{"id":8123,"date":"2015-09-24T10:01:05","date_gmt":"2015-09-24T14:01:05","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8123"},"modified":"2015-10-13T23:00:44","modified_gmt":"2015-10-14T03:00:44","slug":"sfantul-ierarh-antim-ivireanul-27-septembrie","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2015\/09\/24\/sfantul-ierarh-antim-ivireanul-27-septembrie\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Ierarh Antim Ivireanul – 27 Septembrie"},"content":{"rendered":"

\"sf<\/a>Sf\u00e2ntul Ierarh Martir Antim Ivireanul, slujitor al Bisericii prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eSfinte P\u0103rinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai r\u00e2nduit p\u0103stori \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori turmei tale \u0219i cu \u00een\u021belepciune dumnezeiasc\u0103 ai rev\u0103rsat r\u00e2urile sfintelor tale cuvinte. Via\u021ba ai pus-o pentru p\u0103stori\u021bii t\u0103i \u0219i cununa muceniciei ai dob\u00e2ndit de la Hristos, Dumnezeu, pe care roag\u0103-L, Sfinte P\u0103rinte ierarhe Antim, s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 pace \u0219i mare mil\u0103 celor ce s\u0103v\u00e2r\u0219esc sf\u00e2nt\u0103 pomenirea ta.\u201d (Troparul Sf\u00e2ntului Ierarh Martir Antim Ivireanul)<\/p>\n

\u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, P\u0103rinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, podoaba c\u0103rturarilor \u0219i dulce gr\u0103itor al \u00een\u021belepciunii dumnezeie\u0219ti \u00een graiul rom\u00e2nesc te-ai ar\u0103tat. Lupta cea bun\u0103 lupt\u00e2nd \u0219i dreapta credin\u021b\u0103 m\u0103rturisind, cu hain\u0103 muceniceasc\u0103 preafrumos te-ai \u00eempodobit \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Hristos ai dob\u00e2ndit. Pentru aceasta \u00eempreun\u0103 c\u00e2nt\u0103m, zic\u00e2nd: Bucur\u0103-te, Sfinte Preafericite P\u0103rinte Antim.\u201d (Condacul Sf\u00e2ntului Ierarh Martir Antim Ivireanul)<\/p>\n

Dasc\u0103l ne\u00eentrecut al poc\u0103in\u021bei, ierarh \u00een\u021belept \u0219i bun liturghisitor, om de carte \u0219i de arte, Sf\u00e2ntul Ierarh Martir Antim Ivireanul (aprox. 1640\/1650 \u2013 1716), fascineaz\u0103 nu numai prin ceea ce se vede din puternica \u0219i roditoarea sa personalitate, dar \u0219i prin ceea ce nu se vede, prin tainele pe care numai Dumnezeu le \u0219tie despre el \u0219i care ne atrag sufletele \u00eentr-o c\u0103utare \u00eensufle\u021bit\u0103 de mirare sf\u00e2nt\u0103. Afla\u021bi la trei secole distan\u021b\u0103, nu putem vedea dec\u00e2t par\u021bial acea lumin\u0103 descoperit\u0103 sub v\u0103lul smereniei sf\u00e2ntului de pronia lui Dumnezeu. Via\u021ba Sf\u00e2ntului Antim r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103, cel pu\u021bin \u00een prima jum\u0103tate a ei, o tain\u0103 pentru noi.<\/p>\n

\u00cen contextul politic, cultural \u0219i eclesial din preajma anilor 1700, prietenia \u0219i conlucrarea Mitropolitului Antim cu domnitorul binecredincios Constantin Br\u00e2ncoveanu, c\u00e2t \u0219i rela\u021biile personale cu \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torii ortodoc\u0219i, ne ofer\u0103 at\u00e2t l\u0103muriri, c\u00e2t \u0219i uimiri legate de personalitatea uria\u0219\u0103 a Ierarhului Martir Antim Ivireanul.<\/p>\n

Despre originea sa georgian\u0103 vorbe\u0219te \u00eensu\u0219i Sf\u00e2ntul Antim, c\u00e2nd semneaz\u0103 pe c\u0103r\u021bile tip\u0103rite de el: \u201eAntim Ivireanul\u201d, \u201eAntim, georgian de neam\u201d, \u201eAntim ieromonahul, tipograful din Iviria\u201d. De asemenea, c\u00e2\u021biva dintre contemporanii s\u0103i adeveresc acest lucru: ucenicii Mihail I\u0219tvanovici, Gheorghe Radovici \u0219i Dionisie Floru, c\u0103rturarii greci Mitrofan Gregoras \u0219i Gheorghe Hrisogon din Trapezunt, precum \u0219i secretarul domnesc, italianul Anton Maria del Chiaro.<\/p>\n

Anton Maria Del Chiaro spune c\u0103 Antim \u201eera d\u0103ruit cu \u00eensu\u015firi at\u00e2t de rare, \u00eenc\u00e2t \u015ftia s\u0103 fac\u0103 \u00een chip minunat orice me\u015fte\u015fug, mai ales sculptur\u0103, desene \u015fi broderii, pe care, av\u00e2nd \u00een vedere influen\u0163ele orientale georgiene, \u00een broderii \u015fi ornamenta\u0163ii, se poate s\u0103 le fi \u00eenv\u0103\u0163at chiar \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a c\u0103dea rob\u201d, adic\u0103 din copil\u0103rie. Acela\u0219i autor noteaz\u0103 \u00een monografia sa c\u0103 mitropolitul Antim a fost \u201esclav \u00een tinere\u0163e\u201d, iar ucenicul s\u0103u, Mihail I\u0219tvanovici arat\u0103 c\u0103 t\u00e2n\u0103rul Andrei a fost r\u0103pit de unii compatrio\u021bi de-ai lui, care l-au v\u00e2ndut ulterior turcilor \u0219i astfel a fost scos din \u021bara sa natal\u0103.<\/p>\n

Nu \u0219tim exact c\u00e2t timp a stat el rob printre turci, probabil c\u00e2\u021biva ani. Apoi a fost eliberat din robie de c\u0103tre Patriarhul Dositei Nottara al Ierusalimului, care l-a c\u0103lug\u0103rit \u0219i l-a adus egumen la m\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia din Ia\u0219i unde l-a cunoscut \u0219i pe Mitrofan al Hu\u0219ilor.<\/p>\n

\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de \u0219edere \u00een Imperiul otoman, fie ca rob, fie ca om liber, Andrei \u2013 Antim, a acumulat, precum Iosif \u00een anii robiei lui, multe din darurile (cunoa\u0219tere teologic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, limbi str\u0103ine) \u0219i deprinderile sale artistice. Nicolae Iorga spune c\u0103 patriarhul \u201eDosithei de Ierusalim chem\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103 pe Antim Ivireanul\u201d.<\/p>\n

De asemenea, Mihail-Gabriel Popescu \u0219i Dan Horia Mazilu sunt de p\u0103rere c\u0103, la Constantinopol, Antim \u0219i-a format cultura sa \u0219i acolo s-a manifestat \u201etalentul s\u0103u poliglotic\u201d, anume \u00een \u201emediul Patriarhiei Ecumenice\u201d. Dintre toate me\u0219te\u0219ugurile artistice, cea mai mare chemare a sa a fost cea de editor, de tipograf, aduc\u0103tor de lumin\u0103 \u015fi r\u0103sp\u00e2nditor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, o pasiune c\u0103reia i-a slujit cu ardoare \u015fi la R\u00e2mnic, ca \u015fi la Bucure\u015fti, Snagov sau T\u00e2rgovi\u015fte, oricare ar fi fost treapta bisericeasc\u0103 la care se ridicase.<\/p>\n

La \u00eendemnul patriarhului Dosithei Notarra al Ierusalimului, Antim (deja c\u0103lug\u0103r, poate chiar ieromonah) a venit pe meleagurile rom\u00e2ne\u0219ti pentru a lucra la \u00eemplinirea planului patriarhului Dosithei de a ap\u0103ra Ortodoxia prin tip\u0103rirea a c\u00e2t mai multe c\u0103r\u021bi de cult \u0219i de cultur\u0103, ini\u021biativ\u0103 sus\u021binut\u0103 material \u0219i de domnitorii rom\u00e2ni \u0218erban Cantacuzino \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu. Sf\u00e2ntul Antim \u00eensu\u0219i m\u0103rturisea \u00een prima sa scrisoarea de ap\u0103rare din 13 ianuarie 1712 c\u0103tre Constantin Br\u00e2ncoveanu: \u201eEu aici, \u00een \u0163ar\u0103, n-am venit de voia mea, nici de vreo s\u0103r\u0103cie sau lips\u0103\u201d.<\/p>\n

Cert este c\u0103 Antim a devenit apoi ucenic tipograf al episcopului Mitrofan al Hu\u0219ilor (cel care a tip\u0103rit Biblia de la Bucure\u0219ti \u00een 1688), de la care a \u0219i \u00eenv\u0103\u021bat limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u0219i-a des\u0103v\u00e2r\u0219it arta tiparului. Dup\u0103 ce Mitrofan este ales episcop de Buz\u0103u \u00een iunie 1690, ieromonahul Antim, prelu\u00e2nd tipografia din Bucure\u0219ti, va tip\u0103ri prima carte semnat\u0103 de el \u00een luna octombrie a anului 1691.<\/p>\n

\u201eSmeritul \u00eentre ieromonahi, Antim Ivireanul, tipograful\u201d, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi se semneaz\u0103 la finalul multor c\u0103r\u021bi, va lucra peste 26 de ani \u00een ogorul Bisericii, cu prec\u0103dere \u00een domeniul tipografiei, av\u00e2nd ca deziderate: luminarea poporului, instruirea excep\u0163ional\u0103 a preo\u0163ilor \u015fi propov\u0103duirea dreptei-credin\u0163e \u00een toate limbile pe care le \u0219tia.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Antim \u00eel socotea mereu pe domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu binef\u0103c\u0103torul s\u0103u, iar pe mitropolitul Teodosie \u00eel pomene\u0219te ca p\u0103rinte ocrotitor ne dovede\u0219te c\u0103 am\u00e2ndoi au avut \u00eencredere \u00een el \u0219i l-au iubit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. De aceea, am\u00e2ndoi l-au \u0219i sus\u021binut, nu doar la tip\u0103rirea c\u0103r\u021bilor, ci \u0219i la avansarea pe cele mai \u00eenalte trepte \u0219i r\u0103spunderi eclesiale (stare\u021b, episcop \u0219i mitropolit).<\/p>\n

Pentru via\u0163a sa \u00eenalt\u0103 duhovniceasc\u0103 oglindit\u0103 \u015fi \u00een activitatea sa tipografic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a fost mai \u00eent\u00e2i numit stare\u021b al m\u0103n\u0103stirii Snagov \u00een vara anului 1694, apoi a fost ales episcop al R\u00e2mnicului la 16 martie 1705, iar la 22 februarie 1708, episcopul Antim a fost \u00eensc\u0103unat mitropolit al Ungrovlahiei (conform dispozi\u021bie testamentare a predecesorului \u0219i ocrotitorului s\u0103u, mitropolitul Teodosie Ve\u0219temeanul), de fa\u0163\u0103 fiind \u015fi patriarhii Alexandriei \u015fi Ierusalimului.<\/p>\n

Dar Antim, s-a dovedit nu doar un bun tipograf, cleric \u0219i predicator, dar \u0219i un bun chivernisitor al bunurilor biserice\u0219ti \u00een perioadele sale de stare\u021b al m\u0103n\u0103stirii Snagov (1694 \u2013 1701), episcop la R\u00e2mnic (1705 \u2013 1708) \u0219i mitropolit al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1708 \u2013 1716).<\/p>\n

Nicolae Iorga scria c\u0103 \u201eSnagovul era \u00eentr-o stare proast\u0103. Cu venirea ca egumen a lui Antim Ivireanul, p\u0103m\u00e2ntul d\u0103du mai mult, oamenii \u00ee\u015fi f\u0103cur\u0103 mai deplin datoria iar mai bine dec\u00e2t to\u0163i Antim \u00eensu\u015fi\u201d.<\/p>\n

Despre lucrarea sfin\u0163itoare \u015fi creatoare a Mitropolitului Antim al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, ca s\u0103v\u00e2r\u015fitor \u015fi iconom al Tainelor dumnezeie\u015fti \u015fi al podoabelor Bisericii, dau m\u0103rturie at\u00e2t cei care i-au p\u0103strat amintirea vie chiar \u0219i dup\u0103 moartea sa, dar \u015fi icoanele, sculpturile \u00een lemn \u015fi \u00een piatr\u0103, bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile construite sau restaurate de el \u00een eparhiile R\u00e2mnicului \u0219i Bucure\u0219tilor.<\/p>\n

Traducerile c\u0103r\u0163ilor biserice\u015fti de cult \u015fi de cultur\u0103 din limba greac\u0103 \u015fi tip\u0103rirea lor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 reprezint\u0103, de asemenea, o alt\u0103 lucrare prin care Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul a \u00eembog\u0103\u0163it via\u0163a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, noi folosind ast\u0103zi \u00een mare parte acelea\u015fi formule \u015fi expresii liturgice precum le-a l\u0103sat el. \u00centre c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite de el \u015fi puse la \u00eendem\u00e2na credincio\u015filor amintim: Antologhionul (1697), Liturghierul greco-arab (1701) \u2013 prima carte imprimat\u0103 cu caractere arabe-, Ceaslovul greco-arab (1702), Noul Testament (1703), Psaltirea (1694, 1710), Evholohion (1706), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Catavasierul (1715), Ceaslovul (1715). De\u015fi avem \u015fi alte traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ale Liturghierului, de exemplu cea a mitropolitului Dosoftei al Moldovei din 1679, \u00een limbajul liturgic rom\u00e2nesc s-au p\u0103strat termenii \u015fi formulele liturgice folosite de Sf\u00e2ntul Antim \u00een Liturghierul din 1713. Rug\u0103ciunile \u00cemp\u0103rate ceresc, Tat\u0103l nostru, Dumnezeul duhurilor \u015fi a tot trupul\u2026 \u015fi Crezul, ca \u015fi alte r\u00e2nduieli din Liturghier \u015fi din Molitfelnic, p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi formularea Sf\u00e2ntului Mitropolit Antim.<\/p>\n

De asemenea, scrierile Sf\u00e2ntului Antim ne dezv\u0103luie uria\u0219a lui cultur\u0103 teologic\u0103 \u0219i laic\u0103 sintetizat\u0103 \u00een adev\u0103rate capodopere dedicate catehiz\u0103rii \u0219i \u00eendrum\u0103rii preo\u021bilor, \u00een misiunea lor de p\u0103stori: \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 bisericeasc\u0103 la cele mai trebuincioase \u015fi mai de folos pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura preo\u0163ilor (1710), Capete de porunc\u0103 la toat\u0103 ceata bisericeasc\u0103 (), Didahiile (28 de predici ale sale), \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pe scurt pentru taina poc\u0103in\u0163ei (1705), Chipurile Vechiului \u015fi Noului Testament (1709).<\/p>\n

Cele mai remarcabile c\u0103r\u021bi tip\u0103rite sub \u00eendrumarea Sf. Antim Ivireanul sunt:<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103turile lui Vasile Macedoneanul c\u0103tre fiul s\u0103u Leon (1691, limba greac\u0103)
\nSlujba Sf.Parascheva \u0219i a Sf.Grigorie Decapolitul (1692, limba rom\u00e2n\u0103)
\nEvangheliarul greco\u2013rom\u00e2n (1693)
\nPsaltirea (1694, limba rom\u00e2n\u0103)
\nAntologhionul (1697)
\nM\u0103rturisirea ortodox\u0103 a lui Petru Movil\u0103 (1699)
\nProschinitarul Sf. Munte Athos(1701, limba greac\u0103),
\nLiturghierul greco-arab (1701, prima carte tip\u0103rit\u0103 cu caractere arabe din lume)
\nEvanghelia (1697)
\nAcatistul N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu (1698)
\nCarte sau lumin\u0103 (1699)
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103turi cre\u0219tine\u0219ti (1700)
\nFloarea darurilor (1701)
\nNoul Testament (1703)
\nTomul bucuriei, (1705, limba greac\u0103)
\nLiturghierul \u0219i Evhologhionul (1706)
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 pe scurt pentru taina poc\u0103in\u021bei (1705, lucrare original\u0103)
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 bisericeasc\u0103 la cele mai trebuincioase \u0219i mai de folos pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura preo\u021bilor (1710, lucrare original\u0103)
\nCapete de porunc\u0103 la toat\u0103 ceata bisericeasc\u0103, pentru ca s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 fie\u0219tecarele din preo\u021bi \u0219i din diaconi deplin \u0219i cu cinste datoria hotarului s\u0103u (1714, lucrare original\u0103)
\nPsaltirea (1710)
\nOctoihul (1712)
\nLiturghierul (1713)
\nEvhologhionul (1713)
\nCatavasierul (1714)<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Mitropolit Antim a r\u0103mas \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 predicatorul exemplar, care a izbutit s\u0103 transmit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile de credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u00eentr-un stil unic, \u00eembin\u00e2nd sensibilitatea duhovniceasc\u0103 \u015fi experierea adev\u0103rurilor cre\u015ftine cu erudi\u0163ia, cu iscusin\u0163a interpret\u0103rii \u015fi cu persuasiunea demonstra\u0163iei oratorice. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile Sfintei Scripturi, pildele \u00een\u0163elep\u0163ilor profani, exemplele din via\u0163a omului \u015fi a naturii \u00eenconjur\u0103toare, toate se \u00eempletesc \u00een predicile sale \u00eentr-o sintez\u0103 minunat\u0103 a Duhului \u015fi a Adev\u0103rului spre folosul credincio\u015filor cre\u015ftini pe care Sf\u00e2ntul Antim c\u0103uta s\u0103-i \u00eempodobeasc\u0103 duhovnice\u015fte spre dob\u00e2ndirea m\u00e2ntuirii \u015fi a frumuse\u0163ilor cere\u015fti. Didahiile sale (28 de predici \u0219i cuvinte catehetice) rostite \u00een perioada slujirii lui ca mitropolit ni se descoper\u0103 ca o oper\u0103 complex\u0103, \u00een care sunt prezentate \u015fi armonizate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi dogmatice, liturgice, morale, \u00eendemnuri \u015fi rug\u0103ciuni personale \u00eentr-o exprimare rom\u00e2neasc\u0103 excep\u021bional\u0103 \u0219i original\u0103, \u015fi o unitate neegalat\u0103 de sensibilitate poetic\u0103 \u015fi viziune teologic\u0103.<\/p>\n

\"manastirea<\/a><\/p>\n

La 5 februarie 1713, de ziua pr\u0103znuirii Sfintei Agata, \u00een urma unei descoperiri dumnezeie\u0219ti, Mitropolitul Antim Ivireanul se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 m\u0103n\u0103stirea Tuturor Sfin\u021bilor, pe locul unde era o veche biseric\u0103 de lemn cu hramul Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, \u00een care se p\u0103stra Sf\u00e2ntul Mir. Sf\u00e2ntul Antim pune toat\u0103 averea sa pentru ridicarea din temelie a acestui sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f \u201e\u00eentru slava \u015fi mul\u0163umita \u00eensu\u015fi celui \u00eentru Troi\u0163\u0103 Dumnezeu \u015fi \u00eentru cinstea \u015fi lauda Tuturor Sfin\u0163ilor\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Tr\u0103itor \u0219i m\u0103rturisitor al Ortodoxiei, Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul a \u00eentre\u021binut rela\u021bii apropiate cu \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torii Bisericilor Ortodoxe surori din R\u0103s\u0103ritul cre\u0219tin aflat sub st\u0103p\u00e2nirea turceasc\u0103 (Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Constantinopol), ajut\u00e2nd la promovarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tin-ortodoxe \u00een acele \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Astfel, \u00eentre anii 1701-1702, la Bucure\u0219ti, Antim a tip\u0103rit primele c\u0103r\u021bi \u00een limba arab\u0103 (Liturghierul \u0219i Ceaslovul \u00een variant\u0103 bilingv\u0103 greco-arab\u0103) pentru cre\u0219tinii din Siria, unde a trimis \u0219i prima tipografie cu caractere arabe (la Alep, \u00een 1704). \u00cen anul 1709, mitropolitul ivirean a trimis o tiparni\u021b\u0103 \u00een Georgia, \u021bara sa natal\u0103. La Tbilisi, ucenicul s\u0103u, Mihail I\u0219tvanovici, a scos la lumin\u0103 primele c\u0103r\u021bi liturgice \u00een 1709 (Evanghelia \u0219i Liturghierul).<\/p>\n

\u00cen 1714 mitropolitul Antim i-a trimis patriarhului Hrisant Notara litere grece\u0219ti turnate \u00een plumb, necesare tipografiei din Ierusalim. Merit\u0103 amintite \u0219i c\u0103r\u021bile liturgice \u0219i de teologie apologetic\u0103 ortodox\u0103 tip\u0103rite \u00een grece\u0219te de c\u0103tre smeritul \u0219i rodnicul tipograf Antim Ivireanul: Manualul dogmatic al lui Ioan Kariofil (1697), M\u0103rturisirea ortodox\u0103 a credin\u0163ei Bisericii Sobornice\u015fti \u015fi Apostolice a R\u0103s\u0103ritului (1699), Eortologhion (1701) \u0219i altele.<\/p>\n

\"sf<\/a><\/p>\n

\u00cenfl\u0103c\u0103rat patriot \u015fi lupt\u0103tor \u00eempotriva asupririi turce\u015fti, ca \u015fi voievodul \u015fi sus\u0163in\u0103torul s\u0103u Constantin Br\u00e2ncoveanu, Mitropolitul Antim este acuzat de tr\u0103dare \u0219i arestat de Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot) \u00een prim\u0103vara anului 1716. For\u0163at s\u0103-\u015fi dea demisia \u015fi refuz\u00e2nd, Mitropolitul Antim este caterisit pe nedrept de Patriarhia ecumenic\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 fie \u00eenchis pe via\u0163\u0103, \u00een m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Ecaterina de pe muntele Sinai. Pe drum, \u00eens\u0103, \u00een ultimele zile ale lunii septembrie 1716, osta\u015fii turci l-au omor\u00e2t, arunc\u00e2ndu-i trupul \u00een apele r\u00e2ului Tungia (un afluent al Mari\u021bei), l\u00e2ng\u0103 Adrianopol. Astfel \u0219i-a \u00eencheiat martiric via\u021ba cel ce s-a pus zi de zi \u00een slujba lui Hristos \u0219i a Bisericii.<\/p>\n

Abia dup\u0103 250 de ani, \u00een 1966, Patriarhia Ecumenic\u0103 a anulat nedreapta sentin\u0163\u0103 de caterisire dat\u0103 asupra marelui Ierarh Antim Ivireanul. \u00cen \u0219edin\u021bele de lucru din 20-21 iunie 1992, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, a proclamat solemn canonizarea Sf\u00e2ntului ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, a\u0219ez\u00e2ndu-l \u00een r\u00e2ndul sfin\u021bilor, prin trecerea \u00een calendarul Bisericii noastre, cu ziua de pr\u0103znuire anual\u0103 la 27 septembrie.<\/p>\n

Fire bl\u00e2nd\u0103 \u0219i poetic\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, curajos \u00een cuvintele \u0219i activit\u0103\u021bile sale sociale, eruditul mitropolit Antim a \u00eempletit sfin\u021benia \u0219i misiunea, credin\u021ba \u0219i cultura, contempla\u021bia \u0219i f\u0103ptuirea, \u00eentr-o armonie roditoare, cum pu\u021bini au reu\u0219it, \u00een cadrul Bisericii \u0219i al culturii rom\u00e2ne. Propov\u0103duitor al frumuse\u021bii divine \u0219i umane, deopotriv\u0103 rug\u0103tor \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, Sf\u00e2ntul Antim n-a fost indiferent la suferin\u021ba \u0219i s\u0103r\u0103cia oamenilor, ar\u0103t\u00e2ndu-se un lupt\u0103tor ferm \u00eempotriva nedrept\u0103\u021bilor sociale. Amprenta pe care, vreme de un sfert de veac (1691 \u2013 1716), Sf\u00e2ntul Antim a l\u0103sat-o prin lucrarea sa de tipograf \u0219i caligraf neobosit, traduc\u0103tor, cleric slujitor \u0219i predicator, p\u0103stor iubitor \u0219i artist multivalent deopotriv\u0103, nu a putut fi \u0219tears\u0103 de suspiciunile, intrigile \u0219i calomniile celor care-l invidiau \u0219i care au conspirat la caterisirea lui nedreapt\u0103 \u0219i apoi chiar la uciderea lui.<\/p>\n

Cuvintele \u015fi expresiile Mitropolitului Antim \u00eempodobesc de mai bine de trei veacuri nu numai g\u00e2ndirea credincio\u015filor cre\u015ftini-ortodoc\u015fi \u015fi slujirea liturgic\u0103 \u00een Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, ci \u015fi limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103, cel mai cuprinz\u0103tor tezaur al sufletului rom\u00e2nesc. De\u015fi \u201estr\u0103in de neamul rom\u00e2nesc\u201d, cum \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, dar nu str\u0103in de poporul binecredincios al lui Dumnezeu, marele c\u0103rturar \u015fi artist originar din Iviria s-a identificat cu poporul rom\u00e2n, \u00eempropriindu-\u015fi zestrea lui spiritual\u0103. Acest \u201edulce grai rom\u00e2nesc\u201d l-a introdus \u00een slujbele liturgice, c\u0103ut\u00e2nd pein el, s\u0103 fac\u0103 accesibile oamenilor tainele cunoa\u0219terii \u0219i slujirii lui Dumnezeu, taine care, p\u00e2n\u0103 la el, erau rostite numai \u00een limbile slavon\u0103 \u0219i greac\u0103.<\/strong><\/p>\n

Referitor la aceast\u0103 deplin\u0103 asimilare a sa \u00een neamul rom\u00e2nesc, nu ne putem st\u0103vili admira\u0163ia fa\u0163\u0103 de m\u0103iestria cu care \u00eenaltul ierarh s-a exprimat \u00een limba noastr\u0103 at\u00e2t oral, c\u00e2t \u0219i \u00een scris, ridic\u00e2nd-o pe culmile luminoase \u0219i curate ale expresivit\u0103\u0163ii \u015fi poeticit\u0103\u0163ii. Cercet\u0103torii care au studiat \u00eendeaproape calit\u0103\u0163ile limbii utilizate de ilustrul mitropolit au ajuns la concluzia comun\u0103 potrivit c\u0103reia Sf\u00e2ntul Antim poate fi numit, pe drept cuv\u00e2nt, ctitor al limbii liturgice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi fondator al limbii rom\u00e2ne literare.<\/strong><\/p>\n

Dar str\u0103lucirea Sf\u00e2ntului Antim Ivireanul nu se opre\u0219te \u00een interiorul grani\u021belor \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Cu ajutorul financiar al Domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu, tip\u0103rirea de c\u0103r\u021bi \u00een limbile popoarelor ortodoxe cucerite de turci (greci, slavi \u2013 bulgari \u0219i s\u00e2rbi -, arabi, georgieni) a fost principala sa lucrare de sprijinire a Bisericii celei prigonite \u00een spa\u021biul din estul Europei \u0219i din Asia mic\u0103. Pentru aceasta \u00eel putem numi, ca \u0219i pe dasc\u0103lii Bisericii din veacul de aur al teologiei cre\u0219tine, \u201est\u00e2lp al ortodoxiei\u201d.<\/p>\n

Personalitate de prim rang a teologiei ortodoxe rom\u00e2ne\u015fti, Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul a luminat Biserica prin cuv\u00e2ntul rostit \u015fi prin slujirea sa jertfelnic\u0103, fiind un adev\u0103rat model de p\u0103stor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Bisericii lui Hristos. Luminatul ierarh martir L-a slujit ne\u00eencetat pe Dumnezeu, urm\u0103rind luminarea semenilor prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ortodox\u0103 \u0219i sensibilizarea lor fa\u0163\u0103 de nenum\u0103ratele frumuse\u0163i ale iubirii de Dumnezeu \u0219i de semeni. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, g\u0103sim cu totul \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 afirma\u0163ia potrivit c\u0103reia slujirea prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103 a Bisercii a reprezentat, pentru Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul, m\u0103sura con\u015ftiin\u0163ei sale fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u021b\u0103 de neamul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

(Manastirea Antim – Arhim.Mihail Stanciu)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Ierarh Martir Antim Ivireanul, slujitor al Bisericii prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103 \u201eSfinte P\u0103rinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai r\u00e2nduit p\u0103stori \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori turmei tale \u0219i cu \u00een\u021belepciune dumnezeiasc\u0103 ai rev\u0103rsat r\u00e2urile sfintelor tale cuvinte. Via\u021ba ai pus-o pentru p\u0103stori\u021bii t\u0103i \u0219i cununa muceniciei ai dob\u00e2ndit de la Hristos, Dumnezeu, pe care roag\u0103-L, Sfinte P\u0103rinte … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-8123","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8123","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8123"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8182,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8123\/revisions\/8182"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}