{"id":8495,"date":"2025-12-07T09:00:15","date_gmt":"2025-12-07T14:00:15","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8495"},"modified":"2025-12-08T02:11:59","modified_gmt":"2025-12-08T07:11:59","slug":"taina-sfintei-mucenite-filofteia","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/12\/07\/taina-sfintei-mucenite-filofteia\/","title":{"rendered":"Taina Sfintei Muceni\u021be Filofteia"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"Sf\u00e2nta Filofteia fecioara s-a n\u0103scut \u00een ora\u015ful T\u00e2rnovo din Bulgaria, \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd orfan\u0103, dup\u0103 mutarea la Domnul a mamei sale, \u00een\u0163elep\u0163it\u0103 fiind de Duhul Sf\u00e2nt, a \u00eenceput a lucra cu os\u00e2rdie faptele cele bune. Cur\u00e2nd dup\u0103 moartea mamei sale, tat\u0103l Sfintei Filofteia \u015fi-a luat o alt\u0103 femeie care, v\u0103z\u00e2ndu-i milostivirea, \u00eei f\u0103cea ne\u00eencetat necazuri, b\u0103t\u00e2nd-o \u015fi pornindu-l pe tat\u0103l ei cu m\u00e2nie asupra sa. Din m\u00e2inile tat\u0103lui s\u0103u avea s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 moarte Sf\u00e2nta Filofteia, c\u0103ci merg\u00e2nd s\u0103-i duc\u0103 m\u00e2ncare \u00een \u0163arin\u0103, \u00eei ie\u015feau \u00eenainte s\u0103raci care \u00eei cereau sfintei milostenie. Neav\u00e2nd Fericita altceva ce s\u0103 le dea, le \u00eemp\u0103r\u0163ea din bucatele ce se cuveneau tat\u0103lui ei. V\u0103z\u00e2nd el lucrul acesta, a aruncat dup\u0103 ea cu barda ce o avea la br\u00e2u \u015fi lovind-o la un picior, sf\u00e2nta \u015fi-a dat sufletul \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu. Ctitoria „Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc” (Arge\u015f II), ce \u015fi-a p\u0103strat func\u0163ia de prim\u0103 biseric\u0103 a \u0163\u0103rii \u00eencep\u00e2nd cu 1359, anul \u00eenfiin\u0163\u0103rii primei mitropolii a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, dep\u0103\u015fe\u0219te \u00een dimensiuni necesit\u0103\u0163ile unei capele \u015fi este mai adaptat\u0103 ceremoniilor \u015fi slujbelor ce implicau participarea unui cler numeros, pe care \u00eel presupune o re\u015fedin\u0163\u0103 sau un scaun mitropolitan, mutat \u00een 1517 la T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi \u00een 1668 la Bucure\u015fti. Dup\u0103 mai pu\u0163in de o jum\u0103tate de veac de la \u00eentemeiere, \u00een timpul domnitorului Radu (Negru) Vod\u0103 (1377-1383) sunt aduse cu mare cinste \u015fi a\u015fezate aici moa\u015ftele Sfintei Muceni\u0163e Filofteia, ca ni\u015fte daruri de pre\u0163, potrivit unui Cuv\u00e2nt de laud\u0103 ce \u00eensemneaz\u0103 via\u0163a acestei protectoare a \u0163aratului bulgar.<\/p>\n

Patriarhul Eftimie, mitropolitul Ioasaf \u015fi arhidiaconul Paul de Alep<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 o tain\u0103 asupra acestui subiect, din cauza unor nel\u0103muriri sau lipsei de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre datele cuprinse \u00een via\u0163a Sfintei Filofteia, scris\u0103 de patriarhul Eftimie de T\u00e2rnovo \u015fi cea a mitropolitului Ioasaf de Vidin, pe de o parte, \u015fi tradi\u0163ia oral\u0103 de la noi, consemnat\u0103 \u00een 1656, de arhidiaconul Paul de Alep, \u00eenso\u0163itorul patriarhului Macarie al Antiohiei, \u00een c\u0103l\u0103toriile acestuia prin \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, Ucraina \u015fi Rusia, pe de alt\u0103 parte, \u00eentre acestea \u015fi via\u0163a descris\u0103 de mitropolitul grec Neofit, \u00een anul 1746. Potrivit Sf\u00e2ntului Patriarh Eftimie, care \u00eensemneaz\u0103 via\u0163a acestei protectoare a \u0163aratului bulgar, pr\u0103znuit\u0103 \u00een toat\u0103 Biserica Ortodox\u0103 pe data de 7 decembrie, dar mai cu seam\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Bulgaria \u015fi Serbia, moa\u015ftele au fost aduse tocmai din Vidinul cucerit de turci, dup\u0103 ce o vreme au stat \u00een marea biseric\u0103 din T\u00e2rnovo. Legat de str\u0103mutarea moa\u015ftelor Sfintei Filofteia, ca \u015fi cele ale Sfintei Parascheva din Epivat de la T\u00e2rnovo la Vidin, avem un cuv\u00e2nt de laud\u0103 rostit la 28 mai 1395, zi \u00een care Sf\u00e2nta Filofteia este serbat\u0103 pentru prima dat\u0103 ca ocrotitoare a cet\u0103\u0163ii Dii (Vidin), de c\u0103tre mitropolitul Ioasaf, \u00eensc\u0103unat, dup\u0103 cum se pare, de \u00eensu\u015fi patriarhul Eftimie. Acest fapt este confirmat \u00een 1479 de o copie a manuscrisului, cuprins\u0103 \u00eentr-un Panegeric al M\u0103n\u0103stirii R\u00e2la. Titlul complet este „Cuv\u00e2nt de laud\u0103 \u015fi parte din minunile \u015fi via\u0163a preacuvioasei \u015fi \u00eentreit-fericitei maicii noastre Filofteia” \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 datele haghiografice, sunt relatate \u00eemprejur\u0103rile istorice \u015fi sosirea mitropolitului de Vidin la T\u00e2rnovo, episodul cererii sfintelor moa\u015fte \u015fi cel al str\u0103mut\u0103rii lor. La pu\u0163in\u0103 vreme, a\u015fa cum am spus, \u00een 1396, are loc \u015fi c\u0103derea cet\u0103\u0163ii Vidin, moment \u00een care urmele mitropolitului Ioasaf se pierd. Unii istorici sunt de p\u0103rere c\u0103 a trecut Dun\u0103rea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, lu\u00e2nd cu sine \u015fi moa\u015ftele Sfintei Filofteia, ce vor fi \u00eent\u00e2mpinate, probabil, de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, al\u0103turi de Mitropolitul Atanasie al Severinului, \u015fi a\u015fezate \u00een Biserica Domneasc\u0103 de la Curtea de Arge\u015f. Primele m\u0103rturii sigure despre prezen\u0163a moa\u015ftelor la Curtea de Arge\u015f dateaz\u0103, \u00eens\u0103, abia din a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea \u015fi apar\u0163in lui Paul de Alep, \u00een textele slave nefiind consemnat\u0103 deloc sub forma \u00een care o avem azi \u015fi nici \u00een scrierile rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Copila sf\u00e2nt\u0103 a ales s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea la noi<\/strong><\/p>\n

\"\"\u00cen varianta tradi\u0163ional\u0103, din via\u0163a Sfintei Filofteia, cuprins\u0103 \u00een volumul „Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor” pe luna decembrie, afl\u0103m c\u0103, nici dup\u0103 multe rug\u0103ciuni \u015fi nici la porunca arhiepiscopului \u015fi arhiereilor veni\u0163i s\u0103 ridice trupul unei copile martirizate de tat\u0103l ei, n-au reu\u015fit cre\u015ftinii s\u0103-l mute \u015fi nici m\u0103car s\u0103 mi\u015fte, voind Dumnezeu s\u0103 pream\u0103reasc\u0103 pe robii S\u0103i. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 nu este r\u00e2nduit a merge \u00een cetatea sa, au \u00eenceput a pomeni c\u0103tre sf\u00e2nta numele multor locuri, pornind de la Constantinopol \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u0163inuturile aflate dincolo de Dun\u0103re. Au pomenit multe t\u00e2rguri \u015fi m\u0103n\u0103stiri de prin mun\u0163i \u015fi nu s-a clintit p\u00e2n\u0103 ce, \u00een treac\u0103t \u015fi f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, au zis de Biserica Domneasc\u0103 despre care vorbim, \u015fi \u00eendat\u0103 s-a f\u0103cut mai u\u015foar\u0103 dec\u00e2t greutatea fireasc\u0103 a unui om. Astfel, a fost \u00een\u015ftiin\u0163at prin scrisoare Radu (Negru) Vod\u0103 c\u0103 bun\u0103voirea sfintei este de a locui pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u015fi au \u00eent\u00e2mpinat-o cu f\u0103clii aprinse, cu t\u0103m\u00e2ie \u015fi c\u00e2nt\u0103ri de psalmi \u015fi doxologii, \u00eenfrumuse\u0163\u00e2nd re\u015fedin\u0163a cu acest chip f\u0103c\u0103tor de minuni, venit s\u0103 lumineze \u015fi s\u0103 \u00eendrepteze credin\u0163a unui neam. Prezen\u0163a moa\u015ftelor a determinat mai ales dup\u0103 transferul \u00een biserica lui Neagoe Basarab (1512-1521) \u00een prima parte a secolului al XVII-lea, nu doar un anume prestigiu, ce dep\u0103\u015fea hotarele, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla la re\u015fedin\u0163a voievodal\u0103 din Suceava, unde erau aduse, \u00een 1402, de la Moncastro (Cetatea-Alb\u0103) la Sf\u00e2ntul Gheorghe – Mir\u0103u\u0163i, relicvele Sf\u00e2ntului Ioan cel Nou, ci \u015fi dezvoltarea unui \u00eentreg cult \u015fi a unei bogate iconografii ce se poate citi \u00een pronaosul Bisericii domne\u015fti „Sf\u00e2ntul Nicolae”. Iat\u0103 cum cinstirea sfin\u0163ilor, cu implica\u0163iile sale pe plan cultural, literar \u015fi artistic, devine, \u00een Evul Mediu oriental \u015fi occidental, un mod cu totul deosebit de a sublinia autoritatea institu\u0163iilor eclesiastice.
\nStudiile recente ale unor cercet\u0103tori preocupa\u0163i de acest subiect (D.R. Mazilu, Paul Cernovodeanu, pr. acad. Mircea P\u0103curariu) se pun \u00een acord asupra faptului c\u0103 moa\u015ftele Sfintei Filofteia au venit din Vidin \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 un anume timp, \u015fi nu direct din locul \u00een care a fost martirizat\u0103 de p\u0103rintele ei, consider\u00e2nd adev\u0103rat\u0103 varianta scris\u0103 de Sf\u00e2ntul Patriarh Eftimie.<\/p>\n

Biserica „Sf\u00e2ntul Nicolae-Domnesc”, o comoar\u0103 arhitectural\u0103<\/strong><\/p>\n

\"\"Moa\u015ftele Sfintei Muceni\u0163e Filofteia se afl\u0103 \u00een capela sau paraclisul M\u0103n\u0103stirii Curtea de Arge\u015f, l\u00e2ng\u0103 biserica episcopal\u0103 ridicat\u0103 cu mari sacrificii de Neagoe Basarab \u015fi Doamna Despina, prin Me\u015fterul Manole, ajutat de „nou\u0103 me\u015fteri mari, calfe \u015fi zidari”, potrivit legendei populare culese de Vasile Alecsandri \u015fi inscrip\u0163iilor p\u0103strate \u00een biseric\u0103. Lucr\u0103rile \u015fi pictura au fost finalizate abia \u00een 1526, de voievodul Radu de la Afuma\u0163i (1522-1529), din punct de vedere constructiv apar\u0163in\u00e2nd stilului bizantin, \u00een timp ce, la exterior, elementele decorative sunt de influen\u0163\u0103 armean\u0103, persan\u0103, georgian\u0103 \u015fi arab\u0103, \u00eentr-o perfect\u0103 armonie \u015fi echilibru date \u00eentre anii 1875 \u015fi 1885 de restaur\u0103rile conduse de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy.
\n\u00cen urma cercet\u0103rilor arheologice \u00eentreprinse \u00een 1969 la Arge\u015f, \u00een interiorul Bisericii „Sf\u00e2ntul Nicolae – Domnesc” din secolul al XIV-lea, s-au aflat vestigiile unui l\u0103ca\u015f din secolul al XIII-lea, numit Arge\u015f I, cu tr\u0103s\u0103turi evident legate de monumentele bulgare din jurul anului 1300. Temeliile p\u0103strate sub pavajul naosului prezint\u0103 pe alocuri p\u0103r\u0163i de ziduri cu \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi grosimi variabile, dispuse pe un plan tipic „\u00een cruce greac\u0103”, cu altar poligonal \u00een trei laturi la exterior, posibil circular \u00een interior, cu un pronaos ce prelunge\u015fte laturile naosului, av\u00e2nd, pe c\u00e2t se poate deduce din forma planului, un sistem de acoperire \u00een semicalot\u0103 la altar, bol\u0163i semicilindrice \u00een naos \u015fi bolt\u0103 semicilindric\u0103 transversal\u0103 \u00een pronaos, iar \u00een partea central\u0103 a edificiului, o turl\u0103 sau cupol\u0103.<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2nta Filofteia fecioara s-a n\u0103scut \u00een ora\u015ful T\u00e2rnovo din Bulgaria, \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd orfan\u0103, dup\u0103 mutarea la Domnul a mamei sale, \u00een\u0163elep\u0163it\u0103 fiind de Duhul Sf\u00e2nt, a \u00eenceput a lucra cu os\u00e2rdie faptele cele bune. Cur\u00e2nd dup\u0103 moartea mamei sale, tat\u0103l Sfintei Filofteia \u015fi-a luat o alt\u0103 femeie care, v\u0103z\u00e2ndu-i milostivirea, \u00eei f\u0103cea ne\u00eencetat necazuri, b\u0103t\u00e2nd-o … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-stefan","post-8495","format-image","category-sfinti-romani","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8495"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8495\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10565,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8495\/revisions\/10565"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}