{"id":8450,"date":"2025-12-01T11:53:19","date_gmt":"2025-12-01T16:53:19","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8450"},"modified":"2025-11-30T01:20:59","modified_gmt":"2025-11-30T06:20:59","slug":"8450","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/12\/01\/8450\/","title":{"rendered":"1 Decembrie, Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a>1 Decembrie este Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, adoptat\u0103 prin lege dup\u0103 inl\u0103turarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia, constituit\u0103 din 1228 de delega\u0163i \u015fi sprijinit\u0103 de peste 100.000 de rom\u00e2ni veni\u0163i din toate col\u0163urile Ardealului \u015fi Banatului, a adoptat o Rezolu\u0163ie prin care s-a consfin\u0163it unirea tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, \u00eentreg Banatul (cuprins \u00eentre r\u00e2urile Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re) \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103 (Cri\u015fana, S\u0103tmar \u015fi Maramure\u015f) cu Rom\u00e2nia.
\n\"\"<\/a>Ziua de 1 Decembrie 1918 incununeaz\u0103 deci lupta rom\u00e2nilor transilv\u0103neni pentru Unitate Na\u0163ional\u0103 \u015fi marcheaz\u0103 momentul cre\u0103rii Rom\u00e2niei Mari, situ\u00e2ndu-se in continuarea precedentelor ac\u0163iuni unioniste ale fra\u0163ilor din Basarabia (27 martie 1918) \u015fi Bucovina (15 \/ 28 noiembrie 1918).
\nPoporul rom\u00e2n a stiut atunci sa valorifice admirabil conjunctura interna\u0163ional\u0103 favorabil\u0103 creat\u0103 \u00een urma primului r\u0103zboi mondial \u015fi a destr\u0103m\u0103rii imperiilor \u0162arist \u015fi Austro-Ungar.
\n\"\"<\/a>Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, \u201c\u2026Marea Unire din 1918 a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne pagina cea mai sublim\u0103 a istoriei rom\u00e2ne\u015fti. M\u0103re\u0163ia ei st\u0103 \u00een faptul c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoric\u0103 a \u00eentregii na\u0163iuni rom\u00e2ne, realizat\u0103 \u00eentr-un elan \u0163\u00e2\u015fnit cu putere din str\u0103fundurile con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii neamului, un elan controlat de frunta\u015fii politici, pentru a-l c\u0103l\u0103uzi cu inteligen\u0163\u0103 politic\u0103 remarcabil\u0103 spre \u0163elul dorit. […]
\nMarea Unire nu a fost rezultatul particip\u0103rii Rom\u00e2niei la r\u0103zboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut \u00een vedere revolu\u0163ia din Rusia \u015fi destr\u0103marea monarhiei austro-ungare. Ra\u0163ionamentul lor s-a \u00eenscris formulei tradi\u0163ionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania \u015fi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruin\u0163\u0103 o excludea pe cealalt\u0103, astfel c\u0103 nimeni nu vedea cum ar fi cu putin\u0163\u0103 ca toate aceste provincii s\u0103 intre aproape simultan \u00een frontierele Vechiului Regat. […]<\/p>\n

Nu o victorie militar\u0103 a stat la temelia Rom\u00e2niei Mari, ci actul de voin\u0163\u0103 al na\u0163iunii rom\u00e2ne de a-\u015fi da arm\u0103tura teritorial-institu\u0163ional\u00e3 care este statul na\u0163ional.[…]
\nO necesitate istoric\u00e3 – na\u0163iunea trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un stat na\u0163ional – s-a dovedit mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompeten\u0163\u0103, \u015fi, pun\u00e2nd \u00een mi\u015fcare na\u0163iunea, i-a dat acea for\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 ca peste toate adversit\u0103\u0163ile s\u0103 dea via\u0163\u0103 aspira\u0163iei sale: statul na\u0163ional.\u201d\"\"<\/a><\/p>\n

Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mam\u0103<\/strong><\/p>\n

Unirea a survenit pe fondul dezmembr\u0103rii Imperiului Rus, odat\u0103 cu proclamarea principiului autodetermin\u0103rii p\u00e2n\u0103 la desp\u0103r\u0163irea de imperiul multina\u0163ional \u00een care provincia rom\u00e2neasca a fost \u00eenglobata for\u0163at in 1812.
\n\"\"<\/a><\/strong>La 27 martie 1918, Sfatul \u0162\u0103rii, care cuprindea reprezentan\u0163i ai tuturor na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, a votat \u00een favoarea Unirii Republicii Democratice Moldovene\u015fti (Basarabiei) cu Rom\u00e2nia, dupa cum urmeaz\u0103: din cei 135 de deputa\u0163i prezen\u0163i, 86 au votat \u00een favoarea Unirii, 3 au votat \u00eempotriv\u0103, iar 36 s-au ab\u0163inut, 13 deputa\u0163i fiind absen\u0163i. Citirea rezultatului a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de aplauze furtunoase \u015fi strig\u0103te entuziaste \u201eTr\u0103iasc\u0103 Unirea cu Rom\u00e2nia!\u201d<\/p>\n

Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mam\u0103<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>Acum 90 de ani, la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia, moment istoric important \u00een f\u0103urirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n, al\u0103turi de unirea anterioar\u0103 Basarabiei – la 27 Martie – \u015fi de unirea ulterioar\u0103 a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.
\n\u201cDac\u0103 ne lu\u0103m r\u0103gazul s\u0103 poposim un pic pe pragul cernit al \u0162\u0103rii Fagilor, ziua de 28 Noiembrie 1918 este o carte deschis\u0103 a durerii \u015fi m\u0103ririi neamului nostru. \u015ei primele cuvinte ale acestei c\u0103r\u0163i ne spun c\u0103 f\u0103r\u0103 Bucovina n-avem \u0163ar\u0103. Bucovina, cu Putnele, Sucevi\u0163ele, Vorone\u0163urile \u015fi Cosminele ei, este \u00eens\u0103\u015fi inima istoriei noastre. C\u0103ci Bucovina nu este grani\u0163\u0103, ci vatr\u0103, inima unui neam. Leag\u0103nul unei istorii. \u015ei vatra, inima, nu poate fi dat\u0103 nim\u0103nui, niciodat\u0103. Ea poate fi numai \u00eenc\u0103lcat\u0103, pus\u0103-n lan\u0163uri \u015fi \u0163inut\u0103, p\u00e2n\u0103 ce dreptatea Providen\u0163ei vine \u015fi-i tr\u00e2nte\u015fte pe asupritori la p\u0103m\u00e2nt. \u015ei ziua aceasta a restaur\u0103rii drept\u0103\u0163ii \u00een lume va veni! (\u2026) Credem prea mult \u00een viitorul de aur al neamului, ca s\u0103 nu profe\u0163im \u00eenvierea bisericilor lui \u015etefan cel Mare \u015fi \u00eemplinirea din nou a geografiei rom\u00e2ne\u015fti. Avem nevoie de aceast\u0103 integritate geografic\u0103 pentru a ne de m\u0103sura \u00een istorie, pentru a crea o cultur\u0103 \u015fi a d\u0103rui lumii, \u00eennebunite de materie \u015fi de domina\u0163ie lumeasc\u0103, o spiritualitate nou\u0103, \u00een sens profund cre\u015ftin \u015fi omenesc (\u2026). S\u0103 ne oprim o clip\u0103 \u00een loc \u015fi s\u0103 ascult\u0103m chemarea p\u0103m\u00e2ntului cu m\u00e2n\u0103stiri \u015fi fagi. S\u0103 r\u0103zvidim glasul criptei de la Putna la 28 Noiembrie\u201d (Vasile Posteuc\u0103 , \u201cCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201d, Nov. 1992, p.16).<\/p>\n

\"\"<\/a>Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mam\u0103<\/strong><\/p>\n

Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia de la 1 decembrie 1918 reprezint\u0103 evenimentul principal al istoriei Rom\u00e2niei \u015fi totodat\u0103 realizarea unui deziderat al locuitorilor grani\u0163elor vechii Dacii.
\n\u201cAdunarea na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103, aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia \u00een ziua de 18 noiembrie \/ 1 decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acelor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia. Adunarea proclam\u0103 \u00eendeosebi dreptul inalienabil al na\u0163iunii rom\u00e2ne la \u00eentreg Banatul, cuprins \u00eentre Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re.\u201d (Vasile Goldi\u015f)\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1 Decembrie este Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, adoptat\u0103 prin lege dup\u0103 inl\u0103turarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia, constituit\u0103 din 1228 de delega\u0163i \u015fi sprijinit\u0103 de peste 100.000 de rom\u00e2ni veni\u0163i din toate col\u0163urile Ardealului \u015fi Banatului, a adoptat o Rezolu\u0163ie prin care s-a … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8450","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8450"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8450\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17460,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8450\/revisions\/17460"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}