{"id":8773,"date":"2017-02-13T12:30:28","date_gmt":"2017-02-13T17:30:28","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8773"},"modified":"2017-02-13T12:32:02","modified_gmt":"2017-02-13T17:32:02","slug":"sfantul-simeon-voievodul-sarb-stefan-nemanja-si-manastirea-hilandar","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/02\/13\/sfantul-simeon-voievodul-sarb-stefan-nemanja-si-manastirea-hilandar\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Simeon (Voievodul s\u00e2rb \u0218tefan Nemanja) \u0219i M\u0103n\u0103stirea Hilandar"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"Fig.<\/h4>\n

Manastirea Hilandar este una dintre cele mai mari manastiri aflate pe Sfantul Munte Athos, ea fiind asezata in partea cea mai nordica a peninsulei athonite, in apropiere de Manastirea Esfigmenu. Din punct de vedere al importantei monahale, manastirea sarbilor este a patra din Sfantul Munte, dupa manastirile Marea Lavra, Vatoped si Iviron.<\/p>\n

Manastirea Hilandar a fost infiintata in anul 1198, de catre domnitorul sarb Stefan Nemanja, care a si intrat, mai apoi, in obstea acesteia, cu numele de Simeon, impreuna cu fiul sau, Sava. Peste ani, Biserica ii va canoniza pe cei doi parinti, Sfantul Simeon si Sfantul Sava. Manastirea a fost din totdeauna a sarbilor, care au sprijinit-o intru toate cele de trebuinta, pana in zilele noastre.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In legatura cu numele manastirii, anume „Hilandar”, printre parinti circula doua istorii. Prima istorie aminteste de ctitorul vechiului paraclis, aflat pe locul actualei manastiri, numit „Helandari”. Altii spun ca numele manastirii vine de la cuvantul „chelandion”, un tip de vapor bizantin.<\/p>\n

A doua istorie aminteste de nenumaratii pirati ce au incercat sa distruga si sa jefuiasca manastirea, in repetate randuri neizbutind nimic, caci Maica Domnului acoperea manastirea cu mai multe randuri de ceata densa. Nemaivazand nimic in jurul lor, din pricina cetii, miile de pirati ce au incercat sa atace manastirea, de-a lungul vremii, incepeau sa se omoare intre ei. Astfel, „hilii” inseamna „mii”, iar „andara” inseamna „ceata”.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Manastirea Hilandar – Sfantul Munte Athos<\/strong><\/p>\n

Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri – Varful Athon – ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia – Karyes – este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne – Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.<\/p>\n

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronichita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.<\/p>\n

Manastirea Hilandar – scurt istoric<\/strong><\/p>\n

Tanarul print Ratsko, fiul lui Stefan Nemanja, a parasit slava omeneasca si a ales calea cea imparateasca a monahismului. Astfel, el a fost tuns in monahism la Manastirea Tesalonicheos, primind numele de Sava. De aici, el va ajunge in Sfantul Munte, unde va intra in obstea de la Manastirea Vatoped.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In anul 1196, dupa infiintarea statului sarb, domnitorul Serbiei, Stefan Nemanja, va stabili regulile noii organizatii statale, in cadrul Consiliului de la Ras. La putina vreme dupa aceasta, el va ceda conducerea unuia dintre fiii sai, el adancindu-se intr-o viata duhovniceasca din ce in ce mai profunda.<\/p>\n

La un moment dat, scriind tatalui sau despre minunatia monahismului si desertaciunile acestei lumi, monahul Sava il chema la sine, spre impreuna petrecere. Miscandu-i-se inima, domnitorul Stefan Nemanja veni in Sfantul Munte, unde se calugari cu numele de Simeon.<\/p>\n

Domnitorul Serbiei va ajunge in Sfantul Munte Athos, unde se va calugari cu numele de Simeon, alaturi de fiul sau, Rastko, calugarit anterior cu numele de Sava. Fiul acestuia, calugarit cu numele de Sava, va ajunge mai tarziu arhiepiscop al Serbiei. Amandoi sunt cinstiti ca sfinti nationali ai Serbiei.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Dupa numai cativa ani, la rugamintea domnitorului sarb Stefan al II-lea, cei doi monahi vor zidi manastirea pe locul unor vechi ruine. Stefan Nemanja zideste manastire pe locul unui schit mai vechi, aflat pe atunci in ruina, a carui bisericuta avea hramul „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, hram pastrat si de mareata manastire Hilandar.<\/p>\n

In anul 1198, avand aprobarea imparatului bizantin Alexie al III-lea Anghelos, data printr-o chrisobula imperiala, Manastirea Hilandar este recunoscuta ca independenta si apartinand calugarilor sarbi. Simeon si Sava incep renovarea ruinelor si extinderea complexului monahal de la Hilandar. Astfel ia nastere comunitatea monahala sarbeasca.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Dupa oarecare vreme, Sfantul Sava (Ratsko) a fost chemat in Serbia, unde a fost hirotonit episcop, iar Sfantul Simeon (Stefan Nemanja) a ramas in Manastirea Hilandar, nevoindu-se in post si rugaciune pana la sfarsitul vietii.<\/p>\n

Dupa adormirea sa in Domnul, Sfantul Simeon a fost inmormantat in manastirea ctitorita de el insusi. Din minunata lucrare a lui Dumnezeu si pentru vrednicia Sfantului Simeon, din trupul sau a inceput sa curga mir binemirositor, multi bolnavi capatand vindecare la mormantul sau.<\/p>\n

Din lespedea de piatra a mormantului a incoltit o vita de vie, care a crescut mare si a facut rod, ea existand si astazi, dupa mai bine de 800 de ani. Strugurii acesteia sunt leac pentru femeile ce nu pot avea copii, spre dezlegarea pantecelui.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Sfantul Sava, plecand intr-un pelerinaj in Tara Sfanta, el a ajuns si in manastirea ocrotitorului sau, Lavra Sfantului Sava cel Sfintit. El a fost primit cu multa caldura de calugarii cei ostenitori ai manastirii. Cuviosul Sava cel Sfintit proorocise, mai inainte de adormirea sa in Domnul, zicand: „Dupa trecerea mai multor ani, va veni aici sa se inchine un episcop sarb, cu numele Sava; sa-i dati bastonul meu si icoana Maicii Domnului care alapteaza Pruncul.”<\/p>\n

Cand s-a inchinat Sfintelor Moaste ale Sfantului Sava, bastonul sfantului a cazut la picioarele sale, acesta fiind semn aducator aminte pentru calugari. Parintii au luat bastonul dimpreuna cu icoana si le-au dat vestitului arhiepiscop al Serbiei. Tot atunci parintii manastirii i-au daruit Sfantului Sava, ca binecuvantare, sfanta icoana a Maicii Domnului Tricherousa, adica „Maica Domnului cu trei maini”.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In secolul al XIV-lea Manastirea Hilandar a fost restaurata cu ajutoare financiare oferite de imparatul bizantin Andronic al II-lea Paleologul si de despotul Stefan Dusan al Serbiei. In aceasta perioada manastirea a trait cea mai infloritoare perioada din istoria sa. Printre marii satreti, obstea sarbilor din Hilandar l-a avut cativa ani si pe Sfantul Nicodim de la Tismana, adormit in anul 1406. Datorita Sfantului Nicodim, numerosi monahi romani s-au nevoit in obstea Manastirii Hilandar, intre secolele XIV-XIX.<\/p>\n

In anul 1430, Sfantul Munte intra sub ocupatia otomana. Desi monahii sunt lasati cat de cat in pace, manastirile athonite vor pierde foarte mult din veniturile exterioare Sfantului Munte, nenumarate proprietati fiind confiscate de catre turci. Cu toate acestea, manastirile au rezistat vitregiilor vremii. Poporul si domnitorii sarbi binecredinciosi au sustinut manastirea neincetat, atat cu rugaciunile lor, cat si cu ajutoare materiale.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Incepand cu secolul al XV-lea, cand Serbia ajunge sub jugul otoman, la intretinerea si innoirea Manastirii Hilandar au contribuit si domnii Tarilor Romane. Amintim aici pe evlaviosul domn si sfant Neagoe Basarab, pe Vlad Vintila, pe Mihnea Turcitul si pe Matei Basarab. Fiecare, la randul sau, a contribuit cu sume anuale intre 7.000 si 15.000 aspri, intre anii 1517-1645.<\/p>\n

In secolul al XVII-lea, numarul calugarilor veniti din Serbia se afla in scadere dramatica, astfel incat secolul al XVIII-lea a fost unul de decadere generala. In anul 1722, un incendiu a cuprins mare parte din manastire. O perioada, manastirea a fost ingrijita de calugari bulgari. In anul 1891, manastirea va mai trece printr-un incendiu de mari proportii.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In data de 4 martie 2004, un puternic incendiu a cuprins latura de nord a manastirii, distrugand si afectand aproape jumatate dintre structurile manastirii. Incendiul a pornit de la o soba veche, uitata aprinsa si nesupravegheata. Printre cele mai mari pierderi se numara patru capele ce pastrau minunate fresce datand din secolele XVII-XVIII. Din mila lui Dumnezeu, icoanele si Sfintele Moaste nu au fost afectate.<\/p>\n

Manastirea Hilandar – arhitectura<\/strong><\/p>\n

Manastirea nu este zidita pe malul marii, precum majoritatea manastirilor athonite, ci mai spre centrul peninsulei, in padurile dese. Complexul monahal pastreaza inca si astazi biserica cea mare, o serie de capele mai mici, chiliile calugarilor, camerele din arhondaric, biblioteca, trezoreria si o bolnita, toate imprejmuite cu un imens si foarte puternic zid de aparare. In interiorul zidurilor, manastirea pastreaza nu mai putin de 16 paraclise. Manastirea detine 17 chilii, dintre care 15 sunt in Careia.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Biserica centrala a manastirii este o mareata catedrala imparateasca cu o fresca nespus de frumoasa. Zece stalpi de marmura sustin boltile, iar deasupra se inalta opt turle. In aceasta manastire se afla o bogata colectie de icoane vechi, obiecte de cult si o valoroasa biblioteca.<\/p>\n

Biserica inchinata Intrarii in Biserica a Maicii Domnului a fost construita pe la inceputul secolului al XIV-lea, urmand intru toate planul bizantin athonit. Frescele acesteia au fost lucrate intre anii 1319-1320. O parte dintre acestea au fost repictate in anul 1803, rezultatele fiind si ele incantatoare.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Manastirea Hilandar – icoane, Sfinte Moaste si obiecte de valoare<\/strong><\/p>\n

Manastirea Hilandar are peste o mie de icoane bizantine si sarbesti din secolele XIII-XVIII. Cea mai renumita icoana pastrata, cu mare evlavie, in biserica mare a manastirii, este icoana Maicii Domnului „Tricherousa”, adica „Cea cu trei maini”, datand din jurul anului 717. Pe aceasta icoana este infatisata si mana Sfantului Ioan Damaschin. Icoana este praznuita de doua ori in an, anume pe 28 iunie (11 iulie) si pe 12 iulie (25 iulie).<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Icoana dateaza din vremea Sfantului Ioan, el rugandu-se adesea inaintea ei. La un moment dat, conducatorii au taiat mana Sfantului Ioan, care indeplinea pe atunci misiunea de secretar al stapanului din Damasc. Fie pentru o banuiala de tradare, fie pentru ca a scris in apararea sfintelor icoane, sfantului i s-a taiat mana dreapta, spre a nu mai putea scrie nimic. Cu puternice rugaciuni la Maica Domnului, mana sfantului s-a pus la locul ei, vindecandu-se.<\/p>\n

Icoana Maicii Domnului Tricherousa, cand a fost adusa la Manastirea Hilandar, a fost asezata mai intai in Sfantul Altar. Murind staretul manastirii, s-au iscat neintelegeri intre frati, nestiind pe cine sa aleaga. Facandu-se dezbinare intre parinti, Maica Domnului a savarsit minunata lucrare, spre impacare si intarire in dragoste.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Astfel, icoana a aparut singura in tronul staretului, in strana. Paraclisieul, crezand ca este lucrarea vreunuia dintre parinti, lua icoana si o duse inapoi, in Sfantul Altar.In noaptea urmatoare s-a repetat acelasi lucru.<\/p>\n

Dupa mai multe zile de necredinta, un pustnic batran, vietuitor in sfintenie, a venit in manastire si le-a zis: „M-a trimis Maica Domnului sa va spun ca de acum inainte sa nu mai puneti staret, ca ea voieste sa fie Stareta si ocrotitoarea manastirii.” Manastirea Hilandar nu are staret nici in ziua de astazi. Atunci cand au vreo trebuinta, calugarii merg si iau binecuvantare de la icoana Maicii Domnului.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Tot in legatura cu istoria manastirii sarbesti sta si icoana Maicii Domnului Galactotrofusa, adica „Maica Domnului care Alapteaza”, aceasta fiind una dintre cele mai vechi astfel de reprezentari cu Maica Domnului. Icoana se afla in Careia, capitala administrativa a Sfantului Munte, intr-o chilie a Manastirii Hilandar.<\/p>\n

Icoana este asezata in partea dreapta a iconostasului, acolo unde, dupa obicei, se aseaza icoana Mantuitorului Iisus Hristos. Aceasta icoana, aflata initial in Lavra Sfantul Sava cel Sfintit, de langa Ierusalim, a fost daruita Manastirii Hilandar in urma testamentului lasat de Sfantul Sava, anume ca urmatorul calugar cu numele de Sava, care va ajunge sa se inchine in manastire, sa o mosteneasca.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In jurul secolului al XIII-lea, Arhiepiscopul Sava al Serbiei a vizitat Lavra de langa Ierusalim. Facand cercetare fratii in legatura cu inchinatorul, au identificat in acesta pe cel caruia se adresase cu multi ani in urma staretul lor. Arhiepiscopul a dus icoana imediat in Sfantul Munte Athos, in Manastirea Hilandar. Aceasta a fost asezata insa intr-un metoc al manastirii, inchinat chiar Sfantului Sava, in Careia.<\/p>\n

Bastonul Sfantului Sava cel Sfintit se afla in Chilia sarbeasca „Paterita”, in apropiere de Schitul Sfantul Andrei, iar icoana Maicii Domnului „Galaktotropofousa” se afla la Chilia sarbeasca „Tipikario”, in Careia.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

In manastire se mai afla o icoana minunata a Maicii Domnului numita „Popskaia”, adica „a preotilor”. Se povesteste despre un om care a venit si a cerut sa fie primit in obste, nefiind el ortodox, ci armean, insa nespunand aceasta nimanui. Batjocorind mancarea fratilor, caci fusese randuit la trapeza, ea a continuat obiceiurile sale vreme indelungata, netinand cont de dragostea parintilor. A fost tuns calugar, iar mai apoi ieromonah. In vremea unei procesiuni, pe malul marii, cu mai multe icoane, omul cu pricina care si el o icoana a Maicii Domnului. Ajungand pe mal, o mana nevazuta in arunca in valuri, iar el speriindu-se isi marturisi toate faradelegile, dupa care muri, luandu-se plata faptelor sale.De atunci, procesiunea se face numai cu aceasta icoana, numita „a preotilor”.<\/p>\n

\"Manastirea<\/p>\n

Manastirea Hilandar mai pastreaza si alte nenumarate comori duhovnicesti, printre care: o particica din lemnul Sfintei Cruci a Domnului, Capul Sfantului Eftimie cel Mare si piciorul Sfantului Simeon, ctitorul manastirii. In manastire se mai afla si o icoana a Imnului Acatist, praznuita in data de 12 ianuarie (25 ianuarie).<\/p>\n

Biblioteca manastirii ascunde mari comori culturale si istorice. Dintre acestea, amintim Evanghelia scrisa pe pergament, de mare valoare, carti si manuscrise slavone, 6 manuscrise pe pergament din secolele XII-XVII, cuprinzand chestiuni bisericesti, 68 de manuscrise cuprinzand alte probleme bisericesti, datand din secolele XVII-XVIII. Biblioteca cuprinde o colectie de carti si peste 1000 de manuscrise, alaturi de primele carti tiparite in limba sarba.<\/p>\n

Bobi\u021bele de struguri de la M\u0103n\u0103stirea Hilandar ajut\u0103 so\u021bii neroditori s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 prunci<\/strong><\/h1>\n

\"\"<\/p>\n

(Despre cele scrise mai jos am auzit \u00eent\u00e2i din gura unei prietene din Bucure\u0219ti, care, urm\u00e2nd \u00eentocmai sfaturile p\u0103rin\u021bilor din Hilandar, a primit ajutor minunat de la Sf\u00e2ntul Simeon, Izvor\u00e2torul de mir, d\u00e2nd na\u0219tere unei feti\u021be. Vom posta cur\u00e2nd o m\u0103rturie detaliat\u0103 a acestei minunate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri<\/em> \u2013 UPDATE \u2013 \u201cCopilul meu e de dou\u0103 ori minune\u201d. Cum ne-a ajutat Sf\u00e2ntul Simeon de la Hilandar s\u0103 dob\u00e2ndim pe Simona Maria<\/a> \u2013 LD)<\/strong><\/p>\n

(\u2026) Sf\u00e2ntul Simeon, fost voievod al Serbiei la \u00eenceputul veacului al 13-lea, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i \u021bara \u0219i sceptrul, veni \u00een Sf\u00e2ntul Munte \u0219i se s\u0103l\u0103\u0219lui \u00een Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire Hilandar, unde \u00ee\u0219i va sf\u00e2r\u0219i via\u021ba ca monah. Dup\u0103 dezvelirea moa\u0219telor sale din morm\u00e2nt a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 mir, lucru pentru care a \u0219i fost numit Izvor\u00e2torul de Mir. De asemenea, dup\u0103 ducerea sfintelor moa\u0219te \u00een Serbia, a crescut prin minune, f\u0103r\u0103 de s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 o vi\u021b\u0103 de vie chiar deasupra morm\u00e2ntului sf\u00e2ntului, ca binecuv\u00e2ntare a acestuia pentru m\u0103n\u0103stire. Acest\u0103 vi\u021b\u0103 de vie rode\u0219te p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, iar strugurii s\u0103i au harul f\u0103c\u0103tor de minuni al t\u0103m\u0103duirii nena\u0219terii de prunci la so\u021bii care alearg\u0103 cu credin\u021b\u0103 c\u0103tre ajutorul Sf\u00e2ntului Simeon. Multe na\u0219teri minunate s-au \u00eenregistrat prin folosirea acestor bobi\u021be de struguri de c\u0103tre so\u021bii neroditori. La M\u0103n\u0103stirea Hilandar se p\u0103streaz\u0103 o arhiv\u0103 special\u0103 cu aceste cazuri.<\/p>\n

Pentru a se \u00eemplini \u00eens\u0103 dorin\u021ba so\u021bilor de a dob\u00e2ndi prunci, ace\u0219tia trebuie s\u0103 urmeze cele de mai jos:<\/p>\n