{"id":8499,"date":"2025-12-10T22:34:57","date_gmt":"2025-12-11T03:34:57","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8499"},"modified":"2025-12-08T02:09:24","modified_gmt":"2025-12-08T07:09:24","slug":"sfantul-spiridon-facator-de-minuni-si-in-zilele-noastre","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/12\/10\/sfantul-spiridon-facator-de-minuni-si-in-zilele-noastre\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Spiridon, f\u0103c\u0103tor de minuni \u015fi \u00een zilele noastre"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

D\u0103ruit cu u\u015furin\u0163a s\u0103v\u00e2r\u015firii de minuni, Sf\u00e2ntul Spiridon nu \u00eenceteaz\u0103 nici acum s\u0103 lucreze pentru izb\u0103virea din necazuri a oamenilor. Mult milostiv cu cei smeri\u0163i, aspru cu cei m\u00e2ndri, sf\u00e2ntul se caracterizeaz\u0103 printr-un neast\u00e2mp\u0103r dumnezeiesc, ce \u00eel face s\u0103 ias\u0103 \u015fi din racl\u0103, cu trupul, c\u0103l\u0103torind spre salvarea \u015fi celei din urm\u0103 oi, din turma sa cuv\u00e2nt\u0103toare. Sf\u00e2nt P\u0103rinte al Sinodului I Ecumenic, Marele Spiridon nu \u00eenceteaz\u0103 a ne \u00eent\u0103ri \u00een credin\u0163\u0103, prin minunile sale de „ieri” \u015fi de azi.
\n\"\"Potrivit „Vie\u0163ii” redactate de Sf\u00e2ntul Simeon Metafrastul, Sf\u00e2ntul Spiridon s-a n\u0103scut \u00een jurul anului 270, \u00een Askia, Cipru, pe vremea \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare (272-337) \u015fi a fiului s\u0103u, Constantius. \u00cel caracterizau simplitatea \u00een purt\u0103ri \u015fi smerenia, ocupa\u0163ia sa fiind p\u0103storitul oilor. Sf\u00e2ntul s-a \u00eensurat \u015fi a avut o fat\u0103, Irina. Sozomen, \u00een a sa „Istoria bisericeasc\u0103” (Cartea a II-a, cap. 11), m\u0103rturise\u015fte despre modestia \u015fi intransigen\u0163a sf\u00e2ntului. „De\u015fi a fost c\u0103s\u0103torit, nu a fost din acest motiv \u015fi deficitar \u00een realiz\u0103ri spirituale”. Dup\u0103 moartea so\u0163iei a fost \u00eensc\u0103unat ca episcop al Trimitundei, cetate pe care a p\u0103storit-o p\u00e2n\u0103 \u00een anul 348, c\u00e2nd s-a mutat la cele ve\u015fnice, fiind \u00eengropat \u00een Biserica „Sfin\u0163ilor Apostoli” din Trimitunda. Dumnezeu i-a dat harul t\u0103m\u0103duirilor, minunile sale continu\u00e2nd peste veacuri, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
\nNumele s\u0103u provine de la cuv\u00e2ntul „spiris”, care \u00een limba greac\u0103 \u00eenseamn\u0103 „co\u015fule\u0163”, ca urmare a scufiei pe care o purta, din smerenie, \u00een locul mitrei episcopale. De altfel, conform „Erminiei” lui Dionisie din Furna, Sf\u00e2ntul Spiridon urmeaz\u0103 a fi reprezentat ca un „b\u0103tr\u00e2n, cu barba lung\u0103 \u015f\u00een\u0163epo\u015fat\u0103\u0163, despicat\u0103 \u015fpu\u0163in\u0163 \u00een dou\u0103 \u015fi purt\u00e2nd scufie”.
\n\u00cen prezent, sfintele moa\u015fte ale ierarhului Spiridon se afl\u0103 \u00eentr-o biseric\u0103 din insula Corfu, aflat\u0103 la 100 de metri de mitropolie, unde se g\u0103sesc moa\u015ftele Sfintei \u00cemp\u0103r\u0103tese Teodora. Localnicii \u00eel cinstesc pe sf\u00e2ntul lor protector prin patru procesiuni anuale, comemor\u00e2nd izb\u0103virea de foamete (1550), de o epidemie (1630), de cium\u0103 (1673) \u015fi de asediul turcesc (\u00een 1716). Aceste procesiuni corespund evenimentelor men\u0163ionate \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare, \u00een Duminica Floriilor, \u00een prima duminic\u0103 din luna noiembrie \u015fi pe 11 august.
\n\"\"Cunoscut \u015fi ca sf\u00e2ntul „c\u0103l\u0103tor”, \u00een preajma s\u0103rb\u0103toririi sale, arhiereul Spiridon dispare cu trupul din racl\u0103, iar c\u00e2nd revine, corpul s\u0103u este cald \u015fi pr\u0103fuit, iar \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile, tocite \u015fi purtate, dup\u0103 cum arat\u0103 \u015fi iarba, \u015fi p\u0103m\u00e2ntul de pe t\u0103lpi.
\n\u00cen timpul procesiunilor religioase, Sf\u00e2ntul Spiridon este purtat \u00een racl\u0103 st\u00e2nd \u00een picioare, \u00een timp ce credincio\u015fii c\u00e2nt\u0103: „Bucur\u0103-te, c\u0103 e\u015fti \u015fi cu oamenii cu trupul petrec\u0103tor; Bucur\u0103-te, al c\u0103rui trup s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte ast\u0103zi minuni; Bucur\u0103-te, c\u0103 \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintele tale slujesc drept dovad\u0103”.<\/p>\n

Portretul moral \u015fi duhovnicesc al Sf\u00e2ntului Spiridon<\/strong><\/p>\n

\"\"Darul facerii de minuni este legat de calit\u0103\u0163ile morale \u015fi duhovnice\u015fti de excep\u0163ie ale sf\u00e2ntului, a\u015fa cum reies acestea at\u00e2t din „Via\u0163a” sa, c\u00e2t \u015fi din c\u00e2nt\u0103rile biserice\u015fti. \u00censu\u015firile sale unice poart\u0103 pecetea unei alegeri divine, dup\u0103 cum ne spune un irmos: „Hristos te-a ales p\u0103stor, preacuvioase, din p\u00e2ntecele maicii tale, bl\u00e2nd, sfin\u0163it \u015fi curat, propov\u0103duitor al sfintelor dogme, \u015fi vas preacinstit al darurilor Duhului”. De asemenea, \u015fi \u00een „Acatist”, Sf\u00e2ntul Spiridon este zugr\u0103vit ca cel ce „a fost ales din p\u00e2ntece” \u015fi „din pruncie a fost plin de \u00een\u0163elepciune” (Icos 2).
\nChem\u0103rii sale deosebite sf\u00e2ntul \u00eei r\u0103spunde printr-o via\u0163\u0103 de profund\u0103, intens\u0103 \u015fi continu\u0103 ascez\u0103 \u015fi rug\u0103ciune. C\u00e2nt\u0103rile biserice\u015fti insist\u0103 pe efortul de disciplinare a trupului \u015fi de supunere a acestuia sufletului: „\u00cemb\u0103rb\u0103t\u00e2ndu-te mai \u00eent\u00e2i asupra patimilor, sufletul \u015fi trupul \u0163i le-ai sfin\u0163it”. Minunile devin posibile numai prin domolirea patimilor: „Or\u00e2nduindu-\u0163i \u00eemboldirile trupului, de Dumnezeu \u00eensuflate, mor\u0163i ai sculat cu gr\u0103irea ta cea de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toare”. De asemenea, „omor\u00e2nd cugetul trupesc \u015fi ochii sufletului mai \u00eenainte cur\u0103\u0163indu-i, cu totul te-ai f\u0103cut dumnezeiasc\u0103 biseric\u0103 Duhului”.
\nImnograful coreleaz\u0103, de fiecare dat\u0103, harismele cu dob\u00e2ndirea virtu\u0163ilor \u015fi a nep\u0103timirii. C\u0103ci, ne previne \u00eensu\u015fi Hristos: „Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: Doamne, Doamne, nu \u00een numele T\u0103u am scos demoni \u015fi nu \u00een numele T\u0103u minuni am f\u0103cut? \u015ei atunci voi m\u0103rturisi lor: Niciodat\u0103 nu v-am cunoscut pe voi! Dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, cei ce lucra\u0163i f\u0103r\u0103delegea!” (Mt. 7, 22-23). De asemenea, Marele Macarie comenta c\u0103 nu pu\u0163ini s-au \u00eenvrednicit de darul vindec\u0103rilor, al proorocirilor \u015fi al vedeniilor, \u00eens\u0103 nu au urcat \u015fi treapta iubirii des\u0103v\u00e2r\u015fite, \u015fi au c\u0103zut prin m\u00e2ndrie. „Iar cel ce a ajuns la des\u0103v\u00e2r\u015fita dragoste a devenit deja \u00eenl\u0103n\u0163uit \u015fi prizonier al harului”, adic\u0103, la fel ca \u00eengerii, este de neclintit spre p\u0103cat, pentru c\u0103 \u015fi-a predat libertatea Domnului.
\nSf\u00e2ntul avea \u00eens\u0103 o via\u0163\u0103 de intens\u0103 tr\u0103ire duhovniceasc\u0103, a\u015fa cum reiese \u015fi din troparul: „De dragostea lui Hristos fiind r\u0103nit, preasfin\u0163ite, mintea \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-\u0163i-se de lumina vie a Duhului, ai dob\u00e2ndit \u00eencercarea cea lucr\u0103toare”, adic\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul, cunoa\u015fterea celor duhovnice\u015fti prin experiere. Iubirea pentru Hristos stinge \u00een el dragostea dup\u0103 cele trupe\u015fti \u015fi materiale: „Aprinz\u00e2ndu-te de c\u0103rbunii cinstitului Duh, ars-ai materia patimilor cea lesne arz\u0103toare, fericite”.
\nSf\u00e2ntul ajunge la vederea luminii necreate, dup\u0103 cum spune irmosul: „Cu lucr\u0103ri dumnezeie\u015fti cur\u0103\u0163indu-\u0163i sufletul, (…) te-ai \u00eembog\u0103\u0163it cu lumina preastr\u0103lucitoare a Dumnezeiescului Duh”. El este cu totul des\u0103v\u00e2r\u015fit, fiind numit „livad\u0103 a nep\u0103timirii binemirositoare” \u015fi „pahar al dragostei nede\u015fertat”. \u00centr-un alt irmos se spune c\u0103 „lumin\u00e2ndu-\u0163i mintea cu nep\u0103timirea \u015fi \u00eenfrumuse\u0163\u00e2nd-o cu dumnezeiasca smerenie, ai primit darurile Duhului, ca s\u0103 alungi duhurile \u015fi s\u0103 dezlegi bolile celor ce cu credin\u0163\u0103 te cinstesc pe tine, preasfin\u0163ite”.<\/p>\n

Atitudinea smerit\u0103 a sf\u00e2ntului \u015fi bog\u0103\u0163ia harismelor<\/strong><\/p>\n

\"\"Este ziditor s\u0103 urm\u0103rim, \u00een continuare, atitudinea smerit\u0103 a sf\u00e2ntului fa\u0163\u0103 de puterile sale minunate. Astfel, venind la el o femeie cu copilul ei mort \u015fi rug\u00e2ndu-l s\u0103-l \u00eenvieze, Sf\u00e2ntul este cuprins \u015fi de compasiune, \u015fi de frica de a nu se m\u00e2ndri, dac\u0103 ar face o minune. C\u0103ci, „tem\u00e2ndu-se de slava de\u015fart\u0103, se lep\u0103da de un lucru a\u015fa minunat. \u00cens\u0103, fiind milostiv, se biruia de amara t\u00e2nguire a celei ce pl\u00e2ngea \u015fi a \u00eentrebat pe diaconul s\u0103u Artemidot: „Ce s\u0103 facem, frate”?”. \u00cendemnat la fapta milostiv\u0103, sf\u00e2ntul \u00eenviaz\u0103 pe copil, apoi \u015fi pe mama sa, care, \u00eentre timp, murise de bucuria de a-\u015fi vedea iar copilul viu. Dintr-o ad\u00e2nc\u0103 smerenie, „a poruncit sf\u00e2ntul femeii \u015fi celor ce se \u00eent\u00e2mplaser\u0103 acolo, s\u0103 nu spun\u0103 nim\u0103nui de ceea ce au v\u0103zut \u015fi s-a f\u0103cut”.
\nDe asemenea, Socrates Scholasticus, \u00een „Istoria Bisericii” (Cartea I, cap.12), subliniaz\u0103 smerenia unic\u0103 a Sf\u00e2ntului Spiridon, ce l-a determinat s\u0103 continue s\u0103 se ocupe cu p\u0103storitul, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd a fost \u00eencununat ca p\u0103stor al „oilor” cuv\u00e2nt\u0103toare, adic\u0103 episcop al Trimitundei. Astfel, venind un negustor s\u0103 cumpere de la sf\u00e2nt 100 de capre, acesta nu \u00eei pl\u0103te\u015fte dec\u00e2t pre\u0163ul pentru 99, vr\u00e2nd s\u0103 \u00eel \u00een\u015fele. Numai c\u0103, atunci c\u00e2nd lu\u0103 cu sine cele 100 de capre, una dintre ele se \u00eentorcea \u00een ocolul ei, zbier\u00e2nd \u015fi smulg\u00e2ndu-se din orice leg\u0103turi, \u00eenc\u00e2t se mirau to\u0163i cei de fa\u0163\u0103. „Sf\u00e2ntul Spiridon, pricep\u00e2nd lucrul \u015fi nevr\u00e2nd \u00eenaintea tuturor a mustra pe negustorul cel viclean”, i se adreseaz\u0103 acestuia cu bl\u00e2nde\u0163e, \u00eentre patru ochi, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 \u00ee\u015fi recunoasc\u0103 fapta \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoria.
\n\u00centr-o alt\u0103 situa\u0163ie, o femeie r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu alt b\u0103rbat dec\u00e2t so\u0163ul ei \u015fi nu voia s\u0103 recunoasc\u0103 p\u0103catul s\u0103u. Sf\u00e2ntul o leag\u0103 prin cuv\u00e2nt s\u0103 nu poat\u0103 na\u015fte p\u00e2n\u0103 nu \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte p\u0103catul. Aceasta \u00eens\u0103, \u00eempietrit\u0103 cu inima, nu a vrut s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103, murind \u00een dureri mari la na\u015ftere. Auzind acestea, sf\u00e2ntul nu se m\u00e2ndre\u015fte cu puterile lui, ci „a l\u0103crimat \u015fi se c\u0103ia, c\u0103ci cu acest fel de pedeaps\u0103 a judecat-o pe ea \u015fi zicea: „Nu voi mai face judecat\u0103 \u00eentre oameni, dac\u0103 cuv\u00e2ntul cel zis de mine se \u00eempline\u015fte a\u015fa degrab\u0103 \u00eentre d\u00e2n\u015fii cu fapta””. Iar altuia care voia s\u0103 i se \u00eenchine ca unui zeu, pentru c\u0103 \u00eei spunea lucruri ce urmau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, \u00eei zice: „Eu sunt p\u0103tima\u015f asemenea \u0163ie, iar dac\u0103 vezi c\u0103 \u015ftiu cele ce se lucreaz\u0103 departe, acestea \u00eemi d\u0103ruie\u015fte Dumnezeul meu, \u00eentru care \u015fi tu, de vei \u00eencepe a crede, vei cunoa\u015fte care este t\u0103ria \u015fi puterea Lui cea atotputernic\u0103”.
\nSmerenia Sf\u00e2ntului Spiridon transpare \u015fi \u00een ve\u015fmintele sale modeste. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2nd a fost chemat de \u00eemp\u0103ratul Constantius s\u0103 \u00eel vindece. „Sf\u00e2ntul episcop era \u00eembr\u0103cat \u00een haine simple \u015fi purta \u00een m\u00e2n\u0103 un toiag de finic \u015fi mitr\u0103 pe cap, cum \u015fi un v\u0103scior de lut at\u00e2rnat la piept, precum era obiceiul celor ce vie\u0163uiau \u00een Sf\u00e2nta Cetate a Ierusalimului, \u00een care obi\u015fnuiau a purta untdelemn din Sf\u00e2nta Cruce”. Unul dintre slujitorii \u00eemp\u0103ratului, v\u0103z\u00e2ndu-l \u00eembr\u0103cat a\u015fa s\u0103r\u0103c\u0103cios, nu \u00eel recunoa\u015fte \u015fi nu \u00eei d\u0103 voie s\u0103 intre \u00een palat, ba chiar \u00eel love\u015fte peste obraz. Dar Sf\u00e2ntul Spiridon „fiind f\u0103r\u0103 r\u0103utate, dup\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului i-a \u00eentors lui \u015fi cealalt\u0103 parte. Acela, cunosc\u00e2ndu-l c\u0103 este episcop \u015fi v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi gre\u015feala sa, \u015fi-a cerut iertare cu smerenie, pe care a \u015fi c\u0103p\u0103tat-o”. De aceea \u015fi imnograful \u00eel nume\u015fte „arhiereu f\u0103r\u0103 r\u0103utate” \u015fi „preabun p\u0103stor”.
\nDup\u0103 ce \u00eei vindec\u0103 trupul \u00eemp\u0103ratului, sf\u00e2ntul caut\u0103 s\u0103 \u00eei t\u0103m\u0103duiasc\u0103 \u015fi sufletul, dup\u0103 cum c\u00e2nt\u0103 stihira: „Cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile tale l-ai plecat s\u0103 caute pururea s\u0103 cinsteasc\u0103 pe to\u0163i preo\u0163ii, ca pe ni\u015fte slujitori de totdeauna ai lui Dumnezeu”. „Cinstirea” din c\u00e2ntare se refer\u0103 la scutirea de d\u0103ri a \u00eentregului cler \u015fi a slujitorilor biserice\u015fti, decizie pe care o ia \u00eemp\u0103ratul la sfatul sf\u00e2ntului, „judec\u00e2nd a fi lucru necuvios, ca slujitorii \u00cemp\u0103ratului Celui f\u0103r\u0103 de moarte, s\u0103 dea dajdie \u00eemp\u0103ratului celui muritor”.
\nVindec\u00e2ndu-l pe \u00eemp\u0103rat, este silit s\u0103 primeasc\u0103 aur ca r\u0103plat\u0103, \u00eens\u0103 sf\u00e2ntul \u00eel \u00eemparte la s\u0103raci: „Graiurile dumnezeie\u015ftilor porunci p\u0103zindu-le, \u00eentru tot fericite, durerile cele mari ale \u00eemp\u0103ratului le-ai risipit \u015fi aur ai dat tuturor celor de pe p\u0103m\u00e2nt, Spiridoane fericite. C\u0103 nimic nu ai c\u00e2\u015ftigat pe p\u0103m\u00e2nt, str\u00e2ng\u00e2ndu-\u0163i \u00een cer bog\u0103\u0163ia care r\u0103m\u00e2ne \u00een veac”. Biruin\u0163a sf\u00e2ntului asupra patimii dup\u0103 bani se oglinde\u015fte \u015fi \u00een minunea prefacerii unui \u015farpe \u00een aur, pentru ajutorarea cuiva \u00een mari nevoi materiale, c\u0103ci: „ai c\u0103lcat \u00een picioare n\u0103ravul iubirii de argint \u015fi miluind pe cel lipsit”.<\/p>\n

Bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi asprimea sf\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n

\"\"C\u00e2nt\u0103rile \u00eel numesc „Spiridon cel \u00een\u0163elept, cel bl\u00e2nd \u015fi simplu, cel \u00eentreg \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103utate”. Multe irmoase c\u00e2nt\u0103 frumuse\u0163ea lui moral\u0103, caracterul lini\u015ftit \u015fi „lesne iert\u0103tor” al sf\u00e2ntului: „\u00een p\u0103m\u00e2ntul celor bl\u00e2nzi ajung\u00e2nd, p\u0103rinte, ca un bl\u00e2nd \u015fi milostiv \u015fi curat f\u0103c\u00e2ndu-te”; „f\u0103r\u0103 de r\u0103utate, drept, bl\u00e2nd, milostiv \u015fi r\u0103bd\u0103tor, primitor plin de dragoste de str\u0103ini, ierarh preasfin\u0163it \u015fi cu evlavioas\u0103 \u00een\u0163elepciune \u00eempodobit”.
\nLumin\u00e2nda \u00eel zugr\u0103ve\u015fte \u015fi ea ca „pe cel bl\u00e2nd \u015fi lini\u015ftit, cel milostiv \u015fi iubitor de s\u0103raci”, fiind noi \u00een\u015fine \u00eendemna\u0163i „s\u0103 urm\u0103m bl\u00e2nde\u0163ilor lui, ner\u0103ut\u0103\u0163ii, bun\u0103t\u0103\u0163ii, iubirii de oameni \u015fi marii lui \u00een\u0163elepciuni”. Sf\u00e2ntul Simeon Metafrastul scria \u015fi el c\u0103 sf\u00e2ntul „vie\u0163uia cu cinste \u015fi cu pl\u0103cere de Dumnezeu, urm\u00e2nd lui David \u00een bl\u00e2nde\u0163e, lui Iacob \u00een simplitatea inimii \u015fi lui Avraam \u00een iubire de str\u0103ini”.
\nCompasiunea, dar \u015fi umorul s\u0103u sunt ilustrate de o \u00eent\u00e2mplare cu o ceat\u0103 de ho\u0163i care a \u00eencercat s\u0103 \u00eei fure oile. Diminea\u0163a, sf\u00e2ntul \u00eei g\u0103se\u015fte lega\u0163i cu funii nev\u0103zute. Milostiv, face rug\u0103ciune pentru ei, ca Dumnezeu s\u0103 \u00eei dezlege, iar la plecare le d\u0103 \u015fi un berbec, amuzat, ca s\u0103 nu le fi fost \u00een zadar „privegherea” de toat\u0103 noaptea. Fapta sa este \u00een autentic duh evanghelic, nu doar un episod anecdotic, dup\u0103 cuv\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 r\u0103spundem r\u0103ului cu o generozitate dezarmant\u0103: „Celui ce voie\u015fte s\u0103 se judece cu tine \u015fi s\u0103-\u0163i ia haina, las\u0103-i \u015fi c\u0103ma\u015fa” (Mt. 5, 40).
\nCu toate acestea, sf\u00e2ntul este intransigent cu cei m\u00e2ndri, a\u015fa cum reiese din minunea prin care „amu\u0163irea diaconului odinioar\u0103 a t\u0103m\u0103duit-o”. Merg\u00e2nd Marele Spiridon \u00eentr-un sat Eritra, a intrat \u00een biseric\u0103, cer\u00e2ndu-i unui diacon s\u0103 fac\u0103 o rug\u0103ciune pe scurt, pentru c\u0103 era ostenit de lungimea drumului \u015fi de ar\u015fi\u0163\u0103. Dar diaconul lungi inten\u0163ionat rug\u0103ciunea, pentru c\u0103 se m\u00e2ndrea cu glasul s\u0103u \u015fi \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se asculte c\u00e2nt\u00e2nd. Sf\u00e2ntul, „de\u015fi era bun cu firea, \u00eel oc\u0103r\u00ee cu asprime, zic\u00e2ndu-i: „Taci!”. \u015ei \u00eendat\u0103 i s-a legat limba, \u00eenc\u00e2t nu numai glasul, ci \u015fi vorba \u015fi-a pierdut \u015fi sta mut ca unul f\u0103r\u0103 limb\u0103”. \u00cen urma rug\u0103min\u0163ilor rudeniilor \u015fi prietenilor acelui diacon, sf\u00e2ntul abia se \u00eenduplec\u0103 s\u0103 \u00eei redea glasul. \u00cel l\u0103s\u0103 \u00eens\u0103 cu o anumit\u0103 poticneal\u0103 \u00een vorb\u0103, ca s\u0103 nu se mai m\u00e2ndreasc\u0103 cu vocea sa melodioas\u0103 \u015fi cu glasul limpede. C\u0103ci „sf\u00e2ntul era aspru cu cei m\u00e2ndri \u015fi m\u0103re\u0163i \u00een de\u015fert”.
\nAcest diacon se m\u00e2ndrea auzindu-\u015fi propriul glas, dar Marele Spiridon se smerea ascult\u00e2nd glasuri \u00eengere\u015fti. „C\u00e2nd ai c\u00e2ntat sfintele rug\u0103ciuni, \u00eengeri ai avut \u00eempreun\u0103 cu tine slujind”, spune troparul sf\u00e2ntului. Astfel, fiind la o Vecernie sf\u00e2ntul arhiereu numai cu slujitorii biserice\u015fti, nu era popor \u00een biseric\u0103 pentru a da r\u0103spunsurile cuvenite, dar se auzea din \u00een\u0103l\u0163ime un glas dulce \u015fi nep\u0103m\u00e2ntean ce striga „\u015ei duhului t\u0103u” \u015fi „Doamne miluie\u015fte”, la fiecare ectenie rostit\u0103 de diacon. Glasul acela r\u0103zb\u0103tea p\u00e2n\u0103 la cei ce erau departe de biseric\u0103, atr\u0103g\u00e2ndu-i s\u0103 se apropie \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eendulceasc\u0103 urechile \u015fi inimile. Dar „dup\u0103 ce au intrat \u00een biseric\u0103, n-au v\u0103zut pe nimeni, dec\u00e2t pe arhiereu cu pu\u0163ini slujitori biserice\u015fti; apoi acea c\u00e2ntare bisericeasc\u0103 nu se mai auzea de nimeni \u015fi se minunau foarte mult”.
\nIntransigen\u0163a sf\u00e2ntului, numit \u00een Minei „dreptarul arhiereilor”, este eviden\u0163iat\u0103 \u015fi de purtarea sa fa\u0163\u0103 de episcopul Trifilie, care, \u0163in\u00e2nd un cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een biseric\u0103, citeaz\u0103 versetul: „Scoal\u0103-te, ia-\u0163i patul t\u0103u \u015fi umbl\u0103” (Marcu 2, 9), \u00eenlocuind cuv\u00e2ntul „pat” (kr\u00e1bbatos) prin „culcu\u015f” (sk\u00edmpous), adic\u0103: „Scoal\u0103-te \u015fi-\u0163i ia culcu\u015ful t\u0103u”. Auzind acestea, Sf\u00e2ntul Spiridon, care era de fa\u0163\u0103, se ridic\u0103 \u015fi \u00eei zice lui Trifilie: „Oare tu e\u015fti mai bun dec\u00e2t cel ce a zis „pat”, de te ru\u015finezi de cuvintele Lui?”. Dojenindu-l astfel, sf\u00e2ntul iese din biseric\u0103 \u00een fa\u0163a tuturor, „pe Trifilie, care se \u00eeng\u00e2mfa cu frumuse\u0163ea vorbirii sale, ru\u015fin\u00e2ndu-l pu\u0163in”, pentru a-l \u00eenv\u0103\u0163a \u00een\u0163elepciunea duhovniceasc\u0103 smerit\u0103 \u015fi bl\u00e2nde\u0163ea.
\nAlt\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd acela\u015fi Trifilie visa cu ochii deschi\u015fi la viile \u015fi livezile unui sat, Marele Spiridon, cunosc\u00e2nd g\u00e2ndurile inimii sale, \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi str\u00e2ng\u0103 mai degrab\u0103 averi nestric\u0103cioase \u00een cer.<\/p>\n

Adeverirea credin\u0163ei prin minuni la Sinodul I Ecumenic<\/strong><\/p>\n

\"\"Suind „\u00een muntele nep\u0103timirii”, sf\u00e2ntul intr\u0103 „\u00een norul ad\u00e2ncii cuget\u0103ri a celor dumnezeie\u015fti”, primind pe „lespedea” inimii „legea m\u00e2ntuitoare”, ca odinioar\u0103 Marele Pavel, care spunea c\u0103 a primit legea „nu pe table de piatr\u0103, ci pe tablele de carne ale inimii” (II Cor. 3, 3). Sf\u00e2ntul Spiridon era un om simplu, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, ce, \u00een mod uimitor, cuno\u015ftea \u00eens\u0103 temeinic Sfintele Scripturi, ca mai t\u00e2rziu Cuvioasa Maria Egipteanca, ce \u015ftia pe de rost toat\u0103 Psaltirea, de\u015fi nu o citise niciodat\u0103. Cu Marele Spiridon \u015fi al\u0163i sfin\u0163i ca acesta se \u00eempline\u015fte cuv\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur dup\u0103 care „harul Duhului Sf\u00e2nt \u0163ine locul Scripturilor” \u00een cei cu via\u0163\u0103 curat\u0103. Cu cei neprih\u0103ni\u0163i, Dumnezeu vorbe\u015fte fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103. Abia dup\u0103 ce au c\u0103zut oamenii \u00een p\u0103cate grele „a fost nevoie de scrieri, de table, de \u00eensemnarea \u00een scris a tuturor faptelor \u015fi cuvintelor lui Dumnezeu”. Iar Hristos \u00censu\u015fi nu a dat ceva scris apostolilor, „ci \u00een loc de scrieri le-a f\u0103g\u0103duit c\u0103 le va da harul Duhului, zic\u00e2nd: „Acela v\u0103 va aduce aminte de toate” (Ioan 14, 26)” („Omilii la Matei”, Omilia I).
\nAstfel, Sf\u00e2ntul Spiridon ajunge s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 pe Dumnezeu prin via\u0163a sa, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte \u015fi icosul: „Cunoscut-ai cu vie\u0163uirea ta pe Dumnezeu, Cel ce vede cele ascunse, \u015fi sufletul t\u0103u loca\u015f primitor Treimii f\u0103c\u00e2ndu-l, pe Aceasta cu cur\u0103\u0163ie ai primit-o”. Cunosc\u00e2nd prin experien\u0163\u0103 dumnezeiasc\u0103 adev\u0103rul de credin\u0163\u0103, Marele Spiridon este numit „st\u00e2lp \u015fi ap\u0103r\u0103tor al credin\u0163ei”, a\u015fa cum \u00eel arat\u0103 \u015fi minunea s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).
\n\u00cen acel sobor erau prezen\u0163i \u015fi filosofi greci peripateticieni, \u00eentre care se eviden\u0163ia unul care formula argumente sofistice \u00een favoarea ereziei lui Arie, dup\u0103 care Iisus Hristos ar fi fost doar o creatur\u0103 a Tat\u0103lui ceresc. Sf\u00e2ntul Spiridon, care f\u0103cea \u015fi el parte din cei 318 Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i, \u00eel va \u00eendupleca pe filosof s\u0103 vin\u0103 la cunoa\u015fterea adev\u0103rului nu cu \u00een\u0163elepciunea omeneasc\u0103, ci cu puterea lui Dumnezeu.
\nSf\u00e2ntul face o minune cu o c\u0103r\u0103mid\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 arate deofiin\u0163imea Persoanelor Sfintei Treimi, pentru c\u0103 \u015ftia c\u0103 \u00een cei \u00eendoielnici „ochii sunt mai credincio\u015fi dec\u00e2t urechile”. F\u0103c\u00e2nd semnul Sfintei Cruci, \u00een numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh, Marele Spiridon a str\u00e2ns \u00een m\u00e2n\u0103 c\u0103r\u0103mida \u015fi „o! prea sl\u0103vit\u0103 minune! focul s-a ridicat \u00een aer, apa s-a v\u0103rsat pe p\u0103m\u00e2nt, iar lutul a r\u0103mas \u00een m\u00e2inile sf\u00e2ntului”. Cei de fa\u0163\u0103 s-au \u00eenfrico\u015fat, „filosoful cel r\u0103u l-ai ru\u015finat” c\u00e2nt\u0103 o stihir\u0103. Aceasta se vindec\u0103 de boala ereziei ariene, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd credin\u0163a adev\u0103rat\u0103.
\n\u00cen acest fel se arat\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Spiridon urmeaz\u0103 \u00eendeaproape \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Pavel, care, de\u015fi era un erudit, nu propov\u0103duia prin intermediul \u00een\u0163elepciunii ra\u0163ionale, ci prin „adeverirea Duhului \u015fi a puterii, pentru ca credin\u0163a voastr\u0103 s\u0103 nu fie \u00een \u00een\u0163elepciunea oamenilor, ci \u00een puterea lui Dumnezeu” (I Cor. 2, 5-6).<\/p>\n

Constantin Ghi\u021b\u0103 – Ziarul Lumina<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D\u0103ruit cu u\u015furin\u0163a s\u0103v\u00e2r\u015firii de minuni, Sf\u00e2ntul Spiridon nu \u00eenceteaz\u0103 nici acum s\u0103 lucreze pentru izb\u0103virea din necazuri a oamenilor. Mult milostiv cu cei smeri\u0163i, aspru cu cei m\u00e2ndri, sf\u00e2ntul se caracterizeaz\u0103 printr-un neast\u00e2mp\u0103r dumnezeiesc, ce \u00eel face s\u0103 ias\u0103 \u015fi din racl\u0103, cu trupul, c\u0103l\u0103torind spre salvarea \u015fi celei din urm\u0103 oi, din turma … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8499","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8499"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17490,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8499\/revisions\/17490"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}