{"id":8541,"date":"2019-12-24T08:10:49","date_gmt":"2019-12-24T13:10:49","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8541"},"modified":"2019-12-24T23:54:10","modified_gmt":"2019-12-25T04:54:10","slug":"nasterea-domnului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/12\/24\/nasterea-domnului\/","title":{"rendered":"Na\u0219terea Domnului"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Toate am\u0103nuntele privindu-o pe Fecioara Maria, considerat\u0103 \u201evasul ales\u201d pentru \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu, Vestea cea Bun\u0103, na\u015fterea, via\u0163a, activitatea mesianic\u0103, r\u0103stignirea, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area \u015fi \u015federea de-a dreapta Tat\u0103lui, pe toate le g\u0103sim cu precizie men\u0163ionate \u00een scrierile profe\u0163ilor Vechiului Testament cu sute de ani \u00eenainte de \u00eemplinirea lor. Profe\u0163ii Vechiului Testament au fost cei mai de seam\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori ai poporului biblic, participan\u0163i la toate evenimentele importante din istoria poporului evreu, care, ca reprezentan\u0163i ai lui Dumnezeu Cel adev\u0103rat, au ap\u0103rat \u015fi au cultivat monoteismul Vechiului Testament, preg\u0103tind astfel omenirea pentru Testamentul cel Nou, \u00eencheiat de M\u00e2ntuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos.
\nProfe\u021biile mesianice au avut ca scop anun\u021barea venirii lui Mesia prin care se va realiza m\u00e2ntuirea oamenilor. Ele apar odat\u0103 cu \u00eenceputul neamului omenesc. De la \u00eent\u00e2ia carte a Vechiului Testament, persoana M\u00e2ntuitorului promis se vede anun\u0163at\u0103 ca un fir ro\u015fu de-a lungul istoriei p\u00e2n\u0103 ce se arat\u0103 lumii ca Fiu al lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201eLa \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul \u015fi Cuv\u00e2ntul era la Dumnezeu \u015fi Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul. Acesta era \u00eentru \u00eenceput la Dumnezeu\u201d (Facerea 1, 1-2).
\n\u00centruparea Cuv\u00e2ntului, a Logosului Lui Dumnezeu a avut loc ca o necesitate: \u201e\u015ei Cuv\u00e2ntul S-a f\u0103cut trup \u015fi S-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00eentre noi \u015fi am v\u0103zut slava Lui, slav\u0103 ca a Unuia-N\u0103scut din Tat\u0103l, plin de har \u015fi de adev\u0103r\u201d (Ioan 1,14). \u201eCarele pentru noi oamenii \u015fi pentru a noastr\u0103 m\u00e2ntuire S-a pogor\u00e2t din ceruri \u015fi S-a \u00eentrupat de la Duhul Sf\u00e2nt \u015fi din Maria Fecioara, \u015fi S-a f\u0103cut om\u201d (Crezul sau Simbolul credin\u0163ei, art. 2).
\nCel f\u0103g\u0103duit, \u00een persoana divino-uman\u0103 a lui Mesia, Hristos Iisus, a venit ca s\u0103 surpe st\u0103p\u00e2nirea diavolului prin Moartea \u015fi \u00cenvierea Sa \u015fi s\u0103 izb\u0103veasc\u0103 omenirea din frica mor\u0163ii: \u201eDeci, de vreme ce pruncii s-au f\u0103cut p\u0103rta\u015fi s\u00e2ngelui \u015fi trupului, \u00een acela\u015fi fel \u015fi El S-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de acestea, ca s\u0103 surpe prin moartea Sa pe cel ce are st\u0103p\u00e2nirea mor\u0163ii, adic\u0103 pe diavolul, \u015ei s\u0103 izb\u0103veasc\u0103 pe acei pe care frica mor\u0163ii \u00eei \u0163inea \u00een robie toat\u0103 via\u0163a.\u201d (Evrei 2, 14-15), d\u00e2nd Evanghelia cea cu putere de m\u00e2ntuire pentru tot cel ce crede (Romani 1, 9; 1, 16).
\nScopul venirii Fiului lui Dumnezeu \u00een lume a fost \u0219i este m\u00e2ntuirea omului prin jertfa r\u0103scump\u0103r\u0103toare de pe cruce: \u201eC\u0103ci Dumnezeu a\u015fa a iubit lumea, \u00eenc\u00e2t pe Fiul S\u0103u Cel Unul-N\u0103scut L-a dat ca oricine crede \u00een El s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 aib\u0103 via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103. C\u0103ci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul S\u0103u \u00een lume ca s\u0103 judece lumea, ci ca s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103, prin El, lumea\u201d (Ioan 3, 16-17).
\nCu adev\u0103rat, f\u0103g\u0103duin\u0163a lui Dumnezeu s-a realizat la \u201eplinirea vremii\u201d, cum spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201eIar c\u00e2nd a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul S\u0103u, n\u0103scut din femeie, n\u0103scut sub Lege, …Ca pe cei de sub Lege s\u0103-i r\u0103scumpere, ca s\u0103 dob\u00e2ndim \u00eenfierea\u201d (Galateni 4, 4).<\/p>\n

Toate am\u0103nuntele privindu-o pe Fecioara Maria, considerat\u0103 \u201evasul ales\u201d pentru \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu, Vestea cea Bun\u0103, na\u015fterea, via\u0163a, activitatea mesianic\u0103, r\u0103stignirea, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area \u015fi \u015federea de-a dreapta Tat\u0103lui, pe toate le g\u0103sim cu precizie men\u0163ionate \u00een scrierile profe\u0163ilor Vechiului Testament cu sute de ani \u00eenainte de \u00eemplinirea lor.
\nAstfel, preg\u0103tirea iudeilor pentru venirea M\u00e2ntuitorului a avut la baz\u0103 Revela\u0163ia supranatural\u0103, sau Scriptura Vechiului Testament ne\u00eentrerupt\u0103, dup\u0103 cum spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201eDup\u0103 ce Dumnezeu odinioar\u0103, \u00een multe r\u00e2nduri \u015fi \u00een multe chipuri, a vorbit p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri prin prooroci, \u00een zilele acestea mai de pe urm\u0103 ne-a gr\u0103it nou\u0103 prin Fiul\u2026\u201d (Evrei 1, 1- 2).<\/p>\n

Plinirea vremii<\/strong><\/p>\n

\"\"Expresie paulin\u0103, \u201eplinirea vremii\u201d (to pler\u014dma tou chronou) desemneaz\u0103 timpul venirii R\u0103scump\u0103r\u0103torului promis, moment care a fost profe\u0163it din Vechiul Testament.
\nTrebuie precizat faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul Vechiului Testament, dup\u0103 c\u0103derea primilor oameni, cartea Facerea noteaz\u0103 promisiunea f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu: \u201eDu\u015fm\u0103nie voi pune \u00eentre tine \u015fi \u00eentre femeie, \u00eentre s\u0103m\u00e2n\u0163a ta \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a ei; aceasta \u00ee\u0163i va zdrobi capul, iar tu \u00eei vei \u00een\u0163epa c\u0103lc\u00e2iul\u201d (Facerea 3, 15).
\nAstfel, istoria omenirii ne este prezentat\u0103 ca o istorie \u00een a\u015fteptare, ca o istorie a n\u0103dejdii, pentru c\u0103 este a\u015fteptat un R\u0103scump\u0103r\u0103tor. Acela\u015fi lucru \u00eel putem spune despre istoria poporului Israel, pe care o putem vedea ca o istorie a f\u0103g\u0103duin\u0163ei (Facere 12, 2-3). Speran\u0163a mesianic\u0103 va fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de profe\u0163iile mesianice pe toat\u0103 perioada Vechiului Testament.
\nCa un corespondent vechi testamentar al expresiei pauline (Galateni 4, 4), de\u015fi nu este vorba despre o expresie, am putea socoti profe\u0163ia din Daniel 9, 24-26. Venirea lui Mesia va fi timpul c\u00e2nd se vor \u00eemplini vedenia \u015fi proorocia.<\/p>\n

Anun\u0163area venirii lui Mesia, a \u201eplinirii vremii\u201d, a \u00eemplinirii celor profe\u0163ite, se face \u00een textele profetice, \u00een special prin a\u015fa numitul perfect profetic. A\u015fa cum se \u015ftie, semi\u0163ii nu au raportat, \u00een flexiunea verbului, ac\u0163iunea la cele trei timpuri: prezent, trecut \u015fi viitor. Modul indicativ are \u00een limba ebraic\u0103 dou\u0103 timpuri: perfectul \u015fi imperfectul. Perfectul ebraic poate fi tradus prin perfectul compus, perfectul simplu, mai mult ca perfectul, viitorul sau prezentul. Se traduce cu viitorul simplu \u201eatunci c\u00e2nd lucrarea se va \u00eenf\u0103ptui \u015fi se consider\u0103 ca realizat\u0103 \u00een acel moment (perfectul profetic)\u201d. A\u015fa avem: via\u0163a (\u015fi va ie\u015fi) (Isaia 11, 1) vek\u0101rati (\u015fi voi \u00eencheia) (Iezechiel 37, 26-27) etc.
\nAcest viitor profetic este completat de unele expresii precum: beacharit haiomim (\u00een vremurile cele de pe urm\u0103 sau la sf\u00e2r\u015fitul zilelor) (Isaia 2, 2), \u015fi \u0101charei k\u0113n (dup\u0103 aceea) (Ioil 3, 1), b\u0101et (\u00een vremea aceea) (Ieremia 3, 17), hinne(h) i\u0101mim b\u0101im (iat\u0103, vin zile) (Ieremia 33, 14) etc. Unele dintre acestea, de\u015fi par a se referi la sf\u00e2r\u015fitul lumii, se aplic\u0103 la vremea sosirii lui Mesia.
\nNici viitorul profetic, \u015fi nici expresiile, precum cele de mai sus, cu care \u00eencep unele dintre profe\u0163iile mesianice, nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 fixeze exact, \u00een timp, venirea lui Mesia.<\/p>\n

Excep\u0163ie este profe\u0163ia lui Daniel (9, 24-26), dar \u015fi aici calcularea s-a f\u0103cut \u00een mod diferit. Textul face parte din cele a\u015fa numite \u201eapocaliptice\u201d, iar apocaliptica iudaic\u0103 \u015ftim c\u0103 opereaz\u0103 cu cifre c\u0103rora li se d\u0103 o valoare simbolic\u0103. Acest lucru, \u00een primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 nu \u00eei este dat omului s\u0103 cunoasc\u0103 dinainte momentele din iconomia m\u00e2ntuirii (Matei 24, 36; Marcu 13, 32), iar pe de alt\u0103 parte Dumnezeu l-a \u00eenzestrat pe om cu libertate, iar preg\u0103tirea omenirii pentru aceste momente \u0163ine de folosirea acesteia (II Petru 3, 12).
\nDac\u0103 privim textele care vorbesc despre venirea lui Mesia \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Sale, din punct de vedere cronologic, al momentelor din istoria poporului Israel, \u00een care ele s-au scris, putem spune c\u0103 ele sunt, de foarte multe ori, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu momentele de dec\u0103dere sau restri\u015fte pe care le-au tr\u0103it evreii.
\n\u00cen momentele de criz\u0103 din Israel, Dumnezeu intervine \u015fi anun\u0163\u0103 venirea R\u0103scump\u0103r\u0103torului (de pild\u0103: la moartea lui Moise, Dumnezeu promite un alt \u201eProoroc\u201d \u2013 Deuteronom 18, 15-18; sau profe\u0163iile proorocilor: Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel f\u0103cute pu\u0163in \u00eenaintea \u015fi \u00een timpul robiei babiloniene, etc.).
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte speran\u0163a unei restaur\u0103ri a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui David, aceast\u0103 idee apare mai pregnant \u00een timpul \u015fi dup\u0103 robia babilonian\u0103.
\nAcest lucru ne poate sugera c\u0103 dec\u0103derea moral\u0103 \u015fi restri\u015ftea ajunse la apogeu ar putea constitui semne ale apropierii \u201eplinirii vremii\u201d. Pe de alt\u0103 parte, unele texte ne anun\u0163\u0103, cum vom vedea, c\u0103 venirea lui Mesia va fi preg\u0103tit\u0103 de un \u00cenaintemerg\u0103tor, lucru care s-ar constitui \u00eentr-un alt \u201esemn\u201d al venirii lui Mesia.<\/p>\n

Palatul lui Irod din Ierusalim<\/strong><\/p>\n

\"\"Palatul lui Irod era folosit ca re\u015fedin\u0163\u0103 de procuratorii romani c\u00e2nd veneau la Ierusalim cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori iudaice pentru a supraveghea mul\u0163imea care venea \u00een Cetatea Sf\u00e2nt\u0103 din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii. La sud-est de Citadela Ierusalimului, pe locul unde se afl\u0103 azi cazarma poli\u0163iei, se ridica odinioar\u0103 palatul lui Irod care din anul 6 d.Hr. avea s\u0103 devin\u0103 re\u015fedin\u0163a oficial\u0103 a procuratorilor romani atunci c\u00e2nd veneau de la Cezareea la Ierusalim. Aici i-a primit Irod pe magii veni\u0163i s\u0103-L caute pe pruncul Iisus (Matei 2, l-8)<\/p>\n

Betleemul Na\u0219terii lui Hristos<\/strong><\/p>\n

Cu circa 720 de ani \u00eenainte de na\u015fterea lui Mesia, profetul Miheia a prev\u0103zut locul \u00een care Pruncul Iisus Hristos avea s\u0103 Se nasc\u0103: \u201e\u015ei tu, Betleeme Efrata, de\u015fi e\u015fti mic \u00eentre miile lui Iuda, din tine va ie\u015fi St\u0103p\u00e2nitor peste Israel, iar ob\u00e2r\u015fia Lui este dintru \u00eenceput, din zilele ve\u015fniciei\u201d (5, 1).
\nBetleemul, numit la origine Bit Lahmi (cunoscut de pe la 1440 \u00ee.Hr.), apoi Beyth L\u00e9hem, a fost redat \u00een greaca Evangheliei sub forma Betleem, care mai t\u00e2rziu s-a pronun\u0163at Vithleem, de unde provin variantele rom\u00e2ne\u015fti Vicleim, Viflaim \u015fi altele, \u00eent\u00e2lnite \u00een colindele noastre.
\nNumele cet\u0103\u0163ii \u00eenseamn\u0103 \u201ecas\u0103 pentru cereale\u201d (hambar), \u201ecasa p\u00e2inii\u201d sau \u201etemplul lui Laham\u201d (zeu canaanit). Numele Betleem are \u015fi un sens simbolic de prosperitate material\u0103 (solul locului era fertil) \u015fi un sens simbolic de binecuv\u00e2ntare spiritual\u0103. Cetatea Betleem, de\u015fi era locul de unde provenea regele David (I Regi 16, 2-4), era una destul de mic\u0103 \u015fi de ne\u00eensemnat\u0103. \u00cen recens\u0103m\u00e2ntul cet\u0103\u0163ilor f\u0103cut de Iosua apare \u201eEfrata sau Betleemul\u201d (15, 59) la partea lui Iuda. Aici se g\u0103se\u015fte \u015fi morm\u00e2ntul tradi\u0163ional al Rahelei.<\/p>\n

Teofilact al Ohridei arat\u0103, totu\u015fi, c\u0103 Betleemul va deveni o mare cetate, poate nu neap\u0103rat material\u0103, ci una spiritual\u0103. Traducerea rom\u00e2neasc\u0103 preia aceasta din Septuaginta, \u00eens\u0103 \u00een unele manuscrise ebraice nu se pomene\u015fte nimic de Betleem. Acest lucru a dat na\u015ftere unor presupuneri, cum c\u0103 numele cet\u0103\u0163ii ar fi fost \u015fters inten\u0163ionat de evrei din textul sf\u00e2nt, pentru a ascunde originea davidic\u0103 a lui Hristos.
\nSf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur semnaleaz\u0103 exactitatea profe\u0163iei lui Miheia: \u201eUit\u0103-te c\u00e2t de precise sunt cuvintele profe\u0163iei! Profetul n-a spus: Va locui \u00een Betleem, ci din tine va ie\u015fi. Deci profe\u0163ia spune c\u0103 Se va na\u015fte acolo\u201d. Hristos S-a n\u0103scut nu numai \u00eentr-o cetate mic\u0103, ci \u015fi \u00eentr-un staul, pe paie (Luca 2, 7) etc., toate fiind semne ale chenozei \u2013 a de\u015fert\u0103rii de slava Sa Dumnezeiasc\u0103 \u2013 \u015fi a smereniei Fiului lui Dumnezeu. Na\u015fterea lui Hristos \u00een Betleem \u00eempline\u015fte \u015fi celelalte profe\u0163ii care vorbesc despre Mesia ca de un urma\u015f a lui David (Isaia 11, 1. 10; Ieremia 23, 5; 33, 15).
\nAceast\u0103 profe\u0163ie este citat\u0103 liber de c\u0103tre rabinii care \u00eei r\u0103spund regelui Irod (Matei 2, 6), indic\u00e2nd \u201eBetleemul din \u0163ara lui Iuda\u201d ca echivalent pentru \u201eBeyt-L\u00e9hem, Efrata\u201d. Aceast\u0103 precizare a profe\u0163iei, referitoare la Betleemul din Iudeea, este important\u0103, deoarece mai exista un Bet-L\u00e9hem \u00een Galileea, \u00een \u0163ara lui Zabulon (Iosua 19, 15). Primul dintre ele a fost, \u00eentr-adev\u0103r, locul na\u015fterii lui Iisus (cf. Luca 2, 4. 15; Ioan 7, 41-42).<\/p>\n

Betleem \u2013 \u00eentre lacrimi, colinde \u015fi prigoan\u0103<\/strong><\/p>\n

\"\"Ast\u0103zi, acest or\u0103\u015fel (Bait Lahm), cu circa 25.000 de locuitori, se afl\u0103 sub Autoritatea palestinian\u0103. El a fost locuit de cre\u015ftini \u00een epoca bizantin\u0103, apoi cucerit pe r\u00e2nd de samariteni, arabi, crucia\u0163i, mameluci, otomani, britanici, iordanieni, israelieni, iar din 1995, a fost cedat palestinienilor.
\nAflat la 10 km sud de Ierusalim, Bethleemul a fost un ora\u015f str\u0103b\u0103tut de caravanele spre Asia oriental\u0103 \u015fi a fost mereu populat de semin\u0163ii \u015fi culturi diferite. Jum\u0103tate din locuitorii ora\u015fului sunt musulmani, jum\u0103tate sunt cre\u015ftini.
\nLocul este ast\u0103zi cuprins \u00een tensiunile politice dintre Israel \u015fi Teritoriile palestiniene, fiind \u00eemprejmuit complet cu un zid de beton \u00eenalt de \u0219ase metri. Accesul se face prin puncte de control militarizate \u2013 a\u015fa numitele \u201echeck-point\u201d.<\/p>\n

De 2000 de ani, \u201ela Steaua care a r\u0103s\u0103rit\u201d este loc de pelerinaj, rug\u0103ciuni, \u00eenchinare \u015fi speran\u0163\u0103. Biserica Na\u015fterii este una din cele mai vechi din lume. Este, de asemenea, unul dintre cele mai sfinte locuri ale cre\u015ftinilor.
\nBiserica original\u0103 a fost construit\u0103 \u00een timpul \u00cemp\u0103ratului Constantin cel Mare, prin grija mamei sale, \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena, \u00een anul 333. \u00cen secolul al VI-lea, biserica a fost distrus\u0103. A fost reconstruit\u0103 \u00eentre anii 527-565, \u00een forma actual\u0103, de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Iustinian cel Mare.
\nBiserica Na\u015fterii Domnului \u015fi Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt sunt considerate biserici Status Quo \u015fi, deci, sunt administrate de c\u0103tre franciscani, de c\u0103tre comunitatea armean\u0103 \u015fi greac\u0103.
\n\u00cen st\u00e2nga se afl\u0103 biserica Sf\u00e2nta Ecaterina a Alexandriei, care apar\u0163ine romano-catolicilor, iar \u00een partea dreapt\u0103 se g\u0103se\u015fte Capela Grotei Laptelui, o capel\u0103 micu\u0163\u0103 \u00een care slujesc tot franciscanii \u015fi aminte\u015fte de Fuga \u00een Egipt a Sfintei Familii. Tradi\u0163ia spune c\u0103 \u00een timp ce al\u0103pta Pruncul Sf\u00e2nt, Fecioara Maria a sc\u0103pat pe jos c\u00e2teva pic\u0103turi de lapte, care imediat au schimbat toat\u0103 piatra din grot\u0103 \u00een culoarea alb\u0103.
\nLocul Na\u015fterii lui Iisus este marcat de o stea din argint cu 14 col\u0163uri, montat\u0103 pe o plac\u0103 de marmur\u0103 alb\u0103. Deasupra se afl\u0103 o inscrip\u0163ie \u00een latin\u0103: \u201eHic de Virgine Maria Jesus Christus natus est\u201d, adic\u0103: \u201eAici a fost n\u0103scut Iisus Hristos de c\u0103tre Fecioara Maria\u201d.<\/p>\n

Biserica este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een cinci nave de patru r\u00e2nduri de coloane \u00een stil corintic, \u00een total 44 de coloane cu o \u00een\u0103l\u0163ime de 5,5 metri \u015fi dateaz\u0103 din perioada iustinian\u0103. Pe coloane sunt picturi ale Sfin\u021bilor Apostoli. \u00cen mijlocul navei centrale se afl\u0103 un mozaic bizantin, al pardoselii ini\u0163iale. Candelele altarului sunt din argint \u015fi aur.
\nIntrarea \u00een biseric\u0103 se face prin \u201eU\u015fa Umilin\u0163ei\u201d a c\u0103rei \u00een\u0103l\u0163ime joas\u0103 oblig\u0103 orice cre\u015ftin s\u0103 se aplece.
\nSe spune c\u0103 m\u0103rimea u\u015fii a fost schimbat\u0103 \u00een timpul invaziei otomane pentru a \u00eempiedica intrarea solda\u0163ilor musulmani c\u0103lare \u00een biseric\u0103.
\nAl\u0103turi de obiectivele de pelerinaj cre\u015ftin, totu\u015fi, prezen\u0163a militar\u0103 \u00een aceste teritorii controlate de Israel este evident\u0103. Pe acoperi\u015furile multor case se afl\u0103 solda\u0163i cu mitraliere care stau de gard\u0103, iar vehicule militare patruleaz\u0103 str\u0103zile aproape din or\u0103 \u00een or\u0103. Dup\u0103-amiaza, c\u00e2nd uneori v\u00e2nz\u0103torii arabi \u00ee\u015fi \u00eenchid magazinele \u00een semn de protest \u00eempotriva ocupa\u0163iei, Betleemul pare a fi un ora\u015f mort. Singurele semne de via\u0163\u0103 se afl\u0103 \u00een centrul ora\u015fului, \u00een pia\u0163a Manger.
\nCeea ce are importan\u0163\u0103 profetic\u0103, tipologic\u0103, este faptul c\u0103 Betleemul a fost locul \u00een care s-a n\u0103scut \u015fi a copil\u0103rit David, ciob\u0103na\u015ful uns rege, care a fost ur\u00e2t de moarte \u015fi persecutat mul\u0163i ani \u00eenainte de a fi \u00eencoronat, soart\u0103 care avea s\u0103 fie \u015fi soarta lui Hristos. De aceea, Iisus S-a n\u0103scut \u00een Betleemul din Iudeea, a\u015fa cum \u00eenva\u0163\u0103 Evanghelia. Iar cei c\u0103rora \u00eengerii le-au dat aceast\u0103 veste au fost ciobanii Betleemului.
\nSteaua a fost v\u0103zut\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 doar de magi. \u00cengerii au fost v\u0103zu\u0163i doar de p\u0103stori. Simeon \u015fi Ana au recunoscut pruncul Iisus doar pentru c\u0103 erau profe\u0163i.<\/p>\n

C\u00e2mpul P\u0103storilor \u2013 Beit Sahur<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00cen anul 384, pelerina Egeria a v\u0103zut, \u00eentr-o vale aproape de Betleem \u201eo biseric\u0103 ce se nume\u015fte \u00abLa P\u0103stori\u00bb, cu o gr\u0103din\u0103 mare \u00eenconjurat\u0103 de un zid drept \u015fi, de asemenea, cu o foarte frumoas\u0103 pe\u015fter\u0103 ad\u0103postind un altar\u201d. Iar Fericitul Ieronim identific\u0103 acest c\u00e2mp cu locul unde \u201eIacob \u015fi-a \u00eentins cortul, dincolo de turnul Migdal-Eder\u201d (Facere 35, 21) \u015fi men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 acel turn se g\u0103se\u015fte la o distan\u0163\u0103 de o mie de pa\u015fi de Betleem, \u00eenspre est.
\nIni\u0163ial, un mic altar a fost ridicat \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 natural\u0103 pardosit\u0103 cu mozaic. Pe la mijlocul secolului al V-lea, pe\u015ftera a fost l\u0103rgit\u0103 \u00een mod considerabil, pentru a permite construirea unei biserici. \u00cen acela\u015fi timp, a fost \u00een\u0103l\u0163at\u0103 o biseric\u0103 \u00een form\u0103 de U, deasupra pe\u015fterii.
\n\u00cen scurt timp, nici noua biseric\u0103 nu a mai f\u0103cut fa\u0163\u0103 valului masiv de pelerini \u015fi, de aceea, la \u00eenceputul secolului al VI-lea a fost ridicat\u0103 o biseric\u0103 impun\u0103toare, cu coloane de marmur\u0103 \u015fi pardoseal\u0103 de mozaic, decorat\u0103 cu motive cre\u0219tine.
\nSurse istorice \u015fi ecleziastice prezint\u0103 Satul P\u0103storilor drept punctul de pornire al ceremoniei organizate cu ocazia Na\u015fterii Domnului c\u0103tre Betleem.
\n\u00cen anul 614, per\u015fii au distrus aceast\u0103 biseric\u0103, dar a fost reconstruit\u0103 mai apoi de c\u0103tre Patriarhul Modest.
\n\u00cen 670, episcopul francez Arculfus, peregrin\u00e2nd prin \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 timp de nou\u0103 luni, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 a vizitat \u015fi el acea biseric\u0103, \u00een care se g\u0103sesc \u015fi mormintele a trei dintre p\u0103stori. El men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 locul se afla situat la 1,5 kilometri est de Betleem.
\n\"\"Dup\u0103 cucerirea arab\u0103, biserica a fost folosit\u0103 de monahii ce se nevoiau \u00een pustiul Iudeii. \u00cen secolul al X-lea, doar pe\u015ftera mai era accesibil\u0103 pelerinilor.
\n\u00cen anul 1972, \u00een urma unor s\u0103p\u0103turi arheologie f\u0103cute la ini\u0163iativa Patriarhiei Ierusalimului, s-au descoperit urmele a trei biserici, din secolele V, VI \u015fi VII. Pentru p\u0103strarea acestor valoroase m\u0103rturii istorice, o nou\u0103 biseric\u0103 a fost ridicat\u0103 \u00een apropierea pe\u015fterii. Biserica are trei altare \u00eenchinate Maicii Domnului (centru), Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Pantelimon (dreapta) \u015fi, respectiv, Sfin\u0163ilor Arhangheli Mihail \u015fi Gavril (st\u00e2nga).
\n\u00cen prezent, Beit Sahur este \u00een majoritate cre\u015ftin, dar exist\u0103 \u015fi o minoritate de musulmani veni\u0163i dup\u0103 1948.
\nLa r\u0103s\u0103rit de Betleem, la circa doi kilometri de centrul locuit, se g\u0103se\u015fte Satul P\u0103storilor – Beit Sahur. Dup\u0103 tradi\u0163ie, aici este locul \u00een care \u00eengerul le-a dest\u0103inuit p\u0103storilor Na\u015fterea Domnului (Luca 2, 8-15).<\/p>\n

Steaua de la Betleem<\/strong><\/p>\n

\"\"Steaua de argint \u00eencrustat\u0103 \u00een piatr\u0103 marcheaz\u0103 chiar locul \u00een care a fost a\u015fezat Hristos. Steaua a fost fixat\u0103 \u00een marmur\u0103 \u00een anul 1717, atunci c\u00e2nd catolicii st\u0103p\u00e2neau Biserica Na\u015fterii Domnului. Pe stea se afl\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u0163ie \u00een limba latin\u0103: \u201eHic de Virgine Maria Jesus Christus Natus Est\u201d, adic\u0103: \u201eAici S-a n\u0103scut Iisus Hristos din Fecioara Maria\u201d.
\nSteaua Na\u015fterii are paisprezece col\u0163uri deoarece: \u201etoate neamurile de la Avraam p\u00e2n\u0103 la David sunt paisprezece; \u015fi de la David p\u00e2n\u0103 la str\u0103mutarea \u00een Babilon sunt paisprezece; \u015fi de la str\u0103mutarea \u00een Babilon p\u00e2n\u0103 la Hristos sunt paisprezece neamuri\u201d (Matei 1, 17).
\nDeasupra Stelei ard necontenit 15 candele, \u015fase ale ortodoc\u015filor, cinci ale armenilor \u015fi patru ale catolicilor.<\/p>\n

Magii de la R\u0103s\u0103rit<\/strong><\/p>\n

Cei trei magi veni\u0163i s\u0103 se \u00eenchine \u00cemp\u0103ratului Hristos n\u0103scut \u00een pe\u015ftera din Betleem au adus daruri: aur, smirn\u0103 \u015fi t\u0103m\u00e2ie. Cinstitele Daruri se p\u0103streaz\u0103 la m\u0103n\u0103stirea athonit\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel. Potrivit tradi\u0163iei Bisericii, Maica Domnului a p\u0103strat aceste daruri \u015fi, la adormirea sa, le-a l\u0103sat Bisericii din Ierusalim, laolalt\u0103 cu alte cinstite odoare ce au apar\u0163inut M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos.
\n\u00cen perioada bizantin\u0103, \u00cemp\u0103ratul bizantin Arcadie a adus darurile magilor la Constantinopol. Din pricina Cruciadei a IV-a, sfintele odoare au fost duse \u00een anul 1204 la Niceea, pentru 60 de ani. \u00cemp\u0103ratul Mihail Paleologul le aduce din nou \u00een Constantinopol, unde r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 la anul 1453 d. Hr.
\n\"\"Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, darurile magilor ajung la sultana Mara, fiica domnitorului Serbiei, Gheorghie Brancovici. Acesta, fiind biruit de turci, a fost nevoit s\u0103 dea de so\u0163ie pe fiica sa Mara sultanului Murad al II-lea. Sultanul i-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een credin\u0163a cre\u015ftineasc\u0103. Mara a fost cea care l-a crescut pe Mahomed al II-lea \u2013 cuceritorul Constantinopolului.
\n\u00cen anul 1470, sultana Mara a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 duc\u0103 cinstitele daruri la m\u0103n\u0103stirea athonit\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel, pe care tat\u0103l ei o ajutase prin binefacerile lui \u00een repetate r\u00e2nduri. Aici a cobor\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu suita ei la portul m\u0103n\u0103stirii, aduc\u00e2nd cu ea Darurile Magilor. Cam la jum\u0103tatea distan\u0163ei dintre port \u015fi m\u0103n\u0103stire, \u00eemp\u0103r\u0103teasa a auzit glasul Maicii Domnului spun\u00e2ndu-i: \u201eMara, Mara, s\u0103 nu mergi mai departe, c\u0103ci \u00een m\u0103n\u0103stire locuiesc monahi, iar tu e\u015fti femeie. Aici st\u0103p\u00e2nesc eu”. \u015ei \u00eendat\u0103 i-a ap\u0103rut \u00eenainte Maica Domnului, care i-a interzis s\u0103 continue drumul \u015fi i-a poruncit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la port, spun\u00e2ndu-i c\u0103 numai ea (Maica Domnului) este \u00eemp\u0103r\u0103teasa acestui loc. Sultana a l\u0103sat Darurile p\u0103rin\u0163ilor m\u0103n\u0103stirii, care veniser\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea ei.
\nAst\u0103zi, aurul magilor a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 28 de pandantive de 5-7 cm \u00een form\u0103 dreptunghiular\u0103, trapezoidal\u0103 sau poligonal\u0103, iar t\u0103m\u00e2ia \u015fi smirna sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een 62 de m\u0103rgele, asemenea m\u0103slinelor.<\/p>\n

Pe\u0219tera Na\u0219terii Domnului<\/strong><\/p>\n

\"\"Pe\u015ftera, de form\u0103 aproape dreptunghiular\u0103, are o lungime de 12 m \u015fi o l\u0103\u0163ime de 3m. Pardoseala \u015fi o parte din ziduri sunt \u00eembr\u0103cate \u00een marmur\u0103. O mul\u0163ime de candele din argint \u015fi \u00eempodobite cu ou\u0103 de stru\u0163 at\u00e2rn\u0103 de tavanul pe\u015fterii. \u00cen partea de r\u0103s\u0103rit se g\u0103se\u015fte altarul principal ortodox, acolo unde S-a n\u0103scut Pruncul Iisus.
\n\u00cen partea opus\u0103, a fost ridicat Altarul Ieslei, acolo unde, dup\u0103 tradi\u0163ie a fost a\u015fezat pruncul Iisus dup\u0103 ce s-a n\u0103scut (Luca 2, 7). Cel de-al treilea altar este \u00eenchinat Magilor (Matei 2, 1-2; 2, 11).
\n\u00cen Pe\u015ftera Na\u015fterii se sluje\u015fte Sf\u00e2nta Liturghie ortodox\u0103 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103, \u00eentre orele 5:30-7, iar vecernia \u00eentre orele 14-16.<\/p>\n

Ieslea Pruncului Hristos<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00cen partea opus\u0103 Altarului Na\u015fterii, a fost ridicat Altarul Ieslei, acolo unde Iisus a fost a\u015fezat dup\u0103 ce S-a n\u0103scut \u015fi unde Fecioara Maria a al\u0103ptat pe Pruncul Iisus. \u201e\u015ei a n\u0103scut pe Fiul s\u0103u, Cel Unul-N\u0103scut \u015fi L-a \u00eenf\u0103\u015fat \u015fi L-a culcat \u00een iesle, c\u0103ci nu mai era loc de g\u0103zduire pentru ei.\u201d (Luca 2, 7).
\nAici au venit \u015fi p\u0103storii \u015fi s-au \u00eenchinat, urm\u00e2nd cuvintelor \u00eengerului: \u201eNu v\u0103 teme\u0163i. C\u0103ci, iat\u0103, v\u0103 binevestesc vou\u0103 bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C\u0103 vi s-a n\u0103scut azi M\u00e2ntuitor, Care este Hristos Domnul, \u00een cetatea lui David. \u015ei acesta va fi semnul: Ve\u0163i g\u0103si un prunc \u00eenf\u0103\u015fat, culcat \u00een iesle.\u201d (Luca 2:10-12).
\nDespre ieslea \u00een care a fost a\u015fezat pruncul Iisus g\u0103sim urm\u0103toarele m\u0103rturii \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca: \u201e\u015ei a n\u0103scut pe Fiul s\u0103u, Cel Unul-N\u0103scut \u015fi L-a \u00eenf\u0103\u015fat \u015fi L-a culcat \u00een iesle, c\u0103ci nu mai era loc de g\u0103zduire pentru ei (\u2026) \u015ei, gr\u0103bindu-se (p\u0103storii), au venit \u015fi au aflat pe Maria \u015fi pe Iosif \u015fi pe Prunc, culcat \u00een iesle.\u201d (Luca 2, 7, 16)
\nFericitul Ieronim ne spune c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena a g\u0103sit micul leag\u0103n de lemn \u015fi l-a \u00eembr\u0103cat \u00een argint.
\n\u00cen secolul al XII-lea, atunci c\u00e2nd au intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea bisericii, crucia\u0163ii au dus ieslea la Roma, \u00een Biserica Santa Maria Magiore.
\nRelicvariul din cristal ce con\u0163ine un fragment de lemn din ieslea de la Bethleem, \u00een care S-a n\u0103scut Domnul nostru Iisus Hristos, se g\u0103se\u015fte \u015fi ast\u0103zi \u00een Cripta Nativit\u0103\u0163ii de sub altarul principal al catedralei Santa Maria Magiore.<\/p>\n

Altarul Magilor<\/strong><\/p>\n

\"\"Cel de-al treilea altar din biseric\u0103 este \u00eenchinat Magilor, care \u201eau venit \u00een Ierusalim, \u00eentreb\u00e2nd: Unde este regele iudeilor, Cel ce S-a n\u0103scut? C\u0103ci am v\u0103zut la R\u0103s\u0103rit steaua Lui \u015fi am venit s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m Lui\u201d… \u201e\u015fi intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, au v\u0103zut pe Prunc \u00eempreun\u0103 cu Maria, mama Lui, \u015fi c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-au \u00eenchinat Lui; \u015fi deschiz\u00e2nd vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, t\u0103m\u00e2ie \u015fi smirn\u0103\u201d (Matei 2, 1-2, 11).
\nOrtodoc\u015fii \u015fi armenii fac slujbe zilnice pe Altarul Na\u015fterii Domnului, iar catolicii pe cel al Magilor.<\/p>\n

Grota Laptelui<\/strong><\/p>\n

\"\"La circa 300 m sud-est de biserica Na\u015fterii Domnului se g\u0103se\u015fte un paraclis numit \u00eendeob\u015fte \u201eGrota Laptelui\u201d. Aceast\u0103 biseric\u0103, \u00eenchinat\u0103 Maicii Domnului, a fost ctitorit\u0103 \u00een secolul V de c\u0103tre Sf\u00e2nta Paula, ucenica Fericitului Ieronim.
\nO veche tradi\u0163ie din secolul al VI-lea, spune c\u0103 aici s-a oprit Maica Domnului cu Pruncul, \u00een noaptea \u00een care Dreptul Iosif a primit porunca de la \u00eenger s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Betleemul \u0219i s\u0103 fug\u0103 \u00een Egipt:
\n\u201eDup\u0103 plecarea magilor, iat\u0103 \u00eengerul Domnului se arat\u0103 \u00een vis lui Iosif, zic\u00e2nd: Scoal\u0103-te, ia Pruncul \u015fi pe mama Lui \u015fi fugi \u00een Egipt \u015fi stai acolo p\u00e2n\u0103 ce-\u0163i voi spune, fiindc\u0103 Irod are s\u0103 caute Pruncul ca s\u0103-L ucid\u0103. \u015ei scul\u00e2ndu-se, a luat, noaptea, Pruncul \u015fi pe mama Lui \u015fi a plecat \u00een Egipt. \u015ei au stat acolo p\u00e2n\u0103 la moartea lui Irod, ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 cuv\u00e2ntul spus de Domnul, prin proorocul: \u00abDin Egipt am chemat pe Fiul Meu\u00bb. Iar c\u00e2nd Irod a v\u0103zut c\u0103 a fost am\u0103git de magi, s-a m\u00e2niat foarte \u015fi, trimi\u0163\u00e2nd a ucis pe to\u0163i pruncii care erau \u00een Betleem \u015fi \u00een toate hotarele lui, de doi ani \u015fi mai jos, dup\u0103 timpul pe care \u00eel aflase de la magi. Atunci s-a \u00eemplinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: \u00abGlas \u00een Rama s-a auzit, pl\u00e2ngere \u015fi t\u00e2nguire mult\u0103; Rahela \u00ee\u015fi pl\u00e2nge copiii \u015fi nu voie\u015fte s\u0103 fie m\u00e2ng\u00e2iat\u0103 pentru c\u0103 nu sunt\u00bb.\u201d (Matei 2, 13-18).
\n\u00cen momentul \u00een care Iosif a primit porunc\u0103, Maica Domnului tocmai \u00cel al\u0103pta pe pruncul Iisus. \u00cen graba plec\u0103rii, c\u00e2teva pic\u0103turi au c\u0103zut pe piatra grotei, care s-a transformat din culoarea ro\u015fie \u00een culoare alb\u0103.
\nGrota Laptelui se afl\u0103 \u00een grija c\u0103lug\u0103rilor franciscani din jurul anului 1347. Din vechea biseric\u0103 a Sfintei Paula se mai p\u0103streaz\u0103 c\u00e2teva fragmente de mozaic \u00een apropierea u\u015fii de la intrare. Acestea prezint\u0103 motive florale \u015fi animaliere realizate cu mult\u0103 elegan\u0163\u0103.
\nGrota este loc de pelerinaj pentru femeile care n-au copii \u015fi mamele cre\u015ftine, dar mai ales musulmane care n-au lapte destul ca s\u0103-\u015fi al\u0103pteze copiii. Pe l\u00e2ng\u0103 rug\u0103ciune, femeile duc din acest loc, ca leac, praf din piatra cea alb\u0103.<\/p>\n

Pe\u0219tera Sfin\u021bilor Prunci Martiri<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00cen partea dreapt\u0103 a cur\u0163ii interioare a Bisericii Na\u015fterii Domnului din Betleem se g\u0103se\u015fte o u\u015fa ce duce la Pe\u015ftera Sfin\u0163ilor Prunci Martiri.
\n\u00cen pe\u015fter\u0103, sub un perete de piatr\u0103, se p\u0103streaz\u0103 o parte din moa\u015ftele celor 14.000 de copii uci\u015fi de Irod cel Mare, al\u0103turi de cele ale unor c\u0103lug\u0103ri martiriza\u0163i de per\u015fi \u00een anul 614.
\nL\u00e2ng\u0103 osuar, \u00een subsolul pe\u015fterii se g\u0103se\u015fte \u015fi un mic paraclis, \u00eenchinat pruncilor-mucenici.
\n\u201eIar c\u00e2nd Irod a v\u0103zut c\u0103 a fost am\u0103git de magi, s-a m\u00e2niat foarte \u015fi, trimi\u0163\u00e2nd a ucis pe to\u0163i pruncii care erau \u00een Betleem \u015fi \u00een toate hotarele lui, de doi ani \u015fi mai jos, dup\u0103 timpul pe care \u00eel aflase de la magi. Atunci s-a \u00eemplinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: \u00abGlas \u00een Rama s-a auzit, pl\u00e2ngere \u015fi t\u00e2nguire mult\u0103; Rahela \u00ee\u015fi pl\u00e2nge copiii \u015fi nu voie\u015fte s\u0103 fie m\u00e2ng\u00e2iat\u0103 pentru c\u0103 nu sunt\u00bb\u201d (Matei 2, 16-18).<\/p>\n

Cr\u0103ciunul pentru noi<\/strong><\/p>\n

Cr\u0103ciunul este o recrea\u0163ie perpetu\u0103 a universului \u015fi a lumii, dar \u015fi a fiec\u0103ruia dintre noi. Pentru noi, cei care am primit darul lui Hristos, bucuria na\u015fterii Sale trebuie s\u0103 izvorasc\u0103 din faptul c\u0103 suntem fii ai lui Dumnezeu. Dac\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103\u00acciunului nu \u00eenseamn\u0103 \u00eentruparea, cre\u015fterea, suferin\u0163a, moartea \u015fi \u00eenvierea lui Emanuel pentru noi, cu noi \u015fi \u00een noi, atunci nu \u00eenseamn\u0103 nimic, \u00eencredin\u0163a\u0163i fiind c\u0103 nu este nimic din ceea ce ne cere Hristos s\u0103 facem \u00een via\u0163\u0103, care s\u0103 nu fi fost f\u0103cut de El mai \u00eent\u00e2i. Toate momentele din via\u0163a Sa sunt prilejuri pentru noi de apropiere de Dumnezeu. Din acest motiv, Cr\u0103ciunul este o re-crea\u0163ie perpetu\u0103 a universului \u015fi a lumii, dar \u015fi a fiec\u0103ruia dintre noi, chema\u0163i s\u0103 devenim fiii lui Dumnezeu dup\u0103 har, prin Hristos Care \u201eS-a dat pen\u00actru p\u0103catele noastre \u015fi a \u00eenviat pentru \u00eendreptarea noastr\u0103\u201d (Romani 4, 25).<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toate am\u0103nuntele privindu-o pe Fecioara Maria, considerat\u0103 \u201evasul ales\u201d pentru \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu, Vestea cea Bun\u0103, na\u015fterea, via\u0163a, activitatea mesianic\u0103, r\u0103stignirea, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area \u015fi \u015federea de-a dreapta Tat\u0103lui, pe toate le g\u0103sim cu precizie men\u0163ionate \u00een scrierile profe\u0163ilor Vechiului Testament cu sute de ani \u00eenainte de \u00eemplinirea lor. Profe\u0163ii Vechiului Testament au fost cei … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-stefan","post-8541","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8541"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10588,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8541\/revisions\/10588"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}