{"id":8025,"date":"2019-08-16T09:23:56","date_gmt":"2019-08-16T13:23:56","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8025"},"modified":"2019-08-21T18:04:19","modified_gmt":"2019-08-21T22:04:19","slug":"brancoveanu-constantin-boier-vechi-si-domn-crestin","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/08\/16\/brancoveanu-constantin-boier-vechi-si-domn-crestin\/","title":{"rendered":"Br\u00e2ncoveanu Constantin ”Boier Vechi \u0219i Domn Cre\u0219tin”"},"content":{"rendered":"

\"constantin<\/a><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncoveanu a urcat pe tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti dup\u0103 moartea subit\u0103 a lui \u0218erban Cantacuzino (1678-1688), \u00een urma alegerii libere a boierilor \u0219i ierarhilor, deoarece, m\u0103rturise\u0219te una din cronicile vremii, to\u021bi \u201e\u0219tia c\u0103 iaste \u00een\u021belept \u0219i s\u0103 tr\u0103gea din odrasl\u0103 domneasc\u0103\u201d. Prev\u0103z\u0103tor \u0219i mul\u021bumit cu ceea ce \u00eei d\u0103ruise Dumnezeu, cronicile ne spun c\u0103 Br\u00e2ncoveanu a refuzat ini\u021bial decizia sfatului \u021b\u0103rii, fiind \u00eenduplecat doar de pericolul politic extern care primejduia stabilitatea \u021b\u0103rii \u0219i de dorin\u021ba de a nu l\u0103sa soarta domniei la latitudinea turcilor.<\/p>\n

\u00cempodobit cu numeroase virtu\u021bi, \u00eentre care \u00een\u021be\u00adlepciunea \u0219i un ascu\u021bit sim\u021b diplomatic, ce \u00eei contureaz\u0103 cel mai bine caracterul, Br\u00e2ncoveanu a reu\u0219it, \u00eentr-o perioad\u0103 a marilor transform\u0103ri politice, de pe scena raporturilor interna\u00ad\u021bionale din Europa Central-Oriental\u0103 \u0219i de Sud-Est, s\u0103 se men\u021bin\u0103 pe scaunul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti timp de un sfert de veac. Urmele ad\u00e2nci l\u0103sate \u00een istoria rom\u00e2nilor de c\u0103tre domnia sa, care a dat numele unei epoci \u00eentregi \u0219i unui curent arhitectural \u0219i artistic devenit reprezentativ pentru spa\u021biul rom\u00e2nesc, l-au determinat pe unul din marii no\u0219tri istorici, Constantin C. Giurescu, s\u0103-i alc\u0103tuiasc\u0103 urm\u0103torul medalion evocator: \u201eGospodar, credincios, iubitor de art\u0103 \u0219i de cultur\u0103, Constantin Br\u00e2ncoveanu este una din figurile cele mai de seam\u0103 ale trecutului nostru. El simbolizeaz\u0103 epoca de str\u0103lucire a spiritului rom\u00e2nesc. Iar sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u tragic, suportat cu t\u0103rie de suflet adev\u0103rat cre\u0219ti\u00adneasc\u0103, adaug\u0103 chipului s\u0103u aureola de martir\u201d1. Dar virtu\u021bile \u0219i faptele lui \u201eBr\u00e2ncoveanul Constantin\/Boier vechi \u0219i Domn cre\u0219\u00adtin\u201d, cum \u00eel c\u00e2nt\u0103 balada popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, i-au adus domnului \u00een mod paradoxal nu numai respectul unanim al contemporanilor, ci, precum nota \u00eenc\u0103 \u00een epoc\u0103 ieromonahul grec Mitrofan Grigoras, \u0219i ura \u0219i invidia unor apropia\u021bi, care \u201edispre\u021bu\u00adind \u00eeng\u0103duin\u021ba, \u00eendelunga-i r\u0103bdare \u0219i bun\u0103tatea (…) \u0219i \u00eengr\u0103m\u0103dind p\u0103cate peste p\u0103cate, ajunseser\u0103 la culmea r\u0103ut\u0103\u021bilor, la invidia care este pricina omorului, la invidia, zic, mama omorului, invidia care se r\u0103ne\u0219te de cele bune; invidia st\u0103p\u00e2nindu-i a f\u0103cut ca s\u0103 turbeze firea omeneasc\u0103 \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u0219i \u0219i-i a\u021b\u00e2\u021ba s\u0103 comit\u0103 v\u0103rs\u0103ri de s\u00e2nge prin atentate \u0219i intrigi\u201d2.<\/p>\n

Con\u021binutul acestor intrigi a fost transformat \u00eentr-o serie de capete de acuzare, precum c\u0103 \u00eentre\u021bine coresponden\u021b\u0103 secret\u0103 cu austriecii, ru\u0219ii, polonii \u0219i vene\u021bienii, c\u0103 a jecm\u0103nit \u021bara printr-o fiscalitate \u00eempov\u0103r\u0103toare, c\u0103 a str\u00e2ns averi uria\u0219e cu care spera s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u021bine dup\u0103 ce s-ar fi refugiat cu familia \u00een Transilvania, unde poseda mai multe mo\u0219ii \u0219i propriet\u0103\u021bi imobiliare, c\u0103 \u00een vara lui 1711 ar fi \u00eendemnat pe marele sp\u0103tar Toma Cantacuzino s\u0103 treac\u0103 cu o parte din oastea sa de partea armatei ruso-moldovene\u0219ti \u0219i c\u0103 duce o politic\u0103 tot mai autonomist\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 bat\u0103 chiar monede de aur. Tot mai ne\u00eencrez\u0103tori \u00een sinceritatea \u0219i loialitatea domnului, turcii au g\u0103sit \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor a anului 1714 momentul prielnic s\u0103-l mazileasc\u0103. Luat prin surprindere de firmanul sultanului, voievodul a fost arestat \u0219i dus la Constantinopol \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. \u00cenchis \u00een Cetatea celor \u0218apte Turnuri, torturat ca s\u0103 dezv\u0103luie unde-\u0219i ascunde averile \u0219i refuz\u00e2nd oferta sultanului Ahmed al III-lea de a trece la \u201elegea turceasc\u0103\u201d, a fost \u00een cele din urm\u0103 decapitat al\u0103turi de cei patru fii, Constantin, \u0218tefan, Radu \u0219i Matei, \u0219i de marele clucer Ianache V\u0103c\u0103rescu.<\/p>\n

\"brancoveanu\"<\/a><\/p>\n

Sf\u00e2r\u0219itul eroic \u0219i moartea martiric\u0103<\/h3>\n

Str\u0103vechea cetate a Sf\u00e2ntului Constantin a cunoscut \u00een cursul \u00eendelungatei sale istorii numeroase execu\u021bii politice, noii st\u0103p\u00e2nitori otomani, care au cucerit prin foc \u0219i sabie \u201eOra\u0219ul\u201d, pedepsind \u00een mod asem\u0103n\u0103tor o serie \u00eentreag\u0103 de lideri politici \u0219i reli\u00adgio\u0219i ai cre\u0219tinilor din vastul lor imperiu \u0219i din \u021b\u0103rile supuse su\u00adzeranit\u0103\u021bii lor. Prea multe nume ar trebui \u00een\u0219iruite ca s\u0103 putem ilustra un tabou complet al celor c\u0103zu\u021bi sub iataganul sultanilor turci. Cu toate acestea, tragismul sf\u00e2r\u0219itului Br\u00e2ncovenilor le dep\u0103\u00ad\u0219e\u0219te pe toate, fiind \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 comparabil doar cu episodul decapit\u0103rii ultimului Mare Duce al Imperiului Bizantin, Loukas Notaras, al\u0103turi de fiul \u0219i ginerele s\u0103u, uci\u0219i de Mohamed al II-lea la scurt timp dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului. Chiar dac\u0103 scopul celor dou\u0103 execu\u021bii este unul foarte asem\u0103n\u0103tor, anume umilirea, uciderea \u0219i exterminarea capilor \u0219i descen\u00adden\u021bilor masculini a dou\u0103 familii reprezentative ale societ\u0103\u021bii cre\u0219\u00adtine din Imperiul Otoman, mobilul, acuzele \u0219i contextul istoric al crimelor sunt c\u00e2t se poate de diferite. \u00cen primul caz avem de a face cu omor\u00e2rea, \u00een iunie 1453, de c\u0103tre sultanul biruitor Mohamed al II-lea a primului ministru bizantin, deci cu o execu\u021bie survenit\u0103 pe fondul unei \u00eenfr\u00e2ngeri militare a bizantinilor, respectiv pe cel al dorin\u021bei de consolidare politic\u0103 a victoriei otomanilor, iar \u00een cel de-al doilea caz, cu uciderea de c\u0103tre sultanul Ahmed al III-lea a unui domnitor pa\u0219nic al unei \u021b\u0103ri supuse de drept \u0219i de fapt turcilor, un voievod care-\u0219i \u00eendeplinise cu mult peste m\u0103sur\u0103 toate \u00eendatoririle fa\u021b\u0103 de puterea suzeran\u0103, care nu d\u0103duse Por\u021bii, \u00een mod direct \u0219i personal, nici cel mai mic semn concret de rebeliune sau \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, gesturi sau ac\u021biuni care puteau justifica, din punctul de vedere al legisla\u00ad\u021biei \u0219i autori\u00adt\u0103\u021bii otomane, implementarea unei solu\u021bii finale at\u00e2t de radicale.<\/p>\n

Or, tocmai injuste\u021bea deciziei lui Ahmed al III-lea \u0219i a divanului s\u0103u, dublat\u0103 de cruzimea extrem\u0103 a implement\u0103rii acesteia, a conferit execu\u021biei Br\u00e2ncovenilor o dinamic\u0103 deopotriv\u0103 dramatic\u0103 \u0219i martiric\u0103, unic\u0103 \u00een istoria noastr\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i bisericeasc\u0103. Turcii \u0219i cop\u0103rta\u0219ii lor din r\u00e2ndurile boierimii rom\u00e2\u00adne\u0219ti, Cantacuzinii \u0219i Raco\u021be\u0219tii, care au complotat \u00eempotriva domnului, nu au putut intui cum crima odioas\u0103 – pe de o parte motivat\u0103 de o v\u0103dit\u0103 invidie, de o sete nest\u0103vilit\u0103 de r\u0103zbunare \u0219i de o dorin\u021b\u0103 nebun\u0103 de \u00eenavu\u021bire prin confiscarea \u201eaurului\u201d celui pe care-l numeau \u201ePrin\u021b al aurului\u201d, iar pe de alt\u0103 parte menit\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la stingerea numelui \u0219i neamului lui Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu – se va transforma, prin dimensiunea muceniceasc\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului s\u0103u p\u0103m\u00e2ntesc, \u00eentr-un simbol emblematic al dem\u00adnit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, o cunun\u0103 martiric\u0103 str\u0103lucitoare a Bisericii lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Epilog pentru noi, cei de ast\u0103zi<\/h3>\n

F\u0103r\u0103 a deveni patetic, a c\u0103dea \u00een demagogie na\u021bionalist\u0103 desu\u00adet\u0103 sau a sus\u021bine un discurs bisericesc triumfalist, cred c\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, c\u00e2nd societatea noastr\u0103 se confrunt\u0103 cu at\u00e2tea provoc\u0103ri \u0219i idei care roiesc, \u00een mare parte, \u00een jurul teoriilor relativiz\u0103rii valorilor umane \u00een general \u0219i a celor cre\u0219tine \u00een special, orice bun rom\u00e2n \u0219i ortodox practicant trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 re\u021bin\u0103 cele dou\u0103 dimensiuni esen\u021biale care pecetluiesc \u0219i \u00eencununeaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul p\u0103m\u00e2ntesc al Sfin\u021bilor Martiri Br\u00e2ncoveni: eroismul rom\u00e2nesc \u0219i mucenicia cre\u0219tin\u0103. Ambele vin \u00een contra\u00addic\u021bie cu simptomele maligne ale duhului acestui veac \u0219i reafirm\u0103 demnitatea unui popor – fie el c\u00e2t se poate de oropsit, demn \u00eens\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd pare a fi cu totul \u00eengenuncheat de vitregiile istoriei -, verticalitatea moralit\u0103\u00ad\u021bii cre\u0219tine \u0219i curajul p\u00e2n\u0103 la jertfa suprem\u0103 a spiritului hristic.<\/p>\n

Cele dou\u0103 dimensiuni i-au impresionat profund \u0219i pe contemporanii evenimentului care au l\u0103sat \u00een acest sens numeroase m\u0103rturii \u00eenscrise \u00een documentele epocii (coresponden\u021be private sau oficiale, cronici rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i grece\u0219ti, presa european\u0103), \u00een mentalul popular colectiv rom\u00e2nesc (balade, doine, c\u00e2ntece de jale) \u0219i, \u00een ultimele decenii, \u00een poezia, literatura \u0219i dramaturgia rom\u00e2n\u0103 cult\u0103. Dac\u0103 una din crea\u00ad\u021biile populare care rememoreaz\u0103 istoria Br\u00e2ncovenilor ne atrage aten\u021bia c\u0103 aceast\u0103 \u201epoveste minunat\u0103, auzit\u0103 \u00een lumea toat\u0103\u201d, nu e una oarecare, ci a lui \u201eBr\u00e2ncovanul Constantin care a murit cre\u0219tin\u201d, poetul transilv\u0103nean Ioan Alexandru, profund angrenat \u00een fondul cre\u0219tin ortodox al poporului rom\u00e2n, a \u00eentregit sintetizator portretul Br\u00e2ncovenilor prin sintagma \u201eprin\u021bi de aur, cu coroane de martiri\u201d.<\/p>\n

sursa: ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constantin Br\u00e2ncoveanu a urcat pe tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti dup\u0103 moartea subit\u0103 a lui \u0218erban Cantacuzino (1678-1688), \u00een urma alegerii libere a boierilor \u0219i ierarhilor, deoarece, m\u0103rturise\u0219te una din cronicile vremii, to\u021bi \u201e\u0219tia c\u0103 iaste \u00een\u021belept \u0219i s\u0103 tr\u0103gea din odrasl\u0103 domneasc\u0103\u201d. Prev\u0103z\u0103tor \u0219i mul\u021bumit cu ceea ce \u00eei d\u0103ruise Dumnezeu, cronicile ne spun c\u0103 Br\u00e2ncoveanu … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-8025","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8025","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8025"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8025\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14954,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8025\/revisions\/14954"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}