{"id":8766,"date":"2016-02-10T15:51:18","date_gmt":"2016-02-10T20:51:18","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8766"},"modified":"2016-03-09T20:42:19","modified_gmt":"2016-03-10T01:42:19","slug":"trapezuntul-bizantin","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2016\/02\/10\/trapezuntul-bizantin\/","title":{"rendered":"Trapezuntul Bizantin"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\u201c\u03a0\u03cc\u03bb\u03b9\u03c2 \u03b1\u03c1\u03c7\u03b1\u03b9\u03bf\u03c4\u03ac\u03c4\u03b7 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03c4\u03c9\u03bd<\/em>\u03b3\u03b5 \u03b5\u03bd \u03c4\u03b7 \u03b5\u03ce\u03b1 \u03c0\u03b1\u03c3\u03ce\u03bd \u03b1\u03c1\u03af\u03c3\u03c4\u03b7<\/em>\u201d
\n<\/em>Io\u00e1nnis Evghenik\u00f3s<\/p>\n

\"\"<\/a>Trapezuntul se g\u0103se\u015fte la cap\u0103tul celei mai dificile \u015fi mai pu\u0163in ospitaliere rute maritime, pe \u0163\u0103rmul de sud al Pontului Euxin: o linie dantelat\u0103 ce \u00eencepe de la ie\u015firea din Bosfor \u2013 cea mai frumoas\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din lume \u2013, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een Colchida, la actuala grani\u0163\u0103 turco-ucrainean\u0103. St\u00e2nci abrupte \u015fi p\u0103duri dese \u00eei \u0163in departe pe vizitatori \u015fi nu permit m\u0103rii s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 hotarele stabilite de F\u0103c\u0103torul lumii. \u201eHotar a pus pe care nu-l vor trece\u201d (Ps. 103,10). Marinarii greci au \u00eenfruntat necunoscutul \u015fi au f\u0103cut locuibil un spa\u0163iu p\u00e2n\u0103 atunci nec\u0103lcat de om. \u201eAu f\u0103cut cetate \u00een pustie\u201d: Her\u00e1kleia, Sin\u00f3pe, Sampso\u00fanda, O\u00ednaion, Kot\u00fdora, Keraso\u00fanda \u015fi, la sf\u00e2r\u015fit, Trapezo\u00fanda.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Zidurile bizantine ridicate \u00een<\/p>\n

secolul al XIII-lea pentru a<\/p>\n

protejapalatul Marilor Comneni<\/p>\n<\/div>\n

\u00cendr\u0103zneala lor a fost mare, dar pentru a putea trece marea cea vestit\u0103 pentru furia ei, a fost nevoie, \u00een mod cert,\u00a0 \u015fi de o bun\u0103 cunoa\u015ftere a \u015ftiin\u0163ei naviga\u0163iei. Istoriile marinarilor care s-au jertfit \u00een lupta cu valurile ei sunt cunoscute \u00eenc\u0103 din vechime. Porturi sigure pe timp de vreme rea erau doar Sinope \u015fi, la mile dep\u0103rtare, Trapezuntul, dar nu portul principal al ora\u015fului, ci acela aflat la dou\u0103 mile mai spre est, \u00een golful Dafno\u00fanda, acolo unde un mic delu\u015for opre\u015fte v\u00e2nturile de vest. \u00cenainte de ora\u015f se afl\u0103 promontoriul numit Kord\u00fdli. Acolo, \u00cemp\u0103ratul Trapezuntului, Alexie al III-lea Comnenul, a ctitorit o m\u0103n\u0103stire \u00eenchinat\u0103 Sf\u00e2ntului Fokas \u015fi a ridicat un far, pentru a fi de ajutor marinarilor \u00een vremea singur\u0103t\u0103\u0163ii nop\u0163ii. \u015etiau c\u0103 ceva mai \u00eencolo, cale cam de un ceas, atunci c\u00e2nd vor vedea cel\u0103lalt far, de deasupra m\u00e2n\u0103stirii Sfintei Sofii, au ajuns la Trapezunt. Iar dac\u0103 vremea nu ar fi \u00eeng\u0103duit, mai era \u015fi micul port din satul Plat\u00e1nion, numit Pl\u00e1tana \u00een epoca post-bizantin\u0103, care se g\u0103sea la vest de capital\u0103.<\/p>\n

\n

\"Apeductul<\/a><\/p>\n

Apeductul \u0219i fort\u0103rea\u021ba Trapezuntului<\/p>\n<\/div>\n

\u00abTh\u00e1latta, th\u00e1latta !\u00bb
\n<\/strong>Prima referire la Trapezunt, \u00een vremea veche, a f\u0103cut-o Xenofont, care o considera colonie a Sin\u00f3pei, \u00eempreun\u0103 cu Keraso\u00fanda \u015fi Kot\u00fdora. Acolo au ajuns cei 10000 c\u00e2nd s-au \u00eentors din Persia, la anul 400 \u00ee.H., reg\u0103sind marea, sc\u0103parea lor. De aceea \u015fi bucuria lor a fost nem\u0103surat\u0103: \u00abTh\u00e1latta, th\u00e1latta !\u00bb (\u201eMarea, marea !\u201d). \u015ei ce mare ! Era februarie, inima iernii, iar vremea nu \u00eeng\u0103duia c\u0103l\u0103toriile pe mare, mai ales prin acele locuri, \u015fi a\u015fa au r\u0103mas acolo vreme de o lun\u0103, g\u0103zdui\u0163i de locuitori. Pentru epoca respectiv\u0103, era cu adev\u0103rat extraordinar s\u0103 fi \u00eenceput [c\u0103l\u0103toria] la Ko\u00fanaxa \u015fi, c\u0103ut\u00e2nd marea, s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00eentreaga Asie Mic\u0103, trec\u00e2nd Alpii Pontici \u2013 2000 de metri \u00een cel mai jos loc de trecere \u2013 \u015fi s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 g\u0103sind acel mic t\u00e2rgu\u015for. Mai t\u00e2rziu, \u00een acela\u015fi loc, a fost construit drumul roman care s-a f\u0103cut pricin\u0103 a \u00eenfloririi, devenind faimosul ora\u015f de mai t\u00e2rziu. Rare sunt referirile \u00een alte texte \u015fi nimeni nu \u015ftie c\u00e2nd a fost fondat \u015fi de unde \u00ee\u015fi trage numele. Nomofilaxul Io\u00e1nnis Evgh\u00e9nikos, \u00een encomium<\/em>-ul s\u0103u, \u00eel atribuie denumirii dealurilor din \u00eemprejurimi, care au form\u0103 trapezoidal\u0103. Pausan\u00edas ne informeaz\u0103 c\u0103 acest nume fusese adus cu sine de coloni\u015ftii din ora\u015ful omonim din Arcadia care, dintr-un oarecare motiv, fuseser\u0103 sili\u0163i s\u0103 emigreze. \u00cen secolul al IV-lea \u00ee.H., \u015fi al\u0163i arcadieni s-au refugiat \u00een Trapezunt, fiind primi\u0163i cu mult\u0103 dragoste de vechii lor compatrio\u0163i.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pu\u0163ine sunt manuscrisele care<\/p>\n

au leg\u0103tur\u0103 cu imperiul de la<\/p>\n

Trapezunt. Un \u201eTipic\u201d al Sf\u00e2ntului<\/p>\n

Evgh\u00e9nios este p\u0103strat la Marea<\/p>\n

M\u00e2n\u0103stire Vatopaidi, dat\u00e2nd din<\/p>\n

1346. \u00cen fotografie, o pagin\u0103 din<\/p>\n

\u201eTipic\u201d, corespunz\u0103toare lunii<\/p>\n

august.<\/p>\n<\/div>\n

Perioada roman\u0103
\n<\/strong>Epoca de \u00eenflorire a \u00eenceput odat\u0103 cu Romanii. Ace\u015fti mari f\u0103uritori de drumuri au construit un drum uimitor care a traversat uria\u015ful lan\u0163 de mun\u0163i, ie\u015find \u00een valea P\u00fdxis-ului \u015fi, de acolo, \u00een Eufrat \u015fi la poalele mun\u0163ilor Asiei Mici. Accesul avea s\u0103 devin\u0103, astfel, mai facil, iar comer\u0163ul s-a \u00eenlesnit destul de mult, c\u0103ci acum existau dou\u0103 c\u0103i de acces: marea \u015fi uscatul. Chiar \u015fi ast\u0103zi, drumul roman constituie singura cale de acces dintre \u0163\u0103rm \u015fi platou, f\u0103c\u00e2nd din Trapezunt un ora\u015f-cheie \u00eentr-o arie extins\u0103, capital\u0103 \u015fi mitropolie a Pontului \u00een anii de glorie. Acest drum a u\u015furat semnificativ mi\u015fc\u0103rile armatei romane \u015fi, de atunci, ale oric\u0103rei for\u0163e armate. Ca rezultat, ora\u015ful \u015fi \u00eemprejurimile au dob\u00e2ndit o \u00eensemn\u0103tate strategic\u0103 cu totul deosebit\u0103 \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii frontierei de r\u0103s\u0103rit, ve\u015fnic tulburate. Comer\u0163ul \u015fi armata sunt cea mai bun\u0103 combina\u0163ie pentru dezvoltarea unui loc.<\/p>\n

\u00cen epoca bizantin\u0103
\n<\/strong>Trapezuntul a continuat s\u0103 fie un ora\u015f \u00eenfloritor \u015fi faimos \u015fi \u00een Bizan\u0163, \u00eendeosebi dup\u0103 secolul al V-lea \u015fi mai apoi. Ceea ce noi cunoa\u015ftem azi drept Trapezunt a \u00eenceput \u00een acea perioad\u0103 s\u0103 erup\u0103 \u00een istorie, s\u0103 cunoasc\u0103 gloria \u015fi c\u0103derea tragic\u0103, s\u0103 creeze monumente care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Trapezunt, M\u00e2n\u0103stirea Sfintei<\/p>\n

Sofia, ctitorie a lui Manuil I,<\/p>\n

Marele Comnen (1238-63).<\/p>\n<\/div>\n

Secolul al V-lea a fost decisiv. Prezen\u0163a armat\u0103 intens\u0103, dezvoltarea sistemului defensiv bizantin pe frontiera r\u0103s\u0103ritean\u0103 de c\u0103tre Theodosie al II-lea, construc\u0163iile defensive, toate au furnizat securitate popula\u0163iei \u015fi au asigurat dezvoltarea economic\u0103. Trapezuntul a crescut continuu, portul de la Dafno\u00fanda fiind plin de via\u0163\u0103. Au fost construite depozite, grajduri, hanuri, comer\u0163ul de tranzit cunosc\u00e2nd o mare \u00eenflorire. Bog\u0103\u0163ie, via\u0163\u0103, mi\u015fcare, acestea sunt elementele care caracterizeaz\u0103 ora\u015ful \u00een secolul al VI-lea. Tocmai atunci, \u00eens\u0103, roata istoriei s-a \u00eentors \u015fi platoul armean s-a transformat \u00eentr-un teatru de r\u0103zboi, atacurile asupra frontierei devenind permanente. Balan\u0163a \u00eenclina c\u00e2nd \u00eenspre o parte, c\u00e2nd \u00eenspre cealalt\u0103, \u00eenc\u00e2t Heraklios, av\u00e2ndu-\u015fi sediul \u00een Trapezunt, a \u00eenceput s\u0103 limpezeasc\u0103 situa\u0163ia \u015fi s\u0103-i \u00eemping\u0103 pe Per\u015fi dincolo de frontiera r\u0103s\u0103ritean\u0103 a imperiului.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Vedere interioar\u0103 din Biserica<\/p>\n

Sfintei Sofia. Fresc\u0103 de la baza<\/p>\n

turlei (\u201eR\u0103stignirea\u201d)<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen anul 634, primii c\u0103l\u0103re\u0163i arabi \u015fi-au \u00eenceput ofensiva asupra armatei lui Heraklios. Noua for\u0163\u0103 devine, pe zi ce trece, tot mai amenin\u0163\u0103toare. Zonele-tampon sunt pierdute \u015fi numero\u015fi refugia\u0163i se ad\u0103postesc \u00een Trapezunt, care continu\u0103 s\u0103 controleze singurul drum de la nord la sud. Evenimentele aveau s\u0103 demonstreze c\u00e2t de necesar\u0103 era reforma administrativ\u0103 a acestei provincii muntoase. Pontul a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een trei theme: cea mai important\u0103 era thema Chaldeii, cu capitala la Trapezunt. Aceast\u0103 them\u0103 cuprindea trei regiuni: Trapezunt, Ghim\u00f3ra \u015fi Matso\u00faka, care vor corespunde celor trei provincii pe care le vor p\u0103stra \u015fi otomanii, Trapezunt, Gemour\u00e1, Matso\u00faka.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Theodor Gavr\u00e1s
\n<\/strong>Aceast\u0103 epoc\u0103 a constituit perioada de maxim\u0103 \u00eenflorire a ora\u015fului, care ajunge s\u0103 se disting\u0103 de toate celelalte ora\u015fe din \u00eemprejurimi. Din epoca aceasta a r\u0103mas minunata bazilic\u0103 a Sfintei Ana, singura biseric\u0103 bizantin\u0103 care func\u0163ionat din vremea respectiv\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1923. A fost zidit\u0103 \u00een anii 883-884, sub Vasile I Macedon, de c\u0103tre protosp\u0103tarul Alexie. \u00cen ora\u015f \u00ee\u015fi aveau re\u015fedin\u0163a comandan\u0163ii themei, numi\u0163i duci, care se g\u0103sesc adesea \u00een conflict cu capitala, \u015fi \u00een permanent r\u0103zboi cu arabii. Unul dintre duci se va distinge prin eroism \u015fi va ajunge p\u00e2n\u0103 la martiriu: Sf\u00e2ntul Mucenic Theodor Gavr\u00e1s, slava Bisericii.<\/p>\n

Au urmat anul 1071, cu \u00eenfr\u00e2ngerea de la Mantzikert, captivitatea \u00eemp\u0103ratului Roman al IV-le Dioghenis, luptele dinastice, cucerirea \u00eentregului interior al Asiei Mici, dispari\u0163ia a mii de cre\u015ftini, islamizarea \u015fi distrugerea ora\u015felor \u015fi a zonelor rurale. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, Selgiucizii au cucerit ora\u015ful Theodosi\u00f3polis \u015fi, \u00een doar trei ani, au trecut dincolo de Alpii Pontici, ajung\u00e2nd la Trapezunt. Idealul islamic al cuceririi ora\u015fului ar fi fost gata s\u0103 fie \u00eenf\u0103ptuit, dac\u0103 ducele Chaldeii, Theodor Gavr\u00e1s, nu ar fi organizat ap\u0103rarea lui. F\u0103r\u0103 a beneficia de vreun ajutor, doar \u00eenarm\u00e2ndu-i pe locuitori, a reu\u015fit s\u0103-i \u0163in\u0103 dincolo de platoul anatolian pe n\u0103v\u0103litori, vreme de 22 de ani.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Vedere interioar\u0103 din Biserica<\/p>\n

Sfintei Sofia. Fresc\u0103 din turl\u0103<\/p>\n

(\u201e\u00cenchinarea \u00cengerilor\u201d)<\/p>\n<\/div>\n

Aceast\u0103 victorie, precum \u015fi neputin\u0163a Constantinopolului de a proteja regiunea, l-au f\u0103cut pe Gavr\u00e1s s\u0103-\u015fi declare autonomia fa\u0163\u0103 de administra\u0163ia central\u0103. \u00cen 1098, \u00eens\u0103, \u00een urma unei ambuscade, Selgiucizii au reu\u015fit s\u0103-l fac\u0103 prizonier. L-au dus la Theodosi\u00f3polis \u015fi l-au supus la chinuri groaznice. Aceasta era r\u0103zbunarea lor pentru izb\u00e2nzile lui continue \u015fi pentru afrontul adus atotputerniciei lor. Atunci \u00eencepuser\u0103 s\u0103 pun\u0103 la cale \u015fi tactica lor ce avea s\u0103 devin\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u00een rela\u0163ia musulmanilor cu cre\u015ftinii: islamizarea. Au \u00eencercat-o \u015fi asupra lui Gavr\u00e1s, iar atunci c\u00e2nd acest a refuzat \u015fi a r\u0103mas statornic \u00een refuzul s\u0103u, Selgiucizii au purces la ultima solu\u0163ie: decapitarea. Sf\u00e2ntul Theodor Gavr\u00e1s a fost cel dint\u00e2i nou mucenic, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een con\u015ftiin\u0163a romeilor ca ocrotitor, \u00een vreme de r\u0103zboi, al ora\u015fului lor.<\/p>\n

Imperiul de Trapezunt
\n<\/strong>Urm\u0103torul moment important \u00een cursul ne\u00eentrerupt al istoriei a avut loc la \u00eenceputul secolului al XIII-lea, c\u00e2nd a luat fiin\u0163\u0103 Imperiul de la Trapezunt. Necesitatea continu\u0103 de a purta r\u0103zboaie, de a se ap\u0103ra \u015fi de a nu se baza pe ajutorul administra\u0163iei centrale a statului, Constantinopolul, le-a acordat o autonomie de facto<\/em>\u015fi a preg\u0103tit instituirea propriei forme de stat. La \u00eenceputul secolului al XIII-lea, \u00een v\u00e2rtejul r\u0103zboiului civil care chinuia Imperiul, rudele tragicului \u00eemp\u0103rat Andronic I, cel din urm\u0103 Comnen, Alexie \u015fi David, cu ajutorul armatelor georgiene ale m\u0103tu\u015fii lor, Tamara, au luat puterea \u00een Pont. Aceast\u0103 mi\u015fcare a fost rezultatul tendin\u0163elor centrifuge care s-au dezvoltat \u00een Constantinopolul dinastiei Anghelos, adic\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de decaden\u0163\u0103, urm\u0103rind men\u0163inerea \u00een func\u0163iune a drepturilor lor legale asupra tronului capitalei. \u00cen 1204, dup\u0103 cucerirea capitalei de c\u0103tre participan\u0163ii la Cruciada a IV-a, ei \u015fi-au format propriul Imperiu, cu capitala la Trapezunt. Alexie I (1204-1222) a devenit \u00eemp\u0103rat \u015fi, pentru a se diferen\u0163ia de al\u0163i Comneni din Constantinopol, \u015fi-a luat denumirea de Mare Comnen. David, la r\u00e2ndul lui, a ocupat teritoriul Pelagoniei, p\u00e2n\u0103 la Her\u00e1kleia, anex\u00e2ndu-l Trapezuntului. Calea spre accederea la administrarea capitalei era deschis\u0103.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Basorelief din incinta Bisericii<\/p>\n

Sf\u00e2nta Sofia<\/p>\n<\/div>\n

Cale deschis\u0103 spre Ora\u015f s-au preocupat s\u0103 aib\u0103 \u015fi celelalte state grece\u015fti care au luat na\u015ftere dup\u0103 c\u0103derea Bizan\u0163ului: Despotatul de Epir \u015fi Imperiul de la Niceea. Acesta din urm\u0103 se considera continuatorul statului bizantin, pretinz\u00e2ndu-le celorlal\u0163i s\u0103 nu uite acest lucru. \u00cen 1214, \u00a0Theodor L\u00e1skaris l-a \u00eenvins pe David \u015fi a ajuns cu armata p\u00e2n\u0103 la Sinope. Ar fi cucerit \u015fi Trapezuntul, reu\u015find unirea celor dou\u0103 state grece\u015fti, dac\u0103 Alexie nu ar fi cerut ajutorul Selgiucizilor, care au \u00eenconjurat Sinope, intervenind \u00eentre cele dou\u0103 tabere. Astfel, turcii au salvat mica \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, arbitr\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 conflictele dintre greci.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Adam \u015fi Eva \u00een paradis.<\/p>\n

Vedere dinspre sudul<\/p>\n

Bisericii Sfintei Sofia<\/p>\n<\/div>\n

Imperiul de Trapezunt \u015fi-a pierdut idealurile constantinopolitane, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00eens\u0103, un stat grec cu o vie tradi\u0163ie imperial\u0103. \u015ei din aceast\u0103 cauz\u0103, \u00cemp\u0103ratul Trapezuntului s-a numit, p\u00e2n\u0103 \u00een 1261, \u201ebasileu credincios \u015fi \u00eemp\u0103rat al romeilor\u201d, imit\u00e2ndu-\u015fi omologul de la Constantinopol. Dup\u0103 1261, c\u00e2nd Manuil Paleologul de la Niceea a ob\u0163inut puterea \u00een vechea capital\u0103 a Imperiului Bizantin, \u00eemp\u0103ratul Trapezuntului \u015fi-a luat titulatura de \u201ebasileu credincios \u015fi \u00eemp\u0103rat a tot R\u0103s\u0103ritul, Ivir\u00eda (Georgia) \u015fi Perate\u00eda (Cherson), Mare Comnen\u201d. Prin acest titlu, nu rupea unitatea neamului, ci sus\u0163inea Trapezuntul ca un continuator al tradi\u0163iei imperiale \u00een R\u0103s\u0103rit, a\u015fa cum f\u0103cea Constantinopolul \u00een Apus. Din acest motiv, emblema Imperiului de Trapezunt era vulturul cu un singur cap, simbol al domina\u0163iei \u00een R\u0103s\u0103rit, \u00een opozi\u0163ie cu vulturul bicefal constantinopolitan, care \u00eenchipuia universalismul Imperiului Bizantin restaurat.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eNunta din Cana\u201d, fresc\u0103 din<\/p>\n

naosul Bisericii Sf\u00e2nta Sofia.<\/p>\n

Frescele au fost realizate \u00eentre<\/p>\n

anii 1250-1270, perioad\u0103<\/p>\n

caracterizat\u0103 drept paleolog\u0103<\/p>\n

timpurie<\/p>\n<\/div>\n

Imperiul de Trapezunt a avut \u00eentotdeauna con\u015ftiin\u0163a provenien\u0163ei sale constantinopolitane, iar acest lucru se vede din organizarea de stat \u015fi de la palat, care urmau cu acrivie tradi\u0163ia \u015fi practica bizantin\u0103. Institu\u0163iile care au fost create erau copiile identice ale institu\u0163iilor care existau, \u00een acel moment istoric, \u00een Imperiu, \u00eendeosebi \u00een ceea ce prive\u015fte administrarea statului. Pentru Trapezunt, \u00een afara episoadelor r\u0103zboinice care au avut loc \u00een rela\u0163ia cu Constantinopolul, acesta din urm\u0103 reprezenta inima neamului, a c\u0103rui pierdere elenismul pontic o va jeli cu amar, a\u015fa cum se vede din c\u00e2ntecele de jale, din legende \u015fi din tradi\u0163iile care au ap\u0103rut \u00een Pont dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Biserica Sfintei Sofia:<\/p>\n

reprezent\u0103risimbolice ale celor<\/p>\n

patru evangheli\u015fti, fresc\u0103 din<\/p>\n

perioada paleolog\u0103 timpurie<\/p>\n

(1250-1270)<\/p>\n<\/div>\n

Imperiul Marilor Comneni a r\u0103mas un stat grec, la extremele elenismului. \u00cen acela\u015fi timp, el era centrul elenismului pontiac, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 aib\u0103 un interes profund pentru elenismul ecumenic \u015fi pentru ortodoxia ecumenic\u0103. Acest lucru este v\u0103dit de preocuparea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor de a-\u015fi manifesta acest interes \u015fi \u00een afara Trapezuntului, a\u015fa cum a f\u0103cut, \u00een 1341, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Anna Comnena, supranumit\u0103 Anahoutlo\u00fa, fiic\u0103 a lui Alexie al II-lea, care a renovat M\u00e2n\u0103stirea Dionisiu din Sf\u00e2ntul Munte, la rug\u0103mintea Cuviosului Dionisie \u015fi a fratelui s\u0103u, Theodosie, mitropolitul Trapezuntului.<\/p>\n

Centru comercial \u015fi economic
\n<\/strong>Promptitudinea cu care \u00eemp\u0103ra\u0163ii acordau fonduri pentru astfel de lucr\u0103ri cheltuitoare, chiar \u015fi prin testament, \u00eendeosebi Alexie al III-lea, dovede\u015fte vigoarea economic\u0103 a statului, care era un centru al comer\u0163ului de tranzit \u00een R\u0103s\u0103rit. \u00centr-adev\u0103r, pozi\u0163ia geografic\u0103 a Trapezuntului, \u00eenvecinarea lui cu diverse popoare \u015fi organizarea lui economic\u0103 au dat un mare impuls economic statului \u015fi, mai ales, ora\u015fului Trapezunt. Aici se adunau comercian\u0163i din Mesopotamia, Persia, India, iar portul Trapezuntului \u015fi portul Dafno\u00fandei ofereau leg\u0103turi rapide cu Mediterana \u015fi cu Apusul. La mijlocul secolului al XIII-lea, Marsilia avea un acord comercial cu Trapezuntul, urm\u00e2nd apoi ca \u015fi Genova \u015fi Vene\u0163ia s\u0103-\u015fi deschid\u0103 propriile agen\u0163ii comerciale \u00een ora\u015f, av\u00e2nd depozite de dimensiuni uria\u015fe. Mul\u0163imea de comercian\u0163i greci, vene\u0163ieni, genovezi, circasieni, lazi, per\u015fi, turci, georgieni etc. l-au f\u0103cut un ora\u015f cosmopolit, consecin\u0163a fiind transformarea Trapezuntului \u00eentr-un ora\u015f multietnic, cu o economie extrem de \u00eenfloritoare. Cardinalul Vissarion \u00eel numea, caracteristic, \u201eatelierul comun \u015fi magazinul \u00eentregii lumi\u201d.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pisania de deasupra por\u0163ii de<\/p>\n

sud a Bisericii Sfintei Ana (884),<\/p>\n

al\u0103turi de o efigie a Victoriei<\/p>\n

\u00eenaripate<\/p>\n<\/div>\n

Prezen\u0163a comercian\u0163ilor europeni, mai ales a celor genovezi, nu era lipsit\u0103 de probleme. Episoade fierbin\u0163i \u015fi conflicte armate aveau s\u0103 aib\u0103 loc tocmai din acest motiv, de-a lungul vremii, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00a0\u00een 1418 \u015fi \u00een 1425, sub Alexie al IV-lea, atunci c\u00e2nd locuitorii Trapezuntului au dat o lec\u0163ie impertinen\u0163ei genovezilor: le-au ocupat depozitele \u015fi i-au pedepsit exemplar. De atunci, europenii nu au mai avut curajul s\u0103 afi\u015feze cunoscuta superioritate franc\u0103, iar impozitele stabilite \u00een ceea ce-i privea au f\u0103cut s\u0103 creasc\u0103 veniturile or\u0103\u015fenilor.\u00a0Intensa activitate comercial\u0103 \u015fi economic\u0103 a devenit un punct de atrac\u0163ie \u015fi pentru constantinopolitanii care se confruntau cu mari probleme economice.<\/p>\n

\u00cen 1341, Trapezuntul a fost lovit de cium\u0103. Victimele au fost numeroase \u015fi, \u00eentr-un ora\u015f cu o activitate economic\u0103 at\u00e2t de intens\u0103, urmarea fireasc\u0103 ar fi fost regresul economic cu consecin\u0163e neprev\u0103zute.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Biserica Sfintei Ana, cea mai<\/p>\n

veche biseric\u0103 din ora\u015f<\/p>\n<\/div>\n

Totu\u015fi, acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat, pentru c\u0103 locul celor care \u015fi-au pierdut via\u0163a a fost luat de emigran\u0163i din Constantinopol \u015fi din alte regiuni care, \u00een majoritatea cazurilor, erau comercian\u0163i sau membri ai marilor familii cu poten\u0163ial economic. Prezen\u0163a lor a ajutat dezvoltarea pe mai departe a comer\u0163ului, dar a cauzat anumite animozit\u0103\u0163i politice care au evoluat \u00een conflicte interne \u00eentre aristocra\u0163ia autohton\u0103 \u015fi constantinopolitanii care revendicau hegemonia asupra micului imperiu pontic. Multe dintre aceste conflicte au pus \u00een pericol \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a lui, ora\u015ful fiind salvat \u00een ultimul moment. Uneltirile externe, care nu erau pu\u0163ine, f\u0103ceau totdeauna ca poporul s\u0103 coalizeze \u00een jurul con\u015ftiin\u0163ei de sine grece\u015fti.<\/p>\n

Puterea sa economic\u0103 i-a oferit Trapezuntului capacitatea de a men\u0163ine o for\u0163\u0103 armat\u0103 puternic\u0103, de mare necesitate pentru asigurarea integrit\u0103\u0163ii imperiului. Fiind o insul\u0103 \u00eentr-o mare islamic\u0103, era nevoit s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ac\u0163iuni de durat\u0103 \u00eempotriva turcilor, mongolilor, turcomanilor etc. Nenum\u0103rate au fost atacurile pe care le-a suportat, mai ales din partea emirilor turci din \u00c1mida \u015fi Kastam\u00f3nia, al c\u0103ror ideal etnic viza cucerirea Trapezuntului. Astfel, \u00een cadrul acestei situa\u0163ii interna\u0163ionale, politica \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, dintre care mul\u0163i au fost oameni capabili, urm\u0103rea dou\u0103 aspecte: dezvoltarea economic\u0103 \u015fi integritatea teritorial\u0103. Aceste dou\u0103 aspecte au constituit cauze de r\u0103zboi atunci c\u00e2nd interesele economice sau statale erau amenin\u0163ate de du\u015fmanii micului imperiu.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntului Evgh\u00e9nios<\/p>\n

se g\u0103sea \u00een afara zidurilor cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen anul 1340, vechii basilici i-a<\/p>\n

fost ad\u0103ugat\u0103 o mare turl\u0103<\/p>\n

central\u0103, zugr\u0103vit\u0103 \u00een fresc\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 1224, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Andronic I, ora\u015ful a trecut prin cel mai mare pericol care l-a amenin\u0163at vreodat\u0103. Selgiucizii din Iconium, condu\u015fi de fiul sultanului de acolo, Menel\u00edk, au asediat ora\u015ful. Niciodat\u0103 locuitorii lui nu au \u00eent\u00e2lnit o priveli\u015fte mai teribil\u0103. Zvonurile \u00eencepuser\u0103 s\u0103 circule, provoc\u00e2nd mare panic\u0103. Mul\u0163i au fugit pentru a se salva, printre ei num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi nobili. \u00cemp\u0103ratul Andronic a r\u0103mas singur, \u00eempreun\u0103 cu locuitorii, pe care i-a \u00eenarmat, cer\u00e2ndu-le s\u0103 ajute armata. El \u00eensu\u015fi a elaborat un plan ingenios de ap\u0103rare, atacul turcesc suferind pierderi foarte grele. Ca \u015fi cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, Andronic a pus la cale contraofensiva, i-a distrus pe invadatori \u015fi l-a luat prizonier pe Menel\u00edk. Istoricul \u015fi lingvistul \u00c1nthimos Papad\u00f3poulos consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie este una din cele mai mari realiz\u0103ri ale elenismului bizantin. Nobilii s-au \u00eentors \u00een ora\u015f dup\u0103 ce lucrurile s-au lini\u015ftit, sper\u00e2nd s\u0103 reintre \u00een r\u00e2nduiala de dinainte: \u00cemp\u0103ratul a adunat \u00eentreaga popula\u0163ie, \u00een fa\u0163a c\u0103reia i-a umilit \u015fi i-a obligat s\u0103 plece din Trapezunt.<\/p>\n

Nu mult dup\u0103 aceea, turcii din Sin\u00f3pe au sechestrat o corabie imperial\u0103 care e\u015fuase pe o plaj\u0103; drept represalii, \u00cemp\u0103ratul a \u00eenconjurat ora\u015ful \u015fi i-a \u00eenvins pe turci. Consider\u00e2nd, \u00eens\u0103, c\u0103 nu poate p\u0103stra ora\u015ful f\u0103r\u0103 a crea mari probleme imperiului s\u0103u, a acceptat \u00eenapoierea corabiei \u015fi s-a regrupat la Trapezunt. \u00censufle\u0163irea grecilor atingea cote maxime.<\/p>\n

\u00cens\u0103 turcii nu au uitat acest episod, \u00eencerc\u00e2nd, dup\u0103 un secol, s\u0103 r\u0103zbune. 1324 a fost un nou an plin de pericole; de data aceasta, amenin\u0163area a venit de pe mare. Turcii din Sin\u00f3pe, care deveniser\u0103 pira\u0163i de temut \u00een Marea Neagr\u0103, au debarcat \u00een afara ora\u015fului, distrug\u00e2nd suburbiile. Ar fi intrat, probabil, \u00een ora\u015f, dac\u0103 \u00cemp\u0103ratul Al\u00e9xios al II-lea nu ar fi reu\u015fit s\u0103 \u00eei opreasc\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie au fost puse \u00een eviden\u0163\u0103 punctele slabe ale fortifica\u0163iilor. Al\u00e9xios, care avea mari aptitudini organizatorice, a fortificat plaja, organiz\u00e2nd \u015fi un port militar pe promontoriul Kord\u00fdli, la 27 de kilometri de Trapezunt, pentru a acorda o mai mare libertate de mi\u015fcare flotei. Mai t\u00e2rziu, nepotul s\u0103u, Al\u00e9xios al III-lea, a ctitorit acolo, \u00een\u0103untrul zidurilor, m\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntului Fok\u00e1s, pentru a \u00eent\u0103ri ap\u0103rarea, monahii fiind \u015fi gr\u0103niceri.<\/p>\n

R\u0103zboaiele cu turcii au continuat, lu\u00e2nd o turnur\u0103 din ce \u00een ce mai s\u0103lbatic\u0103. Ini\u0163iativa avea s\u0103 fie preluat\u0103 de otomani, care inten\u0163ionau s\u0103 unifice Pontul cu restul Asiei Mici, Trapezuntul constituind marele obstacol. Cucerirea micului imperiu a continuat s\u0103 fac\u0103 parte din idealul islamic, dar tentativele r\u0103m\u00e2neau nefructuoase, grecii reu\u015find s\u0103 ias\u0103 mereu \u00eenving\u0103tori.<\/p>\n

C\u0103derea Trapezuntului
\n<\/strong>Lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163easc\u0103 dup\u0103 1451, atunci c\u00e2nd sultanul otoman Murat al II-lea a murit, mo\u015ftenitor fiind Mehmet al II-lea, r\u0103mas \u00een istorie cu supranumele de Cuceritorul. Aptitudinile noului sultan erau binecunoscute, catastrofa se \u00eentrevedea a fi iminent\u0103, iar istoria p\u0103rea s\u0103 ia o alt\u0103 turnur\u0103.<\/p>\n

Pentru pu\u0163in\u0103 vreme, \u00eens\u0103, situa\u0163ia \u015fi-a continuat cursul cunoscut. Mehmet avea de furc\u0103 cu Capitala \u015fi nu avea timp pentru ceilal\u0163i greci. \u00cen aceast\u0103 conjunctur\u0103, prev\u0103z\u0103torul \u00cemp\u0103rat al Trapezuntului, Ioan al IV-lea, cel numit Kaloian, s-a preg\u0103tit pentru tot ce putea fi mai r\u0103u, at\u00e2t \u00een domeniul militar, c\u00e2t \u015fi \u00een cel diplomatic. Iar atunci c\u00e2nd Capitala a fost cucerit\u0103 \u015fi Trapezuntul s-a umplut de refugia\u0163i, a sim\u0163it \u00een ceaf\u0103 respira\u0163ia lui Mehmet. A stabilit contacte cu conduc\u0103torii micilor st\u0103tule\u0163e musulmane dimprejur \u015fi cu vene\u0163ienii, \u00eengrijor\u00e2ndu-l pe Mehmet, care \u00eentrez\u0103rea s\u0103m\u00e2n\u0163a unei tentative de re\u00eenviere a Bizan\u0163ului, \u015ftiind c\u0103 Ioan se trage din marea familie bizantin\u0103 a Comnenilor \u015fi c\u0103 este firesc s\u0103 lupte pentru rena\u015fterea neamului s\u0103u. Astfel, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi cunoscute inten\u0163iile cu surle \u015fi tr\u00e2mbi\u0163e, \u015fi fiind preocupat de Balcani, a dat ordin pa\u015fei de Amase\u00eda, Hit\u00edr, s\u0103 atace Trapezuntul. Pentru a salva ora\u015ful, Ioan a acceptat condi\u0163iile de pace impuse de Hit\u00edr, care se temea s\u0103 intre \u00een ora\u015f din pricina ciumei care b\u00e2ntuia din nou, dar Trapezuntul a devinit un ora\u015f supus sultanului: \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului.<\/p>\n

\u00cen 1458, \u00cemp\u0103ratul Ioan al IV-lea, dup\u0103 12 ani de domnie martiric\u0103, moare, l\u0103s\u00e2ndu-l mo\u015ftenitor pe fratele s\u0103u David, care avea s\u0103 fie ultimul \u00cemp\u0103rat grec din R\u0103s\u0103rit. El a continuat politica lui Ioan, stabilind contacte cu Papa Pius al II-lea, prin interpusul s\u0103u, cardinalul Vissarion, cu vene\u0163ienii, cu ungurii etc. Agonia mor\u0163ii nu este un bun sf\u0103tuitor: Mehmet Cuceritorul \u00eei afl\u0103 toate mi\u015fc\u0103rile, se \u00eenfurie \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 termine odat\u0103 pentru totdeauna cu Trapezuntul. \u00cen 1460 \u00ee\u015fi \u00eencepe campania, \u015fi \u00een iulie 1461, \u00eencepe asediul, care dureaz\u0103 o lun\u0103. \u00cemp\u0103ratul David avea la dispozi\u0163ie 20000 de solda\u0163i \u015fi 30 de cor\u0103bii, dar nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 opun\u0103 rezisten\u0163\u0103, ascult\u00e2nd de sfaturile consilierului s\u0103u, Ghe\u00f3rghios Amiro\u00fatzis, care \u00eel sf\u0103tuia s\u0103 predea ora\u015ful. A supravegheat, poate, redactarea condi\u0163iilor de capitulare, care-l obligau pe sultan s\u0103 respecte dreptul la via\u0163\u0103 al celor cuceri\u0163i. S-a \u00een\u015felat, \u00eens\u0103: Mehmet a intrat \u00een ora\u015f \u00eenving\u0103tor \u015fi triumf\u0103tor pe 15 august, dup\u0103 ce \u00een prealabil semnase un acord cu David spre a-i cru\u0163a acestuia via\u0163a, precum \u015fi locuitorilor. Nu \u015fi-a \u0163inut nici o f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103: ora\u015ful a fost \u00eenecat \u00een s\u00e2nge. David, \u00eempreun\u0103 cu familia \u015fi cu nobilii, a fost dus la Constantinopol, stabilindu-se mai apoi la Serres, iar \u00een 1463, \u00een Adrianopolis, refuz\u00e2nd s\u0103-\u015fi schimbe credin\u0163a. \u00cen Trapezunt, via\u0163a \u015fi vechile valori \u00ee\u015fi pierduser\u0103 orice valoare: monumentele au fost distruse, bisericile au fost transformate \u00een geamii, tinerii au fost \u00eenrola\u0163i ca ieniceri.<\/p>\n

C\u0103derea acestui ultim teritoriu grecesc a f\u0103cut ca R\u0103s\u0103ritul s\u0103 se identifice cu Imperiul otoman, Marea Neagr\u0103 devenind o mare islamic\u0103, am\u00e2ndou\u0103 regiunile urm\u00e2nd s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la periferia istoriei. Elenismul, odat\u0103 trecut de \u015focul marii c\u0103deri, va trece printr-o perioad\u0103 de slav\u0103 prin r\u0103stignire \u015fi \u00eenviere, tr\u0103ind cu speran\u0163a eliber\u0103rii \u015fi cu exemplul dat de \u00cemp\u0103ratul David, Marele Comnen. \u00cen ascuns \u015fi nem\u0103rturisit, va preda din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie ortodoxia \u015fi tezaurul de nepre\u0163uit al limbii, prin imnologia Bisericii, ispr\u0103vile ost\u0103\u015fe\u015fti \u015fi c\u00e2ntecele populare.<\/p>\n

A consemnat:\u00a0Ghi\u00f3rghi Th. Pr\u00edntzipas, scriitor<\/p>\n

Sursa: Revista Pemptousia,<\/em> nr. 3<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201c\u03a0\u03cc\u03bb\u03b9\u03c2 \u03b1\u03c1\u03c7\u03b1\u03b9\u03bf\u03c4\u03ac\u03c4\u03b7 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03c4\u03c9\u03bd\u03b3\u03b5 \u03b5\u03bd \u03c4\u03b7 \u03b5\u03ce\u03b1 \u03c0\u03b1\u03c3\u03ce\u03bd \u03b1\u03c1\u03af\u03c3\u03c4\u03b7\u201d Io\u00e1nnis Evghenik\u00f3s Trapezuntul se g\u0103se\u015fte la cap\u0103tul celei mai dificile \u015fi mai pu\u0163in ospitaliere rute maritime, pe \u0163\u0103rmul de sud al Pontului Euxin: o linie dantelat\u0103 ce \u00eencepe de la ie\u015firea din Bosfor \u2013 cea mai frumoas\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din lume \u2013, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-8766","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8766","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8766"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8766\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8871,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8766\/revisions\/8871"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}