa \u2212 c\u0103ci, mai degrab\u0103, foamea \u015fi curajul \u00eei m\u00e2nau pe oameni de acas\u0103. A\u015fa mergeau lucrurile \u00een Evul Mediu.<\/p>\n

Cei mai buni me\u015fte\u015fugari<\/strong><\/p>\n

\u201e\u0162iganiada\u201c lui Budai-Deleanu avea loc, fictiv, \u00een secolul al XV-lea \u2212 la aproape un secol \u015fi jum\u0103tate distan\u0163\u0103 de momentul \u00een care, istoric, s-a convenit c\u0103 au sosit \u0163iganii \u00een Europa \u015fi \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Nicolae Iorga sus\u0163inea c\u0103 ace\u015ftia au ajuns \u00een Europa \u00een timpul invaziilor mongole \u015fi t\u0103tare, fiind lua\u0163i ostatici de c\u0103tre regii europeni, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea hoardelor invadatoare. Totu\u015fi, primele atest\u0103ri documentare care indic\u0103 prezen\u0163a \u0163iganilor \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc dateaz\u0103 din 1385 \u015fi 1387 \u015fi fac referire la dou\u0103 dona\u0163ii, c\u0103tre m\u0103n\u0103stirea Tismana, respectiv c\u0103tre m\u0103n\u0103stirea Vodi\u0163a. Printre bunurile donate se num\u0103r\u0103: \u201esatul Jidovsti\u0163a, livezile din Bahnino, morile de pe Bistri\u0163a \u015fi 40 de familii de \u0163igani\u201c. A\u015fadar, acesta era statutul \u0163iganilor a\u015feza\u0163i \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, de robi. Puteau fi v\u00e2ndu\u0163i \u015fi cump\u0103ra\u0163i ori schimba\u0163i. Erau marf\u0103. Momentul exact al instituirii st\u0103rii de robie nu este cunoscut, \u00eens\u0103 motiva\u0163iile au putut fi \u00een\u0163elese de c\u0103tre istorici \u015fi sunt, mai degrab\u0103, de natur\u0103 economic\u0103. \u201e\u0162\u0103ranii nu erau destul de numero\u015fi \u015fi, mai ales, nu erau at\u00e2t de buni artizani ca \u0163iganii, care practicau tot felul de me\u015fte\u015fuguri, \u00eendeosebi pe cele de fierari, zidari \u015fi c\u0103r\u0103midari. […] \u00cen vreme ce majoritatea statelor europene \u00eei alungau pe \u0163igani dincolo de grani\u0163ele lor, cele dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, le-au interzis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul \u015fi i-au luat \u00een robie\u201c, explic\u0103 cercet\u0103toarea francez\u0103 Emmanuelle Pons \u00een lucrarea \u201eDe la robie la asimilare\u201c.<\/p>\n

Robii Domnului \u015fi ceilal\u0163i<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00centr-o societate predominant agrar\u0103 \u015fi cu discrepan\u0163e socio-economice majore, numai Domnia, m\u0103n\u0103stirile \u015fi boierii puteau de\u0163ine robi. \u0162iganii Domnului erau cei mai numero\u015fi \u015fi cuprindeau patru categorii de \u0163igani liberi s\u0103 umble prin \u0163ar\u0103 \u2212 zl\u0103tarii, ursarii, lingurarii \u015fi l\u0103ie\u015fii. De\u015fi nomazi, to\u0163i pl\u0103teau un bir anual c\u0103tre stat. Dup\u0103 Domn, m\u0103n\u0103stirile erau cel mai mare proprietar de robi. Fie erau cump\u0103ra\u0163i la licita\u0163ii, fie veneau din dona\u0163ii din partea Domnului sau a boierilor \u00een c\u0103utare de iertare a p\u0103catelor. St\u0103p\u00e2nii \u2212 m\u0103n\u0103stiri \u015fi boieri deopotriv\u0103 \u2212 se bucurau de toate talentele acestor robi, cu \u00eendeletniciri diverse: agricultori, sticlari, c\u0103ld\u0103rari, \u0163es\u0103tori, bl\u0103nari, buc\u0103tari \u015fi numero\u015fi l\u0103utari. Via\u0163a la st\u0103p\u00e2n era aspr\u0103. Abuzurile nu erau situa\u0163ii ie\u015fite din comun. Mihail Kog\u0103lniceanu, care a scris prima lucrare despre via\u0163a \u0163iganilor din Principate, \u00een 1837, a documentat \u015fi caznele la care erau supu\u015fi. \u201eAcest soi de tortur\u0103 crud\u0103 const\u0103 \u00een lovirea t\u0103lpilor cu nuiele, picioarele fiind legate de un drug pe care doi oameni \u00eel \u0163in ridicat, astfel \u00eenc\u00e2t cel b\u0103tut s\u0103 nu se poat\u0103 sprijini de p\u0103m\u00e2nt dec\u00e2t cu capul \u015fi umerii\u201c, scria Kog\u0103lniceanu. A\u015fa mergeau lucrurile \u00een zorii epocii moderne.<\/p>\n

\u201eO absolv de robie\u201c<\/strong><\/p>\n

Totu\u015fi, dac\u0103 robul era cuviincios \u015fi loial st\u0103p\u00e2nului, situa\u0163ia se schimba. Boierul putea emite un act de emancipare prin care elibera un rob. \u201eEu, subsemnatul, declar prin prezenta c\u0103 \u0163iganca Maria, fiica lui Dumitru Crac\u0103u \u015fi urma\u015f\u0103 a robilor mo\u015fteni\u0163i de la p\u0103rin\u0163ii mei, v\u0103duv\u0103 de la moartea so\u0163ului s\u0103u, pentru c\u0103 m-a servit cu devotament \u015fi afec\u0163iune din copil\u0103rie \u015fi \u00een timpul cre\u015fterii sale \u00een casa mea, pun\u00e2ndu-\u015fi tot sufletul \u00een munca sa, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u00eentotdeauna \u015fi-a atras recuno\u015ftin\u0163a mea \u015fi a so\u0163iei mele: prin prezentul act pe care i-l \u00eenm\u00e2nez, o absolv de robie \u015fi o autorizez s\u0103 plece unde \u015fi c\u00e2nd va vrea; at\u00e2ta timp c\u00e2t va dori s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een casa mea, ea se va bucura, f\u0103r\u0103 cea mai mic\u0103 problem\u0103, de camera sa \u015fi de m\u00e2ncarea zilnic\u0103, ca toate celelalte roabe din aceast\u0103 cas\u0103. Asta va servi ca exemplu \u015fi fiului s\u0103u \u2212 Dinc\u0103 \u2212 care, dac\u0103 se va purta ca mama lui, va fi eliberat la timpul s\u0103u\u201c, scria, de pild\u0103, logof\u0103tul Dimitrie Canta, pe 8 iunie 1849. Treptat, sub influen\u0163a Iluminismului european, unii boieri au \u00eenceput s\u0103 elibereze sclavii. De exemplu, Ion C\u00e2mpineanu a fost unul dintre boierii care \u015fi-au eliberat robii timpuriu, din 1834.
\n\u201dAcest soi de tortur\u0103 crud\u0103 const\u0103 \u00een lovirea t\u0103lpilor cu nuiele, picioarele fiind legate de un drug pe care doi oameni \u00eel \u0163in ridicat, astfel \u00eenc\u00e2t cel b\u0103tut s\u0103 nu se poat\u0103 sprijini de p\u0103m\u00e2nt dec\u00e2t cu capul \u015fi umerii.\u201d (Mihail Kog\u0103lniceanu)<\/p>\n

Libertatea<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00cen Transilvania, epoca absolutismului luminat a adus \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iei \u0163iganilor. \u00cemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza \u015fi \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea au luat mai devreme m\u0103suri de sedentarizare a \u0163iganilor nomazi. Suplimentar, copiii au fost obliga\u0163i s\u0103 frecventeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios. \u0162iganii din proprietatea unui nobil aveau s\u0103 deprind\u0103 mai degrab\u0103 muncile agricole dec\u00e2t me\u015fte\u015fugurile tradi\u0163ionale. \u00cen celelalte dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne, institu\u0163ia robiei a persistat p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea. Treptat, au fost luate m\u0103suri restrictive privind robia, cum ar fi interdic\u0163ia de a desp\u0103r\u0163i familiile atunci c\u00e2nd erau v\u00e2ndu\u0163i sau schimba\u0163i robii \u015fi reducerea unor drepturi ale st\u0103p\u00e2nilor. Abia \u00een 1837, au fost elibera\u0163i \u0163iganii domne\u015fti din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, ace\u015ftia fiind trata\u0163i ca \u0163\u0103rani liberi. Ulterior, prin\u0163ul Bibescu a eliberat \u015fi robii clerului. La 31 ianuarie 1844 \u015fi domnitorul moldovean Sturdza a decretat abolirea robiei pentru \u0163iganii m\u0103n\u0103stire\u015fti \u015fi pentru cei care lucrau \u00een ora\u015fe. Robia mai exista doar \u00een cur\u0163ile boierilor. Dup\u0103 Revolu\u0163ia de la 1848 este ob\u0163inut\u0103 desfiin\u0163area complet\u0103 a institu\u0163iei robiei. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica decide, pe 22 decembrie 1855, emanciparea tuturor \u0163iganilor din Moldova. Anecdota spune c\u0103 gestul s\u0103u a fost determinat de povestea unui t\u00e2n\u0103r \u0163igan care se sinucisese din dragoste \u015fi neputin\u0163\u0103, pentru c\u0103 nu fusese eliberat pentru a lua \u00een c\u0103s\u0103torie o fat\u0103 liber\u0103. Pe 20 februarie 1856, Barbu \u015etirbei a proclamat aceea\u015fi lege \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Robia a luat sf\u00e2r\u015fit. Dup\u0103 cinci secole. A\u015fa merg lucrurile. Mai t\u00e2rziu, rom\u00e2nii au avut \u015fansa de a-l asculta pe F\u0103r\u00e2mi\u0163\u0103 Lambru, cu al s\u0103u minunat \u201eInel, inel de aur\u201c: \u201eEu te-am iubit, copil\u0103\/ Dar n-am avut noroc\u201c. \u015ei nu numai. Au mai fost \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

\u201eUnde s\u0103 vezi ast\u0103zi \u00ab\u0163iganul\u00bb de odinioar\u0103?\u201c<\/strong><\/p>\n

Reforma juridic\u0103 din Principatele Rom\u00e2ne a eliberat, estimativ, 250.000 de oameni. Oameni liberi s\u0103-\u015fi munceasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, s\u0103-\u015fi practice me\u015fte\u015fugurile \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lini\u015ftea bordeielor lor, dar captivi de genera\u0163ii \u00een rela\u0163ia st\u0103p\u00e2n-rob. Oameni care au r\u0103mas la periferia societ\u0103\u0163ii \u2013 \u015fi a ora\u015felor \u015fi satelor, deopotriv\u0103.<\/p>\n

Emanciparea<\/strong><\/p>\n

Abia \u00een perioada interbelic\u0103, c\u00e2nd se declarau \u0163igani 242.656 de persoane (la o popula\u0163ie total\u0103 de 14.280.729), conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1930, s-a remarcat o accelerare a mi\u015fc\u0103rii rome de emancipare \u015fi apari\u0163ia unei elite. Totu\u015fi, 84,5% din romi locuiau \u00een mediul rural \u015fi numai 15,5% \u00een ora\u015fe, conform lui Petre Petcu\u0163, \u00een volumul \u201eRromii. Sclavie \u015fi libertate\u201c. Dac\u0103 majoritatea romilor de la sate se ocupau cu agricultura, angaja\u0163i de marii mo\u015fieri, la ora\u015fe situa\u0163ia era mai dinamic\u0103. S-au \u00eenfiin\u0163at organiza\u0163ii socio-profesionale, care se preocupau cu popularizarea culturii rome. De pild\u0103, \u00een martie 1933, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Asocia\u0163ia General\u0103 a \u0162iganilor din Rom\u00e2nia. Obiectivele cuprindeau toat\u0103 aria socio-cultural\u0103 privind comunitatea rom\u0103: alfabetizarea, \u00eenfiin\u0163area unei universit\u0103\u0163i populare rome \u015fi a unui muzeu rom, stabilirea de ateliere de lucru \u015fi colonizarea romilor nomazi.<\/p>\n

Rom\u00e2nizarea<\/strong><\/p>\n

\"\"Av\u00e2ntul de integrare cultural\u0103 \u015fi social\u0103 a romilor a fost oprit brusc de instalarea la putere a lui Ion Antonescu. S-a dorit separarea romilor de comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti. S-a introdus ideea deport\u0103rii peste Nistru. Departe, \u00een Ucraina de azi. \u00cen primii ani ai comunismului, chestiunea rom\u0103 revine \u00een prim-plan. \u00cen 1945, guvernul Petru Groza \u00eempropriet\u0103re\u015fte 19.559 de romi, anume jum\u0103tate din popula\u0163ia r\u0103mas\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, explic\u0103 Petre Petcu\u0163 \u00een \u201eRromii. Sclavie \u015fi libertate\u201c. Iar \u00een anii \u201960, situa\u0163ia romilor se schimb\u0103. \u00cen condi\u0163iile \u00een care Partidul Comunist Rom\u00e2n dorea omogenizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, s-a considerat o problem\u0103 identitatea rom\u0103. Era necesar\u0103 rom\u00e2nizarea \u0163iganilor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul a devenit obligatoriu, dar s\u0103r\u0103cia \u015fi marginalizarea din partea majorit\u0103\u0163ii a p\u0103strat abandonul \u015fcolar la cote ridicate. S-a dorit sedentarizarea nomazilor, dar autorit\u0103\u0163ile s-au lovit, uneori, de reticen\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a schimb\u0103rilor \u015fi de dorin\u0163a de p\u0103strare a tradi\u0163iilor. Situa\u0163ia romilor din Rom\u00e2nia la 160 de ani de la eliberarea din robie a fost dezbatut\u0103 pe 21 ianuarie \u00een cadrul unei conferin\u0163e organizate de Grupul Alian\u0163ei Progresiste a Societ\u0103\u0163ilor \u015fi Democra\u0163ilor din Parlamentul European. Acesta a fost evenimentul de deschidere a unei serii de ac\u0163iuni aniversare ce pun \u00een prim-plan dezvoltarea comunit\u0103\u0163ilor de romi, precum \u015fi memoria \u015fi p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii acestora.<\/p>\n

Ei se duc la pas spre un alt popas<\/strong><\/p>\n

\u00cen loc de concluzie \u015fi pentru o reflec\u0163ie asupra identit\u0103\u0163ii \u015fi imaginii romilor de ieri, red\u0103m un fragment din textul \u201eModa \u00een \u015fatr\u0103. Colec\u0163ia toamn\u0103-iarn\u0103 a anului 1832\u201c, publicat de Petre Florin Manole, istoric \u015fi membru al Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii. \u201eLa 21 decembrie 1831, cinstita Mare Vornicie a Trebilor Dinl\u0103untru scrie porunc\u0103 Oc\u00e2rmuirii jude\u0163ului Romana\u0163i, \u00eentr-un caz pe care ast\u0103zi l-am numi… de abuz \u00een serviciu. Documentele spun c\u0103 un cinovnic, or\u00e2nduit din partea cinstitei Vornicii a Temni\u0163ilor cu expulzarea \u0163iganilor neto\u0163i \u00een Turcia, i-a petrecut pe ace\u015ftia dup\u0103 porunc\u0103, dar f\u0103r\u0103 de bunuri. Altfel spus, i-a trecut grani\u0163a, dar le-a \u015fi luat toate lucrurile: c\u0103ru\u0163e, cai, haine, unelte. A\u015fadar, ceva mai t\u00e2rziu, la 6 ghenar 1832, cinstita Mare Dvornicie a Trebilor Dinl\u0103untru prime\u015fte r\u0103spunsul Oc\u00e2rmuirii Romana\u0163ilor. Un om al Oc\u00e2rmuirii, de credin\u0163\u0103 \u015fi cinstit, f\u0103cuse inventarul solicitat, de c\u00e2ti\u0163imea \u015fi felul lucrurilor luate de c\u0103tre cinovnic. Iat\u0103 cam ce zic documentele c\u0103 s-ar fi g\u0103sit \u00een gospod\u0103ria pe ro\u0163i a unei familii de romi. Unelte \u015fi alte obiecte: 2-3 securi \u015fi topoare, fr\u00e2ie de cele de l\u00e2n\u0103, un cort de l\u00e2n\u0103 \u015fi altul de c\u00e2nep\u0103, mai multe plo\u015fti, o p\u0103tur\u0103 de blan\u0103, dou\u0103 cergi \u015fi un cear\u015faf de p\u00e2nz\u0103. Haine: un mintean, un br\u00e2u de l\u00e2n\u0103 \u015fi-un chimir, o c\u0103ciul\u0103 neagr\u0103 de capr\u0103, o saric\u0103, o c\u0103ma\u015f\u0103 voiniceasc\u0103 \u015fi una femeiasc\u0103, un ilic de c\u00e2nep\u0103. Nimic special \u2013 ve\u0163i zice \u2013 c\u0103ci aceste lucruri se g\u0103seau, desigur, \u015fi \u00een casa \u0163\u0103ranului rom\u00e2n. N-aveau unelte pentru agricultur\u0103, c\u0103ci erau nomazi, dar aveau acelea\u015fi straie. Asta l-a f\u0103cut pe Nicolae Iorga s\u0103 scrie mai tarziu, referindu-se la vremurile sale, c\u0103 uit\u00e2ndu-te la \u0163igan vezi \u0163\u0103ranul rom\u00e2n de odinioar\u0103. Dar unde s\u0103 vezi ast\u0103zi, de-l cau\u0163i, \u00ab\u0163iganul\u00bb de odinioar\u0103? Nic\u0103ieri, dar l-ai putea vedea la un Muzeu al Culturii Romilor. Dac\u0103 va exista.\u201c<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 20 februarie se \u00eemplinesc 160 de ani de la momentul desfiin\u0163\u0103rii robiei \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Dup\u0103 cinci secole de Ev Mediu greu, \u00een 1856, romii erau oameni liberi, f\u0103r\u0103 de st\u0103p\u00e2n. \u201eMus\u0103 ce lui Omir odinioar\u0103\/ C\u00e2nta\u015fi Vatrahomiomahia,\/ C\u00e2nt\u0103 \u015fi mie, fii buni\u015foar\u0103,\/ Toate c\u00e2te f\u0103cu \u0163ig\u0103nia,\/ C\u00e2nd Vlad Vod\u0103 \u00eei dede slobozie,\/ Arme … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8798","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8798"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8799,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8798\/revisions\/8799"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}