![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/Sf.-Vasile-cel-Mare.jpg\")
<\/a>P\u0103truns de credin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103, acest Sf\u00e2nt P\u0103rinte pe care Dumnezeu ni l-a rezervat ca pe un mare dar, reg\u0103se\u0219te \u00een aceasta o imens\u0103 bucurie sufleteasc\u0103. \u00cen viziunea lui, scopul credin\u021bei este acela de a se uni \u0219i mai mult cu Dumnezeu, Care este \u00cenceputul \u0219i Sf\u00e2r\u0219itul, precum \u0219i de a intensifica asem\u0103narea cu El. \u00a0 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00a0 \u00cen Biserica Ortodox\u0103, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai populari sfin\u021bi, opera sa constituie \u0219i ast\u0103zi un izvor bogat de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte folositoare, iar exemplul vie\u021bii sale este unul dintre cele mai pilduitoare modele ale celor ce se nevoiesc pe calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii cre\u0219tine.<\/p>\nOpera Sf\u00e2ntului Vasile<\/strong><\/p>\n Pe parcursul scurtei sale vie\u021bi, Sf\u00e2ntul Vasile a fost un ferm aderent la credin\u021ba niceean\u0103. Con\u021binutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucr\u0103rile sale prezentate \u00een Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii \u0219i cuv\u00e2nt\u0103ri, lucr\u0103ri ascetice, liturgice, pedagogice, canonice \u0219i coresponden\u021b\u0103. \u00a0 Dintre lucr\u0103rile sale dogmatice, cea mai cunoscut\u0103 \u0219i mai util\u0103 este Despre Duhul Sf\u00e2nt. Sf\u00e2ntul Vasile apeleaz\u0103 la Scriptur\u0103 \u0219i la tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 timpurie ca sprijin pentru doctrina ortodox\u0103 referitoare la Persoana \u0219i lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, iar cartea este bine structurat\u0103 \u0219i edificatoare ca ton \u0219i substan\u021b\u0103. \u00cen viziunea Sf\u00e2ntului Vasile, Duhul Sf\u00e2nt nu este doar cel \u00een Care crede cre\u0219tinismul, ci \u0219i prin Care crede. \u00centru lumina Lui vedem noi lumina. \u00cempotriva \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor gre\u0219ite ale ereticilor, Sf. Vasile a scris, pe l\u00e2ng\u0103 tratatul Despre Duhul Sf\u00e2nt, \u0219i tratatul \u00cempotriva lui Eunomie. Acestea suntlucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 ce au f\u0103cut lumin\u0103 \u00een aceste capitole ale teologiei cre\u0219tine, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd confuziile de termeni \u0219i logica str\u00e2mb\u0103. \u00cen cele nou\u0103 omilii la Hexaemeron este prezentat\u0103 o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie a cuno\u0219tin\u021belor vremii, altfel spus, o sum\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice pe care le poseda marele ierarh, \u0219i anume: teologie, astronomie, cosmogonie, geografie, meteorologie, istorie natural\u0103, botanic\u0103 \u0219i medicin\u0103, fiind prezentate \u00een fa\u021ba unui auditoriu cre\u0219tin, pe care autorul l-a considerat, cel pu\u021bin ini\u021biat, at\u00e2t \u00een problemele de credin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cele de \u0219tiin\u021b\u0103 ale veacului s\u0103u. Nu vom insista aici asupra celorlalte omilii ale Sf\u00e2ntului, \u00eens\u0103 preciz\u0103m c\u0103 au un con\u021binut teologic, spiritual \u0219i moral deosebit de bogat. \u00a0 Dintre scrisorile lui Vasile, au supravie\u021buit peste 300. Ele reprezint\u0103 rev\u0103rs\u0103ri ale unei naturi bogate, care, dincolo de maniera rezervat\u0103, posed\u0103 sentimente profunde, o mare c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103, afec\u021biune. Dac\u0103 exist\u0103 \u0219i semne ale unui caracter meditativ ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat, care uneori sugereaz\u0103 o perspectiv\u0103 pesimist\u0103 asupra vie\u021bii, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 citim revela\u021biile de sine ale unui om care s-a luptat permanent cu boala \u0219i ale c\u0103rui zile erau pline de tulbur\u0103ri \u0219i anxiet\u0103\u021bi venite din afar\u0103.C\u00e2t despre tr\u0103irile sale suflete\u0219ti, nici o descriere nu le prezint\u0103 at\u00e2t de complet \u0219i at\u00e2t de exact precum o fac scrisorile sale. Ele abordeaz\u0103 dintre cele mai variate teme, se adresez\u0103 tuturor coresponden\u021bilor, av\u00e2nd tonuri diverse, de la cel familiar p\u00e2n\u0103 la cel mai aspru. Scrisorile sale se \u00eentind aproape pe tot parcursul vie\u021bii sale, din anul 357 p\u00e2n\u0103 \u00een 378.<\/p>\n Cine dore\u0219te s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 existen\u021ba acestui episcop din secolul al IV-lea, precum \u0219i complexitatea grijilor care \u00eel tulburau, ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 aceste scrisori. Trebuiesc citite \u0219i recitite mai ales pentru a cunoa\u0219te \u00een \u00eentregime sufletul \u00eendurerat \u0219i nelini\u0219tit al Sf\u00e2ntului Vasile, triste\u021bile sale, dezam\u0103girile sale, dar \u0219i devotamentul s\u0103u de nebiruit pe care \u00eel consider\u0103 o datorie a sa. Perfec\u021biunea stilului episcopului de Cezareea nu este nic\u0103ieri mai bine eviden\u021biat\u0103 ca \u00een scrisorile sale, nici o oper\u0103 nu ne prezint\u0103 at\u00e2t de bine diversitatea calit\u0103\u021bilor care au st\u00e2rnit admira\u021bia genera\u021biilor urm\u0103toare. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a fost \u0219i un mare iubitor al frumuse\u021bii celei netrec\u0103toare. \u00cen anul 358, \u00eempreun\u0103 cu Sf. Grigorie de Nazianz a lucrat \u00eempreun\u0103 la alc\u0103tuirea Filocaliei – o antologie de texte din opera lui Origen, menit\u0103 s\u0103 arate foloasele pe care le poate dob\u00e2ndi cre\u0219tinul studiind atent \u0219i cu discern\u0103m\u00e2nt filosofiile p\u0103g\u00e2ne. Temele principale abordate aici sunt natura dumnezeirii, interpretarea Scripturilor \u0219i libertatea voin\u021bei.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile – remarcabil teolog \u00a0<\/strong><\/p>\n Ar fi incorect ca cineva s\u0103 vad\u0103 \u00een Vasile numai un administrator \u0219i organizator ecleziastic. Printre toate sarcinile sale obositoare, a r\u0103mas mare teolog. Ar putea fi numit, cu unele rezerve, un roman printre greci. Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul depune m\u0103rturie (Orat. 43, 66) c\u0103 scrierile sale erau foarte apreciate de c\u0103tre contemporani at\u00e2t pentru con\u021binutul, c\u00e2t \u0219i pentru forma lor. Educa\u021bii \u0219i analfabe\u021bii, cre\u0219tinii \u0219i p\u0103g\u00e2nii, to\u021bi le citeau. Grigorie nu ezit\u0103 s\u0103 laude influen\u021ba lor asupra propriei g\u00e2ndiri, vie\u021bi \u0219i aspira\u021bii \u0219i \u00eel nume\u0219te pe Vasile, maestrul stilului (Ep. 51). El \u0219i-a \u00eensu\u0219it prin studii \u00eendelungate toat\u0103 \u0219tiin\u021ba trecutului \u0219i a prezentului. Scrierile sale cuprind, \u00een afara unui mare num\u0103r de predici \u0219i scrisori, tratate dogmatice, ascetice, pedagogice \u0219i liturgice. Opera sa a exercitat o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 nu numai asupra contemporanilor, ci \u0219i asupra Bisericii cre\u0219tine de pretutindeni, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.Patrologul F. Cayr\u00e9 consider\u0103 c\u0103 „din punct de vedere literar, Sf\u00e2ntul Vasile pare s\u0103 fie cel mai clasic dintre P\u0103rin\u021bii Greci” (Pr\u00e9cis de Patrologie, 1939, p. 400). \u00a0 Urm\u0103rind s\u0103 instituie Crezul de la Niceea, a izbutit s\u0103 clarifice, ca nimeni altul p\u00e2n\u0103 la el, sensurile teologice ale termenului consubstan\u021bial.<\/p>\n A adus \u0219i o contribu\u021bie hot\u0103r\u00e2toare privind \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre Sf\u00e2nta Treime, prin impunerea expresiei trei ipostasuri pentru Persoanele Sfintei Treimi, prin folosirea ei sistematic\u0103 \u0219i prin concilierea ei cu expresia niceean\u0103 de o fiin\u021b\u0103. \u00cen plus, Sf\u00e2ntul Vasile a explicat pe larg posibilit\u0103\u021bile lor de \u00eembinare. Prin aceasta el a contribuit considerabil la impunerea expresiei de o fiin\u021b\u0103 \u00een adev\u0103ratul ei \u00een\u021beles, aduc\u00e2nd pe cei mai mul\u021bi dintre monarhieni \u0219i arieni la credin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103. El \u00eenl\u0103tur\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103cirea monarhian\u0103 a expresiei de o fiin\u021b\u0103, prin completarea ei cu termenul trei ipostasuri ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt nu sunt numai ni\u0219te roluri sau m\u0103\u0219ti sau puteri f\u0103r\u0103 consisten\u021b\u0103 \u00een ele \u00eense\u0219i, av\u00e2nd ca suport (ipostas) fiin\u021ba cea unic\u0103, ci Ipostasuri sau Persoane real \u0219i etern subzistente. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a completat expresia niceean\u0103 de o fiin\u021b\u0103 cu expresia trei Ipostasuri f\u0103r\u0103 s\u0103 o anuleze pe cea dint\u00e2i sau s\u0103 o goleasc\u0103 de adev\u0103r, ci f\u0103c\u00e2nd-o acceptabil\u0103 \u00een adev\u0103ratul ei \u00een\u021beles. Scrierile lui au constituit baza doctrinar\u0103 pentru sinodul al II-lea ecumenic, \u021binut la doi ani dup\u0103 moartea Sf\u00e2ntului Vasile, la Constantinopol \u00een 381, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului ortodox Teodosie cel Mare, atunci c\u00e2nd s-a adoptat formularea complet\u0103 a Simbolului de credin\u021b\u0103. \u00a0 Conchiz\u00e2nd, putem spune c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sf\u00e2ntului Vasile este concentrat\u0103 \u00een jurul ap\u0103r\u0103rii doctrinei niceene \u00eempotriva diverselor partide ariene. Constituie marele merit al lui Vasile faptul c\u0103 contribuit \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 la clarificarea terminologiei trinitariene \u0219i hristologice.<\/p>\n Unitatea Bisericii a fost una din marile lui griji \u00a0 Sf\u00e2ntul Vasile s-a preocupat intens \u0219i de unitatea Bisericii, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 curme ereziile \u0219i schismele din Biseric\u0103, prin „cuv\u00e2nt\u0103ri unite cu ac\u021biuni, prin tratate polemice, prin leg\u0103turi practice cu to\u021bi, c\u0103ut\u00e2nd pe unii, trimi\u021b\u00e2nd pe al\u021bii, apel\u00e2nd, avertiz\u00e2nd, blam\u00e2nd, cenzur\u00e2nd, invectiv\u00e2nd, ap\u0103r\u00e2nd popoarele, ora\u0219ele, pe particulari, imagin\u00e2nd pentru fiecare c\u00e2te un fel de salvare \u0219i vindec\u00e2nd peste tot. Era ca acel Veseleil, constructorul tabernacolului divin” (Sf. Grigorie de Nazianz, Necrolog \u00een cinstea Marelui Vasile, 41-43). Problemele erau provocate mai ales de ereticii timpului: arieni, macedonieni, apolinari\u0219ti etc., care rupseser\u0103 pe mul\u021bi episcopi ortodoc\u0219i de propria lor Biseric\u0103. Atunci c\u00e2nd a trecut la Domnul episcopul Bisericii din Tars \u0219i arienii au ales, pentru comunitatea ortodox\u0103 de acolo, cu ajutorul mai-marilor zilei de atunci, un episcop arian, de-al lor, Sf\u00e2ntul Vasile le-a scris celor din Tars urm\u0103toarele: „Pentru c\u0103 nedreptatea s-a \u00eenmul\u021bit pe urma r\u0103cirii dragostei (Matei 24, 12) \u00een cei mai mul\u021bi, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 acei care slujesc Domnului cu toat\u0103 adeveritatea \u0219i sinceritatea s\u0103 aib\u0103 drept singurul scop al str\u0103daniei lor aducerea la unitate a Bisericilor care s-au dezbinat \u00eentre ele \u00een at\u00e2tea p\u0103r\u021bi \u0219i \u00een at\u00e2tea feluri (Evr., 1, 1)” (epistola 114, II).<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare – un p\u0103stor model \u00a0 <\/strong><\/p>\n Dup\u0103 moartea episcopului Eusebiu \u00een anul 370, Vasile a devenit succesorul acestuia ca episcop de Cezareea, mitropolit al Capadociei \u0219i exarh al diocezei civile a Ponticului. \u00cen aceste roluri, \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat cur\u00e2nd iubirea poporului. A fondat spitale pentru bolnavi \u0219i victimele bolilor contagioase, c\u0103mine pentru s\u0103raci \u0219i aziluri pentru c\u0103l\u0103tori \u0219i str\u0103ini, astfel c\u0103 Sf\u00e2ntul Grigore din Nazianz ajunge s\u0103 vorbeasc\u0103 de un \u00eentreg nou ora\u0219. Grija lui pastoral\u0103 pentru credincio\u0219ii s\u0103i se poate \u00eentrevedea privind modul organiz\u0103rii acestui complex al carit\u0103\u021bii ce a fost numit dup\u0103 numele s\u0103u – Vasiliada, dar \u0219i din polemicile lui scrise \u0219i orale pentru ap\u0103rarea credin\u021bei ortodoxe. \u00a0 Citind mai ales scrisorile lui, constat\u0103m c\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile a fost nu numai un teolog de seam\u0103 \u0219i un ierarh \u00eenv\u0103\u021bat, ci \u0219i un model de arhip\u0103stor pentru turma lui, pentru care arat\u0103 mult\u0103 dragoste \u0219i grij\u0103 duhovniceasc\u0103, intervenind pentru ea \u00een momentele critice \u0219i de real\u0103 nevoie. Precum am mai precizat, marele arhip\u0103stor nu a trecut cu vederea nevoile pastorale ale credincio\u0219ilor, pe care \u00eei vizita frecvent, spun\u00e2ndu-le de fiecare dat\u0103 cuvinte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. Sf\u00e2ntul Vasile a \u00eenceput mai \u00eent\u00e2i prin a \u00een\u021belege el \u00eensu\u0219i tr\u0103irile suflete\u0219ti ale lor \u0219i mai apoi prin a-i sf\u0103tui \u0219i a-i \u00eendruma. Spiritualitatea sa se manifest\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce apar anumite situa\u021bii, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna este eviden\u021biat\u0103 printr-o anumit\u0103 cump\u0103tare. \u00a0 Sf. Vasile – mare predicator \u0219i comentator al Scripturii \u00a0 Renumit ca predicator, nu pierdea nici o ocazie s\u0103 se adreseze oamenilor pe probleme de doctrin\u0103.<\/p>\n Nu ni s-au p\u0103strat prea multe predici de la el, dar cele pe care le avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i sunt recunoscute ca autentice, revel\u0103 pe ierarhul convins p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei sale de adev\u0103rul c\u0103 predica constituie o necesitate absolut\u0103 pentru m\u00e2ntuirea credincio\u0219ilor, adic\u0103 pentru refacerea sau \u00eent\u0103rirea comuniunii lor cu Dumnezeu \u0219i cu ceilal\u021bi semeni. Predicile sale erau cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een Italia, unde Sf\u00e2ntul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. \u00a0 Patrologul francez J. Tixeront este de p\u0103rere c\u0103 elocin\u021ba Sf\u00e2ntului Vasile era mai pu\u021bin erudit\u0103 \u0219i mai pu\u021bin str\u0103lucitoare dec\u00e2t a lui Grigore din Nazianz, dar mintea sa era mai s\u0103n\u0103toas\u0103, mai judicioas\u0103 \u0219i mai practic\u0103, iar discursul s\u0103u, mai familiar \u0219i mai simplu(Pr\u00e9cis de Patrologie, p. 170). Oratoria sa nu este at\u00e2t de \u00eensufle\u021bit\u0103 ca aceea a lui Hrisostom, el nu este at\u00e2t de poetic precum Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz, \u00eens\u0103, de fiecare dat\u0103 g\u0103sim \u00een limbajul s\u0103u \u00een\u021belept \u0219i natural, savant \u0219i \u00eenfrumuse\u021bat, o simplitate nobil\u0103 \u0219i delicat\u0103. \u00a0 Sf\u00e2ntul Vasile se deosebe\u0219te de marii s\u0103i contemporani prin aceea c\u0103 nu a scris comentarii \u0219tiin\u021bifice despre c\u0103r\u021bile Sfintei Scripturi. Abilitatea sa exegetic\u0103 este evident\u0103 \u00een numeroasele omilii, \u00een care a folosit artificiile retoricii antice. A utilizat generos instrumentele celei de-a doua Sofistici, ale metaforei, compara\u021biei, ecfrazei, ale figurilor de stil \u0219i paralelismelor gorgianice, dup\u0103 obiceiul timpurilor, dar a fost mai rezervat \u0219i nu a considerat niciodat\u0103 aceste rafinamente ca fiind cel mai important element al predicilor sale. Este, cu certitudine, unul dintre cei mai str\u0103lucitori oratori eclezia\u0219ti ai Antichit\u0103\u021bii, unul care combin\u0103 reprezentarea retoric\u0103 cu simplitatea g\u00e2ndirii \u0219i claritatea expresiei. \u0218i peste toate, ne apare ca un medic al sufletelor, unul care nu dore\u0219te s\u0103 plac\u0103 ascult\u0103torilor, ci s\u0103 le ating\u0103 con\u0219tiin\u021bele.<\/p>\n Organizarea monahismului de c\u0103tre Sf. Vasile cel Mare \u00a0 <\/strong><\/p>\n Dup\u0103 cum se \u0219tie, t\u00e2n\u0103rul Vasile a vizitat a\u0219ez\u0103mintele din pustia egiptean\u0103 la scurt timp dup\u0103 moartea marelui Antonie, \u00een 356. Pu\u021bin dup\u0103 aceasta, \u00een 357-358, a \u00eentemeiat el \u00eensu\u0219i el \u00eensu\u0219i o m\u0103n\u0103stire, \u00een Pont. Interesant este faptul c\u0103 Vasile nu-l men\u021bioneaz\u0103 defel pe Antonie, de aici reie\u0219ind faptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile nu s-a sim\u021bit atras de vie\u021buirea pustniceasc\u0103. E posibil ca \u00eenclina\u021bia lui s\u0103 fie motivat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 \u0219i-a dat seama de la bun \u00eenceput de pericolele pe care le putea presupune via\u021ba \u00een singur\u0103tate. \u00a0 Dar, \u00een acela\u0219i timp, avea cuno\u0219tin\u021b\u0103 de la prietenul s\u0103u, Eustatie al Sevastiei, de prezen\u021ba \u00een Asia Mic\u0103 a unor comunit\u0103\u021bi puternice \u0219i poten\u021bial violente, \u00eens\u0103 neorganizate, de asce\u021bi r\u0103t\u0103citori, care fuseser\u0103 condamnate de Sinodul de la Gangra, pentru comportamentul lor antisocial. \u00a0 \u00cen jurul Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u0219i a fra\u021bilor veni\u021bi cu el \u00een Pont \u00eencetul cu \u00eencetul s-au adunat singuraticii din apropiere \u0219i astfel s-a format o m\u0103n\u0103stire mare, av\u00e2nd toate de ob\u0219te \u0219i supun\u00e2ndu-se unui singure c\u0103l\u0103uze duhovnice\u0219ti, care insufla deplin\u0103 \u00eencredere, le \u00eempintenea r\u00e2vna spre virtute \u0219i pe to\u021bi \u00eei aducea la supunere \u00a0 R\u00e2nduielile vie\u021bii ob\u0219te\u0219ti se a\u0219ezau prin \u00eensu\u0219i mersul lucrurilor.<\/p>\n Ca dreptar le slujeau \u00eentocmirile cunoscute \u00een Orient pe care le potriveau situa\u021biilor concrete \u021bin\u00e2nd seama de nevoile locului. Pentru a stabili buna r\u00e2nduial\u0103, Sf\u00e2ntul Vasile se consulta mereu cu fra\u021bii, sta de vorb\u0103 cu ei, discutau \u0219i se \u00een\u021belegeau, stabilind norme de urmat conforme cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Sfintei Scripturi \u0219i folosind experien\u021ba P\u0103rin\u021bilor recunoscu\u021bi ca tr\u0103itori dup\u0103 aceste \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi. Mai apoi, Sf\u00e2ntul Vasile s-a socotit s\u0103 scrie toate aceste discu\u021bii \u0219i cuv\u00e2nt\u0103ri, dup\u0103 metoda catehetic\u0103 sub form\u0103 de \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri, care din fericire s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi \u0219i ele constituie \u00eendrumarul sau regulamentul dup\u0103 care s-a organizat monahismul r\u0103s\u0103ritean.\u00a0 Activitatea Sf\u00e2ntului Vasile nu s-a m\u0103rginit \u00eens\u0103 numai la \u00eentemeierea acestei m\u0103n\u0103stiri \u00een Pont, ci ea a fost doar ca un model, un dreptar, dup\u0103 care a mai pus temelia \u0219i la alte multe locuri ca loca\u0219 pentru asocia\u021biile c\u0103lug\u0103re\u0219ti<\/p>\n Regulile sale monahale \u00a0 <\/strong><\/p>\n \u00centreaga oper\u0103 literar\u0103 a Sf\u00e2ntului Vasile este inspirat\u0103 din activitatea sa practic\u0103. Sf\u00e2ntul a fost \u00eenainte de toate un om al conducerii. N\u0103scut at\u00e2t pentru a-i \u00eendruma pe oameni, c\u00e2t \u0219i pentru a-i st\u0103p\u00e2ni \u00een situa\u021biile dificile, el pune bazele vie\u021bii monahale \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii sale. Regulile sale monahale, mari \u0219i mici, poart\u0103 totu\u0219i amprenta clar\u0103 a darurilor cu care sf\u00e2ntul a fost \u00eenzestrat, caracteriz\u00e2ndu-l \u00eentr-un mod admirabil: a\u0219a cum era el de altfel, metodic, concis, \u00een\u021belept pe c\u00e2nd se adresa ucenicilor s\u0103i pe malurile Irisului, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 aceea\u0219i atitudine \u0219i de-a lungul episcopatului s\u0103u pe c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserica. \u00a0 Ca \u0219i Epifaniu, Vasile, acest mare arhip\u0103stor capadocian, a fost un \u00eend\u00e2rjit sus\u021bin\u0103tor al monahismului. Ideea lui Vasile era c\u0103 fiecare m\u0103n\u0103stire ar trebui s\u0103 reprezinte nu o simpl\u0103 adunare de asce\u021bi, ci o comunitate real\u0103, \u00een care fiecare ar munci pentru bun\u0103starea tuturor, supun\u00e2ndu-se el \u00eensu\u0219i ascult\u0103rii unui stare\u021b, care el \u00eensu\u0219i ar trebui s\u0103 fie condus de o regul\u0103 fix\u0103. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, cele trei virtu\u021bi fundamentale: s\u0103r\u0103cia, castitatea \u0219i obedien\u021ba, erau formulate explicit.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile nu a redactat reguli \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului a\u0219a cum Occidentul este tentat s\u0103 le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin, cia organizat monahismul r\u0103s\u0103ritean \u00eentr-o form\u0103 care dureaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een Bisericile Ortodoxe, monahism care a influen\u021bat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, at\u00e2t cel ortodox c\u00e2t \u0219i cel catolic, acesta din urm\u0103 prin intermediul Sf\u00e2ntului Ioan Casian, continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 r\u00e2nduiala aflat\u0103 \u00een Regulile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare.<\/p>\n A\u0219ez\u0103m\u00e2ntul filantropic Vasiliada \u00a0<\/strong><\/p>\n Ca arhip\u0103stor, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a fondat spitale pentru bolnavi \u0219i victime ale bolilor contagioase, c\u0103mine pentru s\u0103raci \u0219i aziluri pentru c\u0103l\u0103tori \u0219i str\u0103ini. El c\u0103uta o aplicare practic\u0103 a adev\u0103rurilor de credin\u021b\u0103, traduc\u00e2ndu-le personal \u00een opere de caritate pentru cei nevoia\u0219i \u0219i suferinzi. De fapt, aceast\u0103 mare dragoste a sa fa\u021b\u0103 de oameni s-a concretizat, mai ales, \u00een importantul a\u0219ez\u0103m\u00e2nt filantropic pe care credincio\u0219ii l-au numit Vasiliada, dup\u0103 numele Sf\u00e2ntului Vasile, a\u0219ez\u0103m\u00e2nt care cuprindea de faptinstitu\u021bii de asisten\u021b\u0103 social\u0103: azil, osp\u0103t\u0103rie, cas\u0103 pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (\u0219i de lepro\u0219i), \u0219coli tehnice. \u0218i cum atunci, ca totdeauna, existau mul\u021bi infirmi, incapabili de se mi\u0219ca, dar nu lipsi\u021bi cu totul de posibilitatea de a lucra ceva cu m\u00e2inile, li s-au cl\u0103dit \u0219i acestora ateliere, pentru ca din produsul muncii lor s\u0103 ajute cu ceva la \u00eentre\u021binerea a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n Cu alte cuvinte, Sf\u00e2ntul Vasile a trecut la ac\u021biuni organizate pentru combaterea lipsurilor \u0219i a foametei care s-au ab\u0103tut asupra Capadociei \u00een anul 368. Prin autoritatea cuv\u00e2ntului s\u0103u, Sf\u00e2ntul Vasile a constr\u00e2ns pe boga\u021bi s\u0103 predea gr\u00e2ul pe care-l p\u0103strau ca s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 la pre\u021buri mari. Gr\u00e2ul adunat era apoi \u00eemp\u0103r\u021bit s\u0103racilor amenin\u021ba\u021bi de foamete. Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz \u00eel aseam\u0103n\u0103 pe marele s\u0103u prieten cu Iosif, fiul lui Iacov, care a salvat de la foamete pe evrei cu gr\u00e2ul egiptenilor. Prin grija Sf\u00e2ntului Vasile se puteau vedea mul\u021bimile de \u00eenfometa\u021bi adun\u00e2ndu-se \u00een pie\u021bele Cezareei, unde el \u00eemp\u0103r\u021bea hrana trupeasc\u0103 apoi treceau cu to\u021bii la biseric\u0103 unde, cu emo\u021bie \u00een glas, el \u00eei s\u0103tura pe to\u021bi, s\u0103raci \u0219i boga\u021bi, cu hrana \u0219i mai pre\u021bioas\u0103 a cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Foarte probabil c\u0103 acum va fi \u021binut Sf\u00e2ntul Vasile celebrele sale cuv\u00e2nt\u0103ri: C\u0103 Dumnezeu nu este autorul r\u0103ului, Despre secet\u0103 \u0219i foamete \u0219i Despre cuvintele Evangheliei „Strica-voi jitni\u021bele mele \u0219i mai mari le voi zidi”. \u00a0 Caritatea fusese practicat\u0103 de la \u00eenceput \u00een Biseric\u0103, dar Sf\u00e2ntul Vasile e cel dint\u00e2i care o organizeaz\u0103 sistematic, \u00een toat\u0103 complexitatea ei, d\u00e2ndu-i dimensiuni istorice \u0219i sens de universalitate \u0219i oferind-o ca model statului roman. Aceast\u0103 organiza\u021bie a stimulat apoi organiza\u021biile cre\u0219tine similare din toat\u0103 lumea.<\/p>\n Atitudinea Sf\u00e2ntului fa\u021b\u0103 de educa\u021bia \u0219i cultura profan\u0103 \u00a0<\/strong><\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile, ajuns student la Atena, \u0219i-a dat seama c\u0103 „credin\u021ba sa nu stric\u0103 deloc cultura sa clasic\u0103 de care a fost str\u0103b\u0103tut\u0103 copil\u0103ria sa” (F. Cayr\u00e9, op.cit., p. 399). Aici, t\u00e2n\u0103rul Vasile a petrecut probabil cel pu\u021bin cinci ani, p\u00e2n\u0103 prin 356 sau 357, av\u00e2ndu-i ca profesori pe doi dintre marii mae\u0219tri ai vremii: unul era cre\u0219tin \u0219i se numea Prohaeresius, iar cel\u0103lalt era p\u0103g\u00e2n \u0219i se numea Himerius. Marele capadocian era deopotriv\u0103 familiarizat \u00een poezie, retoric\u0103 \u0219i filosofie. \u00a0 Sf\u00e2ntul Vasile aseam\u0103n\u0103 scrierile profane cu prima vopsea pe care o imprim\u0103 vopsitorii \u0219i cu deprinderea de a privi mai \u00eent\u00e2i soarele reflectat \u00een ap\u0103, dup\u0103 care putem s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i direct la adev\u0103rata lui lumin\u0103. Poate de aceea la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale, Sf\u00e2ntul Vasile vorbea cu p\u0103rere de r\u0103u de timpul considerabil pe care-l cheltuise pentru vanitate, de tinere\u021bea sa aproape \u00eentreag\u0103 pe care o pierduse \u00eentr-o munc\u0103 zadarnic\u0103, trudindu-se s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile unei \u0219tiin\u021be care a fost declarat\u0103 de Dumnezeu zadarnic\u0103, pentru c\u0103 a v\u0103zut lumina cea adev\u0103rat\u0103 (\u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i tr\u0103irea cre\u0219tin\u0103), \u0219i-a desf\u0103tat pe deplin privirea \u0219i \u0219i-a bucurat \u00eendelung sufletul prin tr\u0103irea adev\u0103ratei credin\u021be \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi.<\/p>\n Mitropolitul Cezareei, format at\u00e2t la \u0219coala culturii antice c\u00e2t \u0219i a Bisericii cre\u0219tine \u0219i \u00eenzestrat cu o excep\u021bional\u0103 capacitate intelectual\u0103, dorea ca tinerii cre\u0219tini s\u0103 devin\u0103 oameni des\u0103v\u00e2r\u0219i\u021bi prin virtute \u0219i prin cunoa\u0219terea adev\u0103rului. Educa\u021bia trebuie s\u0103-i formeze \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i \u00eemplineasc\u0103 rostul vie\u021bii. De aceea, lucrul cel mai important este ca tinerii s\u0103 \u0219tie c\u0103 via\u021ba are un scop. Literaturii clasice grece\u0219ti, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00eei atribuie un rol mult sub cel de\u021binut de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, dar nu interzice utilizarea sa \u00een scopuri educa\u021bionale. Studiul scriitorilor antici poate fi valoros, dac\u0103 se realizeaz\u0103 o selec\u021bie judicioas\u0103 din operele poe\u021bilor, istoricilor \u0219i retoricilor, excluz\u00e2ndu-se tot ceea ce ar putea fi periculos pentru sufletele elevilor. Pentru a ajuta pe tinerii cre\u0219tini la acest discern\u0103m\u00e2nt, Sf\u00e2ntul Vasile a scris celebrul s\u0103u Cuv\u00e2nt c\u0103tre tineri asupra felului de a citi cu folos c\u0103r\u021bile p\u0103g\u00e2nilor, care este socotit, cu drept cuv\u00e2nt, un adev\u0103rat testament al experien\u021bei sale pedagogice.<\/p>\n F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, marele arhip\u0103stor capadocian este un pravoslavnic al credin\u021bei, \u00eens\u0103 credin\u021ba sa nu a afectat \u00eentr-un mod negativ cultura clasic\u0103 care i-a fost insuflat\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie.<\/p>\n Liturghia, molitvele \u0219i rug\u0103ciunile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u00a0<\/strong><\/p>\n Ca martor al activit\u0103\u021bilor sale liturgice st\u0103 Liturghia Sf\u00e2ntului Vasile. Sf\u00e2nta Liturghie ce-i poart\u0103 numele s-a p\u0103strat cel pu\u021bin \u00een elementele sale esen\u021biale,\u00een nucleul s\u0103u, c\u0103ci \u00een decursul timpului a suferit unele modific\u0103ri. Ca \u0219i \u00een cazul Liturghiei Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, nu \u00eentreaga Liturghie care poart\u0103 ast\u0103zi numele Sf\u00e2ntului Vasile constituie opera personal\u0103 a acestui Sf\u00e2nt P\u0103rinte. De la el sau din epoca sa provine numai partea cuprins\u0103 \u00eentre lecturile biblice (Apostol \u0219i Evanghelie) \u0219i rug\u0103ciunea amvonului, parte care reprezint\u0103 elementul originar, de provenin\u021b\u0103 antiohian\u0103 (sirian\u0103) \u0219i capadocian\u0103 \u00een Liturghia noastr\u0103. Partea de la \u00eenceput (p\u00e2n\u0103 la Apostol) \u0219i cea de la sf\u00e2r\u0219it, precum \u0219i unele c\u00e2nt\u0103ri \u0219i rug\u0103ciuni din partea central\u0103 a Liturghiilor Ortodoxe de ast\u0103zi (ca imnul Unule-N\u0103scut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credin\u021bei \u0219i Axionul, precum \u0219i ritualul Vohodului cel mare sau ie\u0219irea cu Cinstitele Daruri), reprezint\u0103 adaosuri posterioare epocii Sf\u00e2ntului Vasile sau dezvolt\u0103ri proprii \u0219i mai t\u00e2rzii ale Liturghiei ortodoxe, dob\u00e2ndite la Bizan\u021b (cf. Pr.Prof. Ene Brani\u0219te, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00een cultul cre\u0219tin).<\/p>\n Ceea ce apar\u021bine sigur Sf\u00e2ntului Vasile din formularul actual al Liturghiei care \u00eei poart\u0103 numele, este, \u00een primul r\u00e2nd, partea cuprinz\u00e2nd rug\u0103ciunile citite \u00een tain\u0103 de c\u0103tre preot (arhiereu) pentru sfin\u021birea Darurilor. Era \u00een Biserica veche obiceiul, p\u0103strat mult\u0103 vreme mai ales \u00een Bisericile siriene, ca, \u00een cadrul r\u00e2nduielii fixe sau uniforme a Liturghiei cre\u0219tine de pretutindeni, s\u0103 se adopte rug\u0103ciuni personale pentru sfin\u021birea Darurilor, adic\u0103 anaforale redactate de c\u0103tre unii din marii ierarhi, care erau \u0219i buni teologi \u0219i liturghisitori, cunoscu\u021bi prin pietatea ori prin cultura \u0219i via\u021ba lor moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103 de \u00eenalt nivel. Ca \u0219i al\u021bi contemporani ai s\u0103i, Sf\u00e2ntul Vasile a compus \u0219i el o anafora proprie, care pentru profunzimea teologic\u0103 \u0219i pentru frumuse\u021bea literar\u0103 a stilului, a fost acceptat\u0103 cu vremea \u0219i generalizat\u0103 \u00een \u00eentrebuin\u021barea tuturor Bisericilor Ortodoxe locale (na\u021bionale), fiind consfin\u021bit\u0103, al\u0103turi de cea atribuit\u0103 Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, ca un „textus receptus”, adic\u0103 definitiv \u0219i nemodificabil. Autenticitatea ei este destul de bine confirmat\u0103 de contemporani \u0219i de documente posterioare epocii Sf\u00e2ntului Vasile (Ibidem).<\/p>\n Dumnezeiasca Liturghie a Sf\u00e2ntului Vasile este utilizat\u0103 \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe \u00een duminicile Postului Pa\u0219telui \u0219i \u00een posturile s\u0103rb\u0103torilor, ca \u0219i la s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Vasile (1 ianuarie), \u00een total, de zece ori pe an. \u00a0 Deci, caracteristicile ei primordiale constituie, precum am precizat, rezultatul muncii Sf\u00e2ntului Vasile \u00eensu\u0219i. Sf\u00e2ntul Vasile a r\u00e2nduit \u0219i Ceasuri, adev\u0103rate ore ale f\u00e2nt\u00e2nilor cere\u0219ti, pentru ca orice credincios, de atunci, de dup\u0103 el \u0219i acum, s\u0103 poat\u0103 scoate cu bucurie apa vie, duh \u0219i via\u021b\u0103 din izvoarele m\u00e2ntuirii (Isaia 12, 3). De la el ne-au r\u0103mas \u0219i frumoasele rug\u0103ciuni din Pravila Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u0219i Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui \u0219i la anumite slujbe.<\/p>\n Leg\u0103turile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare cu Scythia Minor \u00a0<\/strong><\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a desf\u0103\u0219urat o ampl\u0103 activitate misionar\u0103 nu numai \u00een Capadocia, ci s-a ocupat \u0219i de situa\u021bia cre\u0219tinilor care se aflau \u00een \u021binuturi mult mai dep\u0103rtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontic\u0103 (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca \u0219i de cre\u0219tinii go\u021bi, care locuiau \u00een r\u0103s\u0103ritul Munteniei de azi \u0219i \u00een sudul Moldovei. \u00a0 Cre\u0219tinii din provincia Capadocia, din centrul Asiei Mici, se aflau, dup\u0103 cum ne informeaz\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, \u00een leg\u0103turi directe cu cre\u0219tinii din Scythia Minor sau Dacia Pontic\u0103 (Dobrogea), precum \u0219i cu cre\u0219tinii mai dep\u0103rta\u021bi de nordul Dun\u0103rii, din r\u0103s\u0103ritul Daciei Nord-Dun\u0103rene. Cunoa\u0219tem aceasta din scrisoarea 155 a Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese c\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile se afla \u00een rela\u021bii de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei romane Scythia Minor (Dobrogea), numit \u00een scrisoarea amintit\u0103 „prea str\u0103lucitul guvernator (dux) al Scythiei, care era cre\u0219tin”.Este bine cunoscut\u0103 coresponden\u021ba arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, \u0219i cu Biserica din Sci\u021bia pentru a fi trimise \u00een Asia Mic\u0103 moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Sava, care a fost \u00eenecat la 12 aprilie 373 de c\u0103tre go\u021bi \u00een r\u00e2ul Museos, identificat cu Buz\u0103ul nostru.<\/p>\n Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o sor\u0103, nepo\u021bi \u0219i mul\u021bi prieteni, care se aflau \u00een cele mai bune rela\u021bii cu familia Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u0219i cu prietenii acesteia. Junius Soranus, ruda \u0219i prietenul Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, se interesa personal \u0219i de situa\u021bia cre\u0219tinilor de la nordul Dun\u0103rii din Dacia Carpatic\u0103, care se afla \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu Dacia Pontic\u0103 (Dobrogea). Sf\u00e2ntul Sava Gotul era, dup\u0103 cum spune actul s\u0103u martiric, got de neam \u0219i tr\u0103ia \u00een Gotia (Martiriul Sf\u00e2ntului Sava Gotul, I, 2), probabil de origine capadocian\u0103, cum afirm\u0103 unii cercet\u0103tori (V. P\u00e2rvan, Contribu\u021bii epigrafice la istoria cre\u0219tinismului daco-roman, Buc., 1911, p. 137).<\/p>\n Moa\u0219tele au fost trimise, dup\u0103 toat\u0103 probabilitatea, \u00een anul 373 sau 374 din Dacia nord-dun\u0103rean\u0103, fie prin Scythia Minor, pe la Tomis, cum cred unii cercet\u0103tori \u0219i istorici, fie mai de grab\u0103 prin Moesia Inferioar\u0103 p\u00e2n\u0103 la Tesalonic, cum ne las\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem scrisorile 164 \u0219i 165 ale Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, prin care mul\u021bume\u0219te arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moa\u0219tele Sf\u00e2ntul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sf\u00e2ntul Vasile mul\u021bume\u0219te \u00een dou\u0103 scrisori 164 \u0219i 165, prietenului \u0219i compatriotului s\u0103u, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, \u00een termeni foarte c\u0103lduro\u0219i. \u00a0 \u00cen decursul timpului, ideile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare au influen\u021bat monahismul rom\u00e2nesc mai \u00eent\u00e2i prin Sf\u00e2ntul Nicodim de la Tismana (\u2020 1406), iar mai t\u00e2rziu prin Paisie Velicicovski (\u2020 1794) ca \u0219i pe alte c\u0103i, astfel c\u0103 via\u021ba monahal\u0103 din Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 are un pronun\u021bat caracter vasilian. \u00a0 Al\u0103tur de cinstirea cultic\u0103 \u0219i folcloric\u0103 a Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare prin s\u0103rb\u0103tori, c\u00e2nt\u0103ri, iconografie, cuv\u00e2nt\u0103ri, purtarea numelui s\u0103u de c\u0103tre mul\u021bi rom\u00e2ni etc., poporul rom\u00e2n l-a pream\u0103rit pe marele ierarh \u00een colindele sale, crea\u021bii n\u0103scute din textul Scripturii \u0219i din sufletul cald \u0219i nobil al poporului rom\u00e2n.<\/p>\n Chemarea la Domnul a Sf\u00e2ntului Vasile<\/strong><\/p>\n P\u0103truns de credin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103, acest Sf\u00e2nt P\u0103rinte pe care Dumnezeu ni l-a rezervat ca pe un mare dar, reg\u0103se\u0219te \u00een aceasta o imens\u0103 bucurie sufleteasc\u0103. \u00cen viziunea lui, scopul credin\u021bei este acela de a se uni \u0219i mai mult cu Dumnezeu, Care este \u00cenceputul \u0219i Sf\u00e2r\u0219itul, precum \u0219i de a intensifica asem\u0103narea cu El. \u0218i iat\u0103 c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u0219i unirea lui cu Dumnezeu \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103 a survenit repede, la nici 50 de ani. Deservit de o s\u0103n\u0103tate zdruncinat\u0103, epuizat de munc\u0103 \u0219i chinuit de boal\u0103 – Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa sugereaz\u0103 c\u0103 ar fi suferit de o afec\u021biune sever\u0103 a ficatului (cf. P.G., XLVI, 797 B) -, Sf\u00e2ntul Vasile a fost chemat la Domnul la 1 ianuarie 379. \u00a0 Prin via\u021ba \u0219i lucr\u0103rile sale, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare reprezint\u0103 cel mai elocvent tipul de arhiereu dedicat cu totul Bisericii. El a exercitat o puternic\u0103 \u0219i permanent\u0103 influen\u021b\u0103 asupra g\u00e2ndirii \u0219i vie\u021bii cre\u0219tine vreme de peste 16 secole.<\/p>\n (Articol postat pe site-ul doxologia.ro, la 30 Ianuarie 2012, semnat de pr. Liviu Petcu)<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" P\u0103truns de credin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103, acest Sf\u00e2nt P\u0103rinte pe care Dumnezeu ni l-a rezervat ca pe un mare dar, reg\u0103se\u0219te \u00een aceasta o imens\u0103 bucurie sufleteasc\u0103. \u00cen viziunea lui, scopul credin\u021bei este acela de a se uni \u0219i mai mult cu Dumnezeu, Care este \u00cenceputul \u0219i Sf\u00e2r\u0219itul, precum \u0219i de a intensifica asem\u0103narea cu El. … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-8576","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8576"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8576\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17150,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8576\/revisions\/17150"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}