{"id":8636,"date":"2017-01-16T01:00:43","date_gmt":"2017-01-16T06:00:43","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8636"},"modified":"2017-01-16T01:01:06","modified_gmt":"2017-01-16T06:01:06","slug":"15-ianuarie-ziua-culturii-nationale-marcata-in-ziua-nasterii-lui-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/01\/16\/15-ianuarie-ziua-culturii-nationale-marcata-in-ziua-nasterii-lui-eminescu\/","title":{"rendered":"15 ianuarie, Ziua Culturii Na\u021bionale, marcat\u0103 \u00een ziua na\u015fterii lui Eminescu"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

De ce a fost aleas\u0103 ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Na\u0163ionale? Mai este citit\u0103 opera sa poetic\u0103, mai plac versurile sale, ajunse \u00een aproape toate col\u0163urile lumii, \u015fi c\u00e2t de actuale sunt scrierile sale politice? Universalitatea operei sale poetice a fost recunoscut\u0103 \u015fi de UNESCO, poemul Luceaf\u0103rul a \u00eentrat \u00een Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte \u015fi chiar unei mici planete.
\n\"\"Este \u201eOmul deplin al culturii Rom\u00e2ne\u2026 o con\u015ftiin\u0163\u0103 de cultur\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre tot\u201d, scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu.
\nSute de pagini de poezie, proz\u0103, proiecte dramatice, traduceri, prelucr\u0103ri \u015fi adapt\u0103ri, chiar \u015fi o schi\u0163a a unei gra\u00acmatici sanscrite sau un dic\u0163ionar de rime, compun o oper\u0103 vast\u0103 \u015fi original\u0103, liric\u0103, nihilist\u0103, eroic\u0103, fantastic\u0103, cosmogonic\u0103, didactic\u0103 \u015fi polemic\u0103 care arat\u0103 o minte iscoditoare, o bun\u0103 educa\u0163ie filosofic\u0103 \u015fi o voin\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 de a st\u0103p\u00e2ni multe domenii.
\nPublicistica lui Eminescu, c\u00e2teva mii de articole care vorbeau despre stat, progres social, civiliza\u0163ie \u015fi cultur\u0103, a fost obiect de controvers\u0103, iar oamenii politici, ideologii sau sociologii au cultivat-o sau au repudiat-o \u00een func\u0163ie de interese.
\n\u00centreaga sa oper\u0103 a fost influen\u0163at\u0103 de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar \u015fi de filosofia antic\u0103, de la Heraclit la Platon, de sistemele de g\u00e2ndire ale Romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel \u015fi chiar de filosofia buddhist\u0103.
\n\u201cEminescu a fost o personalitate cople\u015fitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligen\u0163\u0103, memorie, curiozitate intelectual\u0103, cultura de nivel european, bog\u0103\u0163ia \u015fi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune c\u0103 f\u0103r\u0103 Eminescu am fi mai altfel \u015fi mai s\u0103raci\u201d, spunea Tudor Vianu.
\n\u201eAr fi meritat un Nobel pentru literatur\u0103, dar acest premiu nu se acord\u0103 postum\u201d, afirma academicianul Eugen Simion, fostul pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne, care a militat \u015fi a reu\u015fit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie s\u0103 devin\u0103 Ziua Culturii Na\u0163ionale.
\nParlamentul a aprobat aceast\u0103 lege \u00een 2010, iar \u00een expunerea de motive a ini\u0163iatorilor legii se arat\u0103:
\n”Ziua Culturii Na\u021bionale va fi, \u00een viziunea noastr\u0103, o zi \u00een care nu numai celebr\u0103m un mare creator, dar \u0219i o zi de reflec\u021bie asupra culturii rom\u00e2ne, \u00een genere, \u0219i a proiectelor culturale de interes na\u021bional\u201d.
\nExist\u0103 precedente pentru aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri europene, \u00een Spania, Ziua culturii a fost fixat\u0103 de ziua mor\u0163ii lui Miguel de Cervantes, iar \u00een Portugalia, de ziua de na\u015ftere a lui Luis de Camoes. Mai mult, \u015fi autorit\u0103\u0163ile din Moldova au hot\u0103r\u00e2t ca ziua de na\u015ftere a lui Mihai Eminescu s\u0103 devin\u0103 Ziua Culturii Na\u0163ionale.<\/p>\n

Cel mai mare poet pe care l-a ivit p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n

\"\"S-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1850, la Boto\u015fani, era \u015faptelea dintre cei unsprezece copii ai c\u0103minarului Gheorghe Eminovici \u015fi al Raluc\u0103i Eminovici, fiica stolnicului Jura\u015fcu din Jolde\u015fti. Copil\u0103ria a petrecut-o la Boto\u015fani \u015fi \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 de la Ipote\u015fti, iar la Cern\u0103u\u0163i a urmat \u015fcoala \u015fi liceul german.
\nA debutat ca poet la 16 ani, cu o poezie scris\u0103 \u00een memoria fostului s\u0103u profesor, Aron Pumnul, \u015fi \u00een acela\u015fi an \u015fi-a schimbat numele \u00een Eminescu, adoptat mai t\u00e2rziu \u015fi de al\u0163i membri ai familiei sale.
\nTimp de trei ani, din 1866 p\u00e2n\u0103 \u00een 1869, a pribegit \u00eentre Cern\u0103u\u0163i, Blaj, Sibiu, Giurgiu \u015fi Bucure\u015fti \u015fi a cunoscut direct poporul, limba, obiceiurile \u015fi realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u015fti. A inten\u021bionat, dar nu a reu\u015fit, s\u0103-\u015fi continue studiile. A lucrat ca sufleor \u015fi copist de roluri \u00een trupele lui Iorgu Caragiale \u015fi Mihail Pascaly \u015fi a continuat s\u0103 publice poezii, drame, fragmente de roman sau s\u0103 fac\u0103 traduceri din german\u0103.
\n\u00centre 1869 \u015fi 1874, a fost student la Viena \u015fi Berlin, ca \u201eauditor extraordinar\u201d la Facultatea de Filozofie \u0219i Drept din Viena \u015fi ca bursier al asocia\u0163iei culturale Junimea, la Berlin.
\n”\u015etia germana \u015fi franceza, voia s\u0103 absoarb\u0103 istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizic\u0103, etnopsihologie, geopolitic\u0103, s\u0103 fac\u0103 simultan metafizic\u0103 \u0219i gazet\u0103rie angajat\u0103. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat \u00eentru nimicnicia firii sale. Ce lec\u021bie mai sublim\u0103 \u0219i mai trist\u0103, totodat\u0103, de rom\u00e2nitate se poate \u00eenchipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mih\u0103ilescu, \u00eentr-un portret f\u0103cut lui Eminescu.
\nS-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u00een 1875, a fost director al Bibliotecii Centrale \u015fi profesor suplinitor, redactor la ziarul Curierul de Ia\u015fi, a continuat s\u0103 publice \u00een Convorbiri literare, iar Titu Maiorescu, ministrul \u00cenv\u0103t\u0103m\u00e2ntului, l-a apreciat \u015fi ajutat s\u0103 primeasc\u0103 un post de revizor \u015fcolar pentru jude\u021bele Ia\u015fi \u015fi Vaslui. Eminescu s-a \u00eemprietenit cu Ioan Slavici, Iosif Vulcan, Ion Creang\u0103, care l-a introdus \u00een societatea politico-literar\u0103 Junimea, \u015fi s-a \u00eendr\u0103gostit de Veronica Micle.
\nDin 1877, s-a mutat la Bucure\u015fti \u015fi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator, unde a avut o activitate publicistic\u0103 excep\u021bional\u0103, care i-a ruinat \u00eens\u0103 s\u0103n\u0103tatea. La doar 33 de ani, Eminescu a dat semne de alienare mintal\u0103. Poetul suferea de psihoz\u0103 maniaco-depresiv\u0103 \u015fi a fost internat \u00een spitale \u015fi sanatorii \u00een \u0163ar\u0103, la Viena \u015fi Odessa, pentru recuperare a c\u0103l\u0103torit \u00een Italia, a fost \u00eengrijit de familie \u015fi sus\u0163inut de prieteni, iar cu ajutorului lui Iacob Negruzzi \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu a reu\u015fit s\u0103 primeasc\u0103 o mic\u0103 pensie viager\u0103.
\nMihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889, dup\u0103 ce la \u00eenceputul anului boala sa devenise tot mai violent\u0103, \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat sub \u201eteiul sf\u00e2nt\u201d din cimitirul Bellu.
\n\u201eAstfel se stinse … cel mai mare poet, pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Ape vor seca \u00een albie \u0219i peste locul \u00eengrop\u0103rii sale va r\u0103s\u0103ri p\u0103dure sau cetate, \u0219i c\u00e2te o stea va ve\u0219teji pe cer \u00een dep\u0103rt\u0103ri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 toate sevele \u0219i s\u0103 le ridice \u00een \u021beava sub\u021bire a altui crin de t\u0103ria parfumurilor sale\u201d \u2013 scria despre moartea poetului, George C\u0103linescu.
\nManuscrisele sale, 46 de volume, aproximativ 14 mii de file, au fost d\u0103ruite de Titu Maiorescu \u00een 1902 Academiei Rom\u00e2ne, iar \u00een 1948 Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Mai este citit ast\u0103zi Eminescu?<\/strong><\/p>\n

\"\"\u201cUnii, pentru c\u0103 \u00eel izoleaz\u0103 pe Eminescu, vor s\u0103 \u00eel transforme \u00eentr-un muzeu. Eminescu este un fenomen viu \u015fi fiind un mare poet se las\u0103 judecat de toate genera\u0163iile \u015fi rezist\u0103. Ceilal\u0163i, denigratorii lui, … nu pricep ce reprezint\u0103 Eminescu pentru poezia rom\u00e2nesc\u0103 \u015fi chiar cea universal\u0103, ori pricep \u015fi sunt r\u0103uvoitori. Eminescu este un poet viu, care poate s\u0103-\u0163i plac\u0103 sau s\u0103 \u00ee\u0163i plac\u0103 mai pu\u0163in” – spunea Eugen Simion.
\nLectura poeziei sale \u00eencepe \u00een \u015fcoal\u0103, iar profesori de limba rom\u00e2n\u0103 spun c\u0103 Eminescu place \u00een continuare elevilor.
\n\u201eDepinde foarte mult de profesori, care deschid sensibilitatea \u015fi \u015ftiu ce s\u0103 recomande din Eminescu, tinerii citesc mai pu\u0163in critic\u0103 literar\u0103, dar ascult\u0103 de profesorii lor. Dac\u0103 ai noroc de un profesor bun, \u0163i-ai format sensibilitatea\u201d, mai spunea academicianul Eugen Simion \u00eentr-un interviu acordat cotidianului Rom\u00e2nia Liber\u0103 \u00een ianuarie 2011.<\/p>\n

\u201eIa mai opri\u0163i-l pe Eminescu \u0103sta!\u201d<\/strong><\/p>\n

A fost un slogan, celebru \u00een epoca \u00een care, ca gazetar la ziarul Timpul, Eminescu scria despre via\u0163a politic\u0103, parlamentar\u0103 \u015fi guvernamental\u0103, era \u015fi cronicar literar, teatral sau monden, \u015fi cu articolele sale reu\u015fea s\u0103 deranjeze lideri conservatori importan\u0163i. Eminescu avea o viziune asupra lumii \u015fi o pozi\u0163ie clar\u0103 \u00een privin\u0163a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi critica politicienii, indiferent de culoarea politic\u0103. Scria despre cei care f\u0103ceau jocurile altor interese, str\u0103ine de cele ale propriului popor, \u015fi afirma c\u0103 statul rom\u00e2n este o crea\u0163ie \u00eemprumutat\u0103 din Occident, care nu are nimic de-a face cu sufletul \u015fi felul de-a fi al rom\u00e2nilor.
\n\u201eAcesti oameni vor s\u0103 pastreze ceea ce au. Nu numai averea \u2013 c\u0103ci asta n-ar insemna nimic \u2013 nu! Influen\u0163a, vaza, rangul \u00een ordinea sociala, je\u0163urile (fotoliile) din Adunare, cu un cuvant, tot ce s\u0103rmana vale a Dun\u0103rii a avut de oferit (\u2026) toate trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 zestre inatacabil\u0103 a nulit\u0103\u0163ilor, o schimbare de guvern s\u0103 nu mai fie cu putin\u0163\u0103\u201c.
\nSau, \u201eS-au zidit far\u0103 \u00eendoial\u0103 multe palate \u00een Bucuresti, s-a \u00eenmultit num\u0103rul acelora care tr\u0103iesc numai \u00een capital\u0103 sau numai \u00een str\u0103inatate; \u0163ara munce\u015fte \u00eenzecit pentru a \u00eentre\u0163ine absenteismul \u015fi luxul, precum \u015fi p\u0103tura numeroas\u0103 de oameni care \u015fi-au f\u0103cut din politic\u0103 o profesie lucrativ\u0103\u201d.
\n\u201eM\u0103surile economice ale demagogiei sunt o maimu\u0163\u0103rie. \u00cei vezi cre\u00e2nd drumuri nou\u0103 de fier, tot at\u00e2tea canaluri pentru scurgerea industriei \u015fi prisosului de popula\u0163ie din str\u0103in\u0103tate, pe c\u00e2nd adev\u0103rate m\u0103suri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt \u00een germene \u00een chiar poporul rom\u00e2nesc. C\u0103ile ce se deschid concuren\u0163ei absolute, departe de-a dezvolta unul din acei germeni, \u00eei face s\u0103 se usuce \u015fi s\u0103 degenereze, restr\u00e2ng\u00e2nd pe rom\u00e2n numai la acel teren m\u0103rginit pe care mai poate suporta concuren\u0163a, la agricultur\u0103. Dar, nefiind to\u0163i plugari, ce devine restul ?\u201d Sun\u0103 actual ?<\/p>\n

Universalitatea lui Eminescu<\/strong><\/p>\n

\"\"Versurile lui sale au fost citite \u00een aproape toate col\u0163urile lumii pentru c\u0103 Eminescu a fost tradus \u00een 60 de limbi de pe toate continentele.
\nCa urmare a forma\u0163iei sale culturale germane, primele traduceri ale operei sale poetice au fost \u00een limba german\u0103, au f\u0103cute chiar de Regina Carmen Sylva, care l-a chemat la Palatul Pele\u015f pe Eminescu pentru a-l determina s\u0103 colaboreze la proiectele ei culturale. Prima regin\u0103 a Rom\u00e2niei a scris mult, poezii \u015fi proz\u0103, sub pseudonimul Carmen Sylva, \u015fi numai doi oameni au \u00eendr\u0103znit s\u0103-i prezinte observa\u0163iile lor, Mihail Kogalniceanu \u015fi poetul Eminescu, care, dupa ce a tradus suveranei o nuvela, i-a spus cu sinceritate c\u0103 n-ar fi bine s-o publice.
\nTraducerilor \u00een limba german\u0103 li s-au ad\u0103ugat \u015fi cele \u00een francez\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, portughez\u0103, italian\u0103, maghiar\u0103, ucrainean\u0103, g\u0103g\u0103uz\u0103 sau rromani, dar \u015fi \u00een chinez\u0103, japonez\u0103, arab\u0103, hindi, sanscrit\u0103 \u015fi chiar \u00een Esperanto.
\n\u015ei, ca recunoa\u015ftere a universalit\u0103\u0163ii sale, la 100 de ani de la moartea poetul na\u0163ional, anul 1989 a fost declarat de UNESCO, \u201cAnul interna\u0163ional Eminescu\u201d, \u015fi tot UNESCO a decis ca Mihai Eminescu s\u0103 fie declarat poetul anului 2000.
\nCu poemul Luceaf\u0103rul, la care marele poet a lucrat nou\u0103 ani \u015fi jum\u0103tate, a f\u0103cut zeci de variante \u015fi peste 3 mii de modific\u0103ri, Eminescu a intrat, \u00een 2009, \u015fi \u00een Guinness Book of Records. Cu cele 98 de strofe, Luceaf\u0103rul a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste.
\nDe asemenea, NASA a numit cu numele lui Eminescu un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur.
\nIar, \u00een catalogul planetelor mici (\u201eMinor Planet Names – alphabetical list) printre cele 233.943 de planete din Univers care poart\u0103 un nume, la pozi\u021bia 9.495 se afl\u0103 \u015fi Planeta Eminescu.<\/p>\n

Liliana Teic\u0103<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce a fost aleas\u0103 ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Na\u0163ionale? Mai este citit\u0103 opera sa poetic\u0103, mai plac versurile sale, ajunse \u00een aproape toate col\u0163urile lumii, \u015fi c\u00e2t de actuale sunt scrierile sale politice? Universalitatea operei sale poetice a fost recunoscut\u0103 \u015fi de UNESCO, poemul Luceaf\u0103rul a \u00eentrat \u00een Guiness Book of … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8636","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8638,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8636\/revisions\/8638"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}