Mihai nu a fost crescut la curtea domneasc\u0103 cu rigori \u0219i cutume de neclintit. Sufletul lui nu a fost educat \u00een spiritul urii \u0219i al egoismului dinastic. A tr\u0103it printre oameni simpli, din popor, printre negustori \u0219i boieri. Mihai, spun cronicile, era \u201ecre\u0219tin cu mil\u0103 pentru s\u0103raci \u0219i cu fric\u0103 de Dumnezeu\u201d, av\u00e2nd o \u201einim\u0103 deschis\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de r\u0103utate\u201d.<\/p>\n
Acest comportament sensibil, plin de omenie se poate observa cu acurate\u021be din relat\u0103rile contemporanilor care l-au cunoscut. Polcovnicul Walentyn Walawski, comandantul cazacilor, scria la 24 decembrie 1599 din Turda despre domnul rom\u00e2n: \u201e… c\u00e2nd mergem la d\u00e2nsul ne prime\u0219te pe noi, polcovnici \u0219i rotmi\u0219tri, cu mare cinste; la mas\u0103 \u0219edem cu el \u0219i nu ne prive\u0219te ca un domn, ci se poart\u0103 cu noi ca un tovar\u0103\u0219 de lupt\u0103. Aproape nu trece o zi s\u0103 nu ne dea nou\u0103 c\u00e2te ceva din al s\u0103u, ca haine, bl\u0103nuri scumpe, c\u00e2t \u0219i galbeni. Nu se zg\u00e2rce\u0219te cu banii \u0219i la mas\u0103 \u00eenchin\u0103 el pentru s\u0103n\u0103tatea slugilor s\u0103race \u0219i le d\u0103 chiar cu m\u00e2na sa m\u00e2nc\u0103ruri, \u00eendestul\u00e2ndu-le bine cu galbeni\u201d.<\/p>\n
Via\u021ba lui Mihai st\u0103 sub semnul milostivirii divine<\/h3>\n
\u00cenc\u0103 de c\u00e2nd era ban al Craiovei, \u201escornindu-i-se nume cum c\u0103 iaste fecior de domn\u201d, voievodul \u021b\u0103rii, Alexandru cel R\u0103u, a trimis s\u0103-l prind\u0103 spre a fi pedepsit cu moartea ca unul care umbla dup\u0103 domnie. Execu\u021bia trebuia s\u0103 aib\u0103 loc f\u0103r\u0103 alt termen de judecat\u0103. Adus la Bucure\u0219ti, sub escort\u0103, Mihai trece pe l\u00e2ng\u0103 Biserica Alb\u0103, la vremea Liturghiei. Cronica lui Radu Popescu arat\u0103 c\u0103 banul Craiovei a cerut arm\u0103\u0219eilor care-l \u00eenconjurau s\u0103-l lase s\u0103 asculte slujba. A intrat \u00een biseric\u0103, s-a rugat \u0219i a f\u0103g\u0103duit Sf\u00e2ntului Nicolae, hramul Bisericii Albe, c\u0103, de-l va m\u00e2ntui, o s\u0103-i fac\u0103 m\u0103n\u0103stire \u00een numele lui, ceea ce a \u0219i \u00eemplinit.
\nRuga i-a fost ascultat\u0103, c\u0103ci o m\u0103rturie contemporan\u0103 ungureasc\u0103 ne \u00eencredin\u021beaz\u0103 c\u0103 \u021biganul c\u0103l\u0103u, atunci c\u00e2nd Mihai a urcat pe e\u0219afod, n-a cutezat s\u0103-i taie capul. Interven\u021bia imediat\u0103 \u0219i jur\u0103mintele boierilor l-au \u00eenduplecat mai apoi pe Vod\u0103 s\u0103-\u0219i schimbe hot\u0103r\u00e2rea.<\/p>\n
Cardinalul Bathory<\/h3>\n
Dar despre sufletul lui curat, care nu \u0219tia ce \u00eenseamn\u0103 r\u0103utatea, ne aduce m\u0103rturie o \u00eent\u00e2mplare de neimaginat, petrecut\u0103 dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la \u0218elimb\u0103r.
\nPrincipele Ardealului de atunci, cardinalul Andrei Ba\u00adthory, a re\u021binut \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri banii trimi\u0219i lui Mihai de Rudolf al II-lea \u0219i papa Clement al VIII-lea pentru plata solda\u021bilor, fapt care a provocat o mare zarv\u0103 \u00een o\u0219tirea rom\u00e2nului. Mai mult, cardinalul, cu o insolen\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 margini, a trimis sol la Mihai ca `s\u0103-i lase \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103-i fac\u0103 jur\u0103m\u00e2nt de supu\u0219enie \u0219i s\u0103 \u00eenceteze lupta contra turcilor\u201d. Da, principele maghiar \u00eei trimitea vorb\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, adic\u0103 domnia, pentru c\u0103 nu-l sufer\u0103 turcii \u0219i el, cardinalul, era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se alieze cu otomanii.
\nLupta dintre cei doi era inevitabil\u0103. Cineva trebuia s\u0103 piard\u0103 \u0219i acela a fost Bathory. \u00cenvins la \u0218elimb\u0103r, Andrei a fugit spre Moldova, dar a fost prins de secui \u0219i decapitat. Dup\u0103 aceast\u0103 fapt\u0103, i-a fost adus lui Mihai capul adversarului s\u0103u. Iat\u0103 relatarea: \u201eMihai a luat acest cap, a \u00eenceput s\u0103-l s\u0103rute pl\u00e2ng\u00e2nd. Apoi a trimis dup\u0103 trupul cardinalului. La sosire, rom\u00e2nul i-a ie\u0219it \u00eenainte cu mare alai, cu \u00eentreaga sa oaste din Alba Iulia. Pe urm\u0103, a cincea zi, a \u00eenso\u021bit trupul cu cinste p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul din biserica mare de la Alba Iulia. El \u00eensu\u0219i ducea lum\u00e2narea dup\u0103 mort \u0219i l-a \u00eengropat acolo\u201d.
\nMihai a fost pus domn pe tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti cu ajutorul lui Andronic Cantacuzino, capuchehaie la Poart\u0103 pentru afacerile \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Influen\u021ba lui Andronic pe l\u00e2ng\u0103 turci devenise foarte important\u0103. Ajuns pe scaunul \u021b\u0103rii, Mihai Viteazul \u0219i-a \u00eendreptat privirile spre cre\u0219tin\u0103tate din primul moment. Occidentul prin \u201eSf\u00e2nta Lig\u0103\u201d se coaliza \u00eempotriva turcilor. Aceast\u0103 mi\u0219care el o atribuie Atotputernicului, c\u0103ci scria ducelui de Toscana: \u201eB\u0103g\u00e2nd eu de seam\u0103 c\u0103 turcii poart\u0103 g\u00e2nd r\u0103u \u00een paguba \u0219i nimicirea cre\u0219tinilor, m\u0103 socotii s\u0103 rup, cu orice pre\u021b, \u00eenvoiala \u0219i s\u0103 m\u0103 al\u0103tur la cre\u0219tin\u0103\u00adtate \u00een pofida lor. Pentru aceasta m\u0103 rugai lui Dumnezeu s\u0103-mi dea o bun\u0103 inspira\u021bie, ceea ce se \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d. Gestul lui Mihai putea s\u0103-l coste via\u021ba, fiindc\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cuse astfel du\u0219mani de moarte, \u00eenseta\u021bi dup\u0103 s\u00e2ngele s\u0103u, pe turci. \u021aara lui era \u00een imediata lor apropiere, deci avea s\u0103 le \u00eenfrunte m\u00e2nia negre\u0219it. Mijloace s\u0103 le reziste nu prea avea \u0219i de aceea \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri a trimis apeluri c\u0103tre popoarele cre\u0219tine din jur. Dar a\u0219a cum s-a v\u0103zut mai sus, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Vienei \u0219i papa de la Roma \u00eei trimiteau bani pentru plata o\u0219tirii, cardinalul Bathory oprea fondurile pentru sine. Transilvanul nu realiza c\u0103, \u00een lipsa lui Mihai, singurul care le putea \u021bine piept turcilor, vor trebui s\u0103 treac\u0103 aproape 100 de ani (1686) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd coali\u021bia antiotoman\u0103 va recuceri Buda din m\u00e2inile p\u0103g\u00e2nilor.<\/p>\n
\u201eN-am nici o pricin\u0103\u00a0din partea lor s\u0103 port r\u0103zboi cu turcii… Ce fac e numai pentru a \u00eempiedica v\u0103rsarea s\u00e2ngelui\u00a0\u00eentregii cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bi\u201d<\/h3>\n
Prima b\u0103t\u0103lie important\u0103, dat\u0103 de Mihai \u00eempotriva turcilor \u0219i t\u0103tarilor, a fost la \u0218erp\u0103te\u0219ti, \u00een 23 ianuarie 1595. Victoria rom\u00e2nilor a avut un larg ecou, cronicarul ungur Szamosk\u00f6zy relat\u00e2nd: \u201eLa \u0218erp\u0103te\u0219ti, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, \u00een iarna aceea cumplit\u0103, Mihai \u00eei nimici, \u00een vremea c\u00e2t ar fierbe un ou, de n-a sc\u0103pat nici unul\u2026 Au pierit acolo nepotul hanului t\u0103t\u0103resc \u0219i imbrohorul; multe pr\u0103zi au luat atunci, c\u0103ci numai bog\u0103\u021biile hanului t\u0103t\u0103resc erau \u00eenc\u0103rcate pe \u0219ase cai albi\u201d.<\/p>\n
A doua lupt\u0103 \u00eempotriva otomanilor, c\u00e2\u0219tigat\u0103, de asemenea, a fost cea de la C\u0103lug\u0103reni, Giurgiu, din 13\/23 august 1595. Raportul dintre for\u021be era 1 la 5 \u00een favoarea otomanilor. Oastea domnului rom\u00e2n nu dep\u0103\u0219ea 10.000 de oameni, \u00een timp ce a turcilor era de cinci ori mai mare. Discu\u021bia pe care a avut-o \u00eenainte de lupt\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu solul polonez ar\u0103ta diferen\u021ba numeric\u0103 a celor dou\u0103 o\u0219ti \u0219i miza acestei lupte: \u201ePlec m\u00e2ine cu ajutorul lui Dumnezeu s\u0103 le \u00eempiedic turcilor, c\u00e2t voi putea, trecerea Dun\u0103rii… N-am nici o pricin\u0103 din partea lor s\u0103 port r\u0103zboi cu ei… Ce fac e numai pentru a \u00eempiedica v\u0103rsarea s\u00e2ngelui lui Hristos \u0219i al \u00eentregii cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bi. V\u0103d cu ochii \u00eens\u0103 c\u0103 n-am destul\u0103 putere s\u0103 le rezist. S\u0103 nu dea Dumnezeu ca acei p\u0103g\u00e2ni s\u0103 \u00eenving\u0103… c\u0103ci se vor r\u0103sp\u00e2ndi peste tot. C\u0103ci eu nu am avut de la turci nici o greutate sau vreo nedreptate, dar ceea ce am f\u0103cut, toate le-am f\u0103cut pentru credin\u021ba cre\u0219tineasc\u0103, v\u0103z\u00e2nd eu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fiecare zi cu bie\u021bii cre\u0219tini. M-am apucat s\u0103 ridic aceast\u0103 mare greutate cu s\u0103rac\u0103 \u021bara noastr\u0103, ca s\u0103 fac un scut al \u00eentregii lumi cre\u0219tine. De aceea, rog s\u0103 nu ne p\u0103r\u0103si\u021bi \u0219i s\u0103 nu ne l\u0103sa\u021bi f\u0103r\u0103 ajutor, pentru c\u0103 sunte\u021bi datori pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos s\u0103 ne ajuta\u021bi \u0219i s\u0103 veni\u021bi pentru m\u00e2ntuirea cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n Adversarii lui Mihai erau condu\u0219i de vizirul Sinan Pa\u0219a, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 83 de ani, c\u0103ruia i se al\u0103turau trupele a patru comandan\u021bi turci: Mustafa Pa\u0219a, Husein Pa\u0219a, Haidar Khidr Pa\u0219a \u0219i Hasan Pa\u0219a. Cancelariile occidentale au primit cu bucurie izb\u00e2nda lui Mihai asupra musulmanilor. Agentul englez de la Constantinopol, Edward Barton, trimitea un raport la Londra \u00een care d\u0103dea am\u0103nunte despre campania lui Sinan Pa\u0219a \u00een Valahia \u0219i \u00een special despre b\u0103t\u0103lia de la Neajlov: \u201eCu siguran\u021b\u0103, este un lucru demn de cea mai mare conside\u00adra\u021bie \u0219i glorie etern\u0103 c\u0103 ceea ce n-au putut realiza at\u00e2t de mul\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bi, regi \u0219i prin\u021bi, a izbutit Mihai, anume, ca s\u0103 \u00eenving\u0103 o\u0219tile marelui sultan\u201d. Din august 1600, adic\u0103 imediat dup\u0103 unificarea celor trei provincii rom\u00e2ne\u0219ti sub un singur sceptru, diploma\u021bia imperial\u0103 habsburgic\u0103 a lucrat cu perfidie \u0219i cinism la eliminarea voievodului valah care st\u0103tea de straj\u0103 la hotarul Ardealului. Mihai pierde lupta de la Mir\u0103sl\u0103u (18 septembrie 1600) contra lui Gheor\u00adghe Basta, dar explic\u0103 acest e\u0219ec \u00een memoriul adresat \u00eemp\u0103ratului Rudolf al II-lea astfel: \u201eEu, cre\u0219tin fiind \u0219i ne\u00eenv\u0103\u021bat a m\u0103 bate \u00eempotriva cre\u0219tinilor, de\u0219i eram \u00eempins de nevoie, nu m-am luptat dup\u0103 cum eram deprins, ca \u00eempotriva du\u0219manului firesc, \u00eenfl\u0103c\u0103r\u00e2nd pe ai mei cu cuv\u00e2ntul \u0219i cu pilda mea \u0219i \u00eenfrunt\u00e2nd eu \u00eensumi cea dint\u00e2i lovitur\u0103 a du\u0219manului. Ci, v\u0103z\u00e2nd \u00eenaintea mea oaste cre\u0219ti\u00adn\u0103, nu am sprijinit, dup\u0103 obiceiul meu, cel dint\u00e2i atac, ci m-am retras, nu pentru c\u0103 aveam oaste mult mai mic\u0103, nici pentru c\u0103 a\u0219 fi pierdut \u00eencrederea, ci pentru c\u0103 m\u0103 \u00eengrozeam a muia \u00een s\u00e2nge de cre\u0219tin o sabie ce b\u0103use p\u00e2n\u0103 acum at\u00e2ta s\u00e2nge de p\u0103g\u00e2ni. \u0218i astfel, o\u0219tenii mei, deprin\u0219i a m\u0103 vedea \u00een lupt\u0103 \u00eentotdeauna \u00een fruntea lor, de ast\u0103 dat\u0103, nev\u0103z\u00e2ndu-m\u0103 de fa\u021b\u0103, au devenit ne\u00eencrez\u0103tori \u0219i au p\u0103r\u0103sit \u00een grab\u0103 lupta, nu de fric\u0103, ci tem\u00e2ndu-se ca nu cumva s\u0103 mi se fi \u00eent\u00e2mplat mie vreo nenorocire\u201d. Reac\u021bia lui Mihai Viteazul nu va fi trecut\u0103 cu vederea. A\u0219a c\u0103, \u00een diminea\u021ba duminicii de 9\/19 august 1601, cei doi c\u0103pitani ai generalului Basta, germanul Petz \u0219i valonul Beaury, au intrat \u00een cortul domnului rom\u00e2n \u0219i, declar\u00e2ndu-l prizonierul \u00eemp\u0103ratului, l-au ucis cu halebardele \u0219i i-au t\u0103iat capul, dup\u0103 cum consemneaz\u0103 \u0219i cronica: \u201e\u0218i c\u0103zu trupul lui cel frumos ca un copaciu pentru c\u0103 nu \u0219tiuse, nici se \u00eenprilejise (g\u0103sise, aflase) sabia lui cea iute \u00een m\u00e2na lui cea viteaz\u0103\u201d. Mihai avea atunci 43 de ani ne\u00eemplini\u021bi. Patria ne-a fost p\u0103m\u00e2ntul sursa: ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eA \u00eenconjurat pentru totdeauna cu str\u0103lucire numele rom\u00e2nilor\u201d Mihai Viteazul nu are egal printre ai s\u0103i dec\u00e2t pe Ioan Corvin \u0219i \u0218tefan cel Mare. Politician \u00eenzestrat, a \u0219tiut s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een \u0219ah timp de opt ani Ungaria, Polonia \u0219i Poarta. Ilustru om de arme \u0219i mare c\u0103pitan, a \u0219tiut s\u0103 le \u00eenving\u0103 \u00eentotdeauna. 9 august … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-8014","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8014"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8014\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8018,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8014\/revisions\/8018"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"mihai](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/mihai-viteazul2.jpeg\")
<\/a><\/p>\n\u201e\u0218uvoiul turcesc venea necontenit m\u0103rindu-se…\u201d<\/h3>\n
\nValahii au atacat primii, surprinz\u00e2nd armata islamic\u0103. Deru\u00adta\u021bi de \u00eendr\u0103zneala \u201eghiaurilor\u201d, p\u0103g\u00e2nii s-au trezit \u0219i, printr-un iure\u0219 nespus de s\u0103lbatic, au reu\u0219it s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 \u00eenaintarea cre\u0219tinilor. Mihai Vod\u0103 introduce dup\u0103 mai multe ore de lupt\u0103 c\u00e2teva cete de pedestra\u0219i odihni\u021bi; cei care luptaser\u0103 mai bine de patru ceasuri abia se mai puteau \u021bine pe picioare. Iat\u0103 ce consemneaz\u0103 \u0219i cronicile: \u201eLupta era tare din am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u021bile, dar valahii v\u0103d mereu cum \u0219uvoiul turcesc venea necontenit m\u0103rindu-se \u0219i oric\u00e2\u021bi c\u0103deau \u00een lupt\u0103, al\u021bii \u00eendoi\u021bi sau \u00eentrei\u021bi le luau locul. Num\u0103rul mare al turcilor izbuti s\u0103-i \u00eendep\u0103rteze de podul Neajlovului pe bravii ap\u0103r\u0103tori rom\u00e2ni care luptaser\u0103 toat\u0103 ziua\u201d. Atunci c\u00e2nd soarele era gata s\u0103 apun\u0103, voievodul valah intr\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. \u201eBizuindu-se pe ajutorul cerului \u0219i pe dreptatea cauzei sale\u201d, Mihai \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 f\u0103r\u0103 el rom\u00e2nii vor fi \u00eenfr\u00e2n\u021bi. \u0218i atunci, sesiz\u00e2nd momentul psihologic al b\u0103t\u0103liei, face acel act de mare curaj cu care trece \u00een legend\u0103, acum fiindu-i pecetluit supranumele de Viteazul.
\nDar s\u0103 l\u0103s\u0103m cronica a vorbi: \u201eVod\u0103 a pornit \u00eensu\u0219i cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i vitejii lui dup\u0103 d\u00e2nsul au intrat ca lupii \u00een oi. Iar\u0103 Mihai ca un fulger umbla prin oaste, t\u0103ind \u0219i obor\u00e2nd jos, \u0219i cu m\u00e2na lui pe Caraiman Pa\u0219a (Haidar Khidr Pa\u0219a) l-au t\u0103iat… Era s\u0103-l ajung\u0103 pe Hasan Pa\u0219a, s\u0103-l taie cu m\u00e2na lui, \u00eens\u0103 au sc\u0103pat\u201d.
\nV\u0103z\u00e2nd c\u0103 se apropie dezastrul \u00eenfr\u00e2ngerii \u201esteagurilor str\u0103lucitoare\u201d, Sinan Pa\u0219a intervine \u00een lupt\u0103 pe calul s\u0103u cel seme\u021b, \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe otomani. Marele vizir a fost recunoscut imediat \u0219i o lance i-a str\u0103puns obrajii, zbur\u00e2ndu-i \u0219i din\u021bii pe care-i mai avea \u00een gur\u0103.
\nTurcii se retrag \u00een debandad\u0103, l\u0103s\u00e2nd pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 15 tunuri \u0219i mai multe steaguri, printre care \u0219i steagul verde al profetului, foarte pre\u021buit \u0219i respectat de islamici. Pierderea acestui din urm\u0103 steag a fost regretat\u0103 cu mare durere de otomani pentru c\u0103 ei \u00eel considerau sf\u00e2nt.
\nVestea \u00eenfr\u00e2ngerii a ajuns repede \u0219i la urechile sultanului. Din cauza e\u0219ecului suferit de Sinan la C\u0103lug\u0103reni, \u201e\u00eentr-at\u00e2t se tulbur\u0103 sultanul Mehmet c\u0103 r\u0103mase f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce c\u00e2teva ceasuri…\u201d<\/p>\n\u201eO a\u0219a pierdere nu i se \u00eent\u00e2mplase o\u0219tirii islamice niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum\u201d<\/h3>\n
\nDup\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103, Vod\u0103 s-a retras spre T\u00e2rgovi\u0219te, unde a a\u0219teptat ajutoarele militare promise din partea lui Sigismund Bathory, dar ardelenii nu au venit. Sinan Pa\u0219a a pornit \u00een urm\u0103rirea o\u0219tii `ghiaure\u201c. Otomanii au intrat \u00een Bucure\u0219ti, iar vizirul a poruncit ca toate bisericile din ora\u0219 s\u0103 fie transformate \u00een moschei. A fost construit\u0103 o fort\u0103rea\u00ad\u021b\u0103 \u00een jurul M\u0103n\u0103stirii Radu-Vod\u0103. Turcii s-au dedat unui jaf cumplit. Au dat foc a\u0219ez\u0103rilor \u0219i culturilor agricole, au scos din p\u0103m\u00e2nt vi\u021bele-de-vie, au luat vitele s\u0103tenilor \u0219i au f\u0103cut peste 20.000 de robi pe care i-au trimis la Constantinopol.
\nDar \u00een timp ce Sinan Pa\u0219a se preg\u0103tea s\u0103 plece \u00een urm\u0103rirea o\u0219tilor valahe, a ajuns vestea c\u0103 principele Ardealului, Sigismund Bathory, a trecut mun\u021bii cu oaste, venind \u00een ajutorul lui Mihai. \u0218tirea c\u0103 armata cre\u0219tinilor \u00een fruntea c\u0103reia se afla domnul valah l-a speriat at\u00e2t de tare pe pa\u0219\u0103, \u00eenc\u00e2t a ordonat retragerea f\u0103r\u0103 s\u0103 mai a\u0219tepte confruntarea cu el. La 11\/21 octombrie, dup\u0103 ce a minat fortifica\u021bia ridicat\u0103 la Radu-Vod\u0103, turcii au pornit spre Dun\u0103re.
\nDar Mihai i-a prins \u00eenainte de trecerea fluviului. A atacat cu cavaleria ariergarda otoman\u0103 care r\u0103m\u0103sese de straj\u0103 la pr\u0103zile aflate la capul podului, pe malul valah al Dun\u0103rii. Artileria cre\u0219ti\u00adn\u0103 a lovit \u00een plin \u0219i a deteriorat podul. Otomanii, care se \u00eenghesuiau s\u0103 treac\u0103 podul cu tunurile \u0219i ceea ce jefuiser\u0103 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au c\u0103zut \u00een Dun\u0103re. Mul\u021bi s-au \u00eenecat. Cuprins de groaz\u0103, Sinan, de pe malul cel\u0103lalt al Dun\u0103rii, privea cum cre\u0219tinii \u00eei decimau ariergarda. Elita ak\u00eengiilor, alt\u0103dat\u0103 spaima Europei, era distrus\u0103. S\u00e2ngele turcilor uci\u0219i \u00eenro\u0219ise apele fluviului. Dezastrul era total. O recunosc \u0219i cronicile turce\u0219ti. Ibrahim Pecevi: \u201eO a\u0219a pierdere nu i se \u00eent\u00e2mplase o\u0219tirii islamice niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum\u201d. Mustafa Naima: \u201eO asemenea retragere dezastruoas\u0103 \u0219i \u00eenfr\u00e2ngere n-a mai fost pomenit\u0103 \u00een istorie\u201d.
\n\u00cen urma acestei campanii, Sinan Pa\u0219a a fost mazilit la 18\/28 noiembrie 1595.
\nDar \u021bara era epuizat\u0103 din cauza acestor lupte. Pentru c\u0103 rom\u00e2nii se \u00eempu\u021binaser\u0103, au fost adu\u0219i coloni\u0219ti din Bulgaria. Mihai s-a \u00eengrijit de ad\u0103postirea \u0219i asigurarea traiului tuturor locuitorilor. A adus din Ardeal vite, alimente \u0219i semin\u021be pe care le-a \u00eemp\u0103r\u021bit poporului \u00een vederea asigur\u0103rii sem\u0103n\u0103turilor din prim\u0103vara anului 1596. Chiar \u0219i cetatea de scaun a trebuit s\u0103 fie mutat\u0103 de la Bucure\u0219ti la T\u00e2rgo\u00advi\u0219te fiindc\u0103 ora\u0219ul lui Bucur era distrus \u0219i pustiit.
\nPeste numai trei ani, \u00een toamna lui 1599, la 18\/28 octombrie, Mihai cucere\u0219te Ardealul \u00een urma luptei de la \u0218elimb\u0103r, unde \u00eenfr\u00e2nge pe principele Andrei Bathory.
\nSt\u0103p\u00e2n pe Transilvania, Vod\u0103 era nelini\u0219tit de atitudinea du\u0219m\u0103noas\u0103 a lui Ieremia Vod\u0103. Pentru aceasta, \u00een mai 1600, trece mun\u021bii cu armata \u0219i \u00een mai pu\u021bin de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni toat\u0103 \u021bara Moldovei i se \u00eenchin\u0103. Astfel, \u00eentr-un document din 6 iulie 1600 Mihai semna cu urm\u0103toarea titulatur\u0103: \u201eDomn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2\u00adne\u0219ti \u0219i Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021bara Moldovei\u201d.<\/p>\n\u201eFiecare e Jupiter \u00een cerul s\u0103u, iar nu \u00eentr-al altuia\u201d<\/h3>\n
\nTurcii intraser\u0103 \u0219i ei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2rjolind totul \u00een calea lor. Mihai era \u00eentr-o situa\u00ad\u021bie dificil\u0103. Nemaiav\u00e2nd cu ce s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 solda\u021bii angaja\u021bi, a slobozit o parte dintre ei. Voievodul rom\u00e2n pleac\u0103 la Viena \u0219i Praga pentru a stabili un nou acord cu \u00eemp\u0103ratul. Acesta \u00eei ceruse s\u0103 renun\u021be la Ardeal, pe care ar fi trebuit s\u0103 i-l cedeze lui Georgio Basta. \u00centors \u00een \u021bar\u0103 cu armat\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103, Mihai nu e dispus s\u0103 renun\u021be la Ardeal. Iar atunci c\u00e2nd este chemat la ordine de Basta, el spune emisarului occidental: \u201eVor s\u0103-mi dea mie ordine cei ce n-au nici un drept asupra mea… Cine sunt ace\u0219ti Rudolfi \u0219i cezari de care \u00eemi vorbe\u0219te unul ca Basta? Sau cine este acest Basta pe care mi-l trimite Rudolf ca monitor? Cum? \u00cen aceste trei \u021b\u0103ri ale Daciei, supuse cu primejdia vie\u021bii mele, dob\u00e2ndite prin victoriile mele, mai cuteaz\u0103 \u00eenc\u0103 cineva s\u0103-mi prescrie legile \u00eendur\u0103rii (cu voia Celui de sus), ale pruden\u021bei, ale \u00een\u021belegerilor \u0219i ale alian\u021belor? Basta, dac\u0103 voie\u0219ti a gr\u0103i, domne\u0219te peste ai t\u0103i, iar pe mine s\u0103 m\u0103 la\u0219i \u00een pace, pentru c\u0103 \u00een treburile mele \u0219i \u00een \u021b\u0103rile supuse cu bra\u021bul meu nu recunosc pe nimeni deasupra mea, necum pe un Basta \u0219i nici pe vreun Rudolf \u0219i pe al\u021bi cezari. Fiecare e Jupiter \u00een cerul s\u0103u, iar nu \u00eentr-al altuia\u201d.<\/p>\n\u201e\u0218i c\u0103zu trupul lui cel frumos ca un copaciu…\u201d<\/h3>\n
\nToate cronicile, at\u00e2t cele maghiare, c\u00e2t \u0219i cele occidentale, cu excep\u021bia celei de la cancelaria habsburgic\u0103, au regretat moartea lui Mihai. Ungurul Petth\u00f6 Gergely scria: \u201eNelegiuitul Basta l-a ucis cu viclenie \u0219i pe nea\u0219tep\u00adtate pe s\u0103racul voievod Mihai, f\u0103r\u0103 nici un motiv… pe acest domn renumit, celebru, de care se temea \u00eensu\u0219i sultanul\u201d. Richard Knolles: \u201eO moarte nedemn\u0103 pentru un c\u0103pitan at\u00e2t de valoros… cel de care sultanul se temea at\u00e2t de mult tocmai \u00een palatul s\u0103u de la Constantinopol, mai mult dec\u00e2t tot restul comandan\u021bilor \u00eemp\u0103ratului\u201d. Christian von Engel: \u201eA pierit un principe valah de interes universal\u201d. Uciga\u0219ii lui Mihai nu au fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cei de care el se temea mai mult, turcii, ci chiar partenerii cre\u0219tini \u00een lupta dus\u0103 \u00eempotriva musulmanilor, solda\u021bii generalului Georgio Basta.\u00a0(Surse:<\/strong> prof. Cristian Marin, Mihai Viteazul, restauratorul Daciei \u0219i al Bisericii str\u0103mo\u0219e\u0219ti<\/em>; pr. prof. dr. Niculae \u0218erb\u0103nescu, Dimensiunea religioas\u0103 a personalit\u0103\u021bii domnitorului Mihai Viteazul<\/em>)<\/p>\n<\/a><\/h3>\n<\/h3>\n
Patria rom\u00e2n\u0103<\/h3>\n
\nUnde ne-au tr\u0103it str\u0103mo\u0219ii,
\nCei ce te-au b\u0103tut pe tine,
\nBaiazide, la Rovine,
\n\u0218i la Neajlov te f\u0103cur\u0103
\nF\u0103r\u0103 din\u021bi, Sinane, \u00een gur\u0103,
\n\u0218i pun\u00e2nd du\u0219manii-n juguri
\nEi au fr\u0103m\u00e2ntat sub pluguri
\nS\u00e2ngele Dumbr\u0103vii-Ro\u0219ii.
\nAsta-i patria rom\u00e2n\u0103
\nUnde-au vitejit str\u0103mo\u0219ii! (George Co\u0219buc)<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n