{"id":18272,"date":"2026-08-07T13:04:06","date_gmt":"2026-08-07T17:04:06","guid":{"rendered":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=18272"},"modified":"2026-08-07T13:06:15","modified_gmt":"2026-08-07T17:06:15","slug":"mihai-viteazul-425-de-ani-de-la-invesnicire","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2026\/08\/07\/mihai-viteazul-425-de-ani-de-la-invesnicire\/","title":{"rendered":"Mihai Viteazul, 425 de ani de la \u00eenve\u0219nicire"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea, suzeranitatea otoman\u0103 devenise foarte ap\u0103s\u0103toare, mai ales prin cre\u0219terea tributului, schimbarea deas\u0103 a domnilor, cump\u0103rarea cu bani grei a tronului \u0219i prin alte nedrept\u0103\u021bi \u0219i obliga\u021bii. Principii celor trei \u021b\u0103ri erau adesea cople\u0219i\u021bi de aceast\u0103 ap\u0103sare otoman\u0103, cu prec\u0103dere cei ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, mult mai primejdui\u021bi, chiar \u0219i din punct de vedere geografic. Putere mai mare aveau principii din Transilvania, fiindc\u0103 \u021bara era ferit\u0103 de lan\u021bul Mun\u021bilor Carpa\u021bi \u0219i era favorizat\u0103 de \u201eprotec\u021bia\u201d habsburgic\u0103. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, unde situa\u021bia era cea mai grea, s-a ivit \u0219i personalitatea salvatoare. Este vorba despre voievodul Mihai, care, pentru a lua tronul, \u00een 1593, a jurat credin\u021b\u0103 sultanului \u0219i a pl\u0103tit la Istanbul (Constantinopol) mari sume de bani.<\/h3>\n

Odat\u0103 ajuns domn, Mihai \u0219i-a consolidat puterea \u00een interior \u0219i s-a preg\u0103tit de revolta antiotoman\u0103. El a adus \u021bara sa \u00eentr-o alian\u021b\u0103 contra turcilor, numit\u0103 \u201eLiga Sf\u00e2nt\u0103\u201d, pornit\u0103 de Habsburgi \u0219i de pap\u0103. Exista deja o tradi\u021bie european\u0103 de circa dou\u0103 secole de a organiza astfel de alian\u021be, de regul\u0103 sub autoritatea Sf\u00e2ntului Scaun. O vreme, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XV-lea, aceste ligi au luat forma \u201ecruciadelor\u201d, convocate periodic, aproape la fiecare patru ani. Din gruparea pomenit\u0103 mai f\u0103ceau parte Spania, Vene\u021bia, unele ducate italiene, Moldova \u0219i Transilvania. \u00cen acest context, principele maghiar al Transilvaniei s-a considerat singur un fel de suzeran al celor trei \u021b\u0103ri, care \u00een Antichitate formaser\u0103 Dacia \u0219i care, adesea, \u00een spiritul Rena\u0219\u00adterii, erau numite \u0219i acum tot Dacia. Solul \u00eens\u0103rcinat de la Roma cu atragerea principelui \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een lig\u0103 a fost instruit de pap\u0103 s\u0103-l \u00eemboldeasc\u0103 pe Mihai, amintindu-i originea sa roman\u0103, ca \u0219i a poporului rom\u00e2n. De altminteri, se \u0219tie c\u0103 Mihai Viteazul era sensibil la acest lucru din moment ce uneori, spre a-\u0219i \u00eencuraja solda\u021bii s\u0103 lupte mai cu av\u00e2nt, le amintea de gloria str\u0103mo\u0219ilor lor romani.<\/p>\n

A pornit la Bucure\u0219ti, \u00een 1594, revolta antiotoman\u0103<\/h3>\n

Ajutat de transilv\u0103neni \u0219i \u00een \u00een\u021belegere cu domnul Moldovei, Mihai a pornit la Bucure\u0219ti, \u00een 1594, revolta antiotoman\u0103. Cu o armat\u0103 proprie de mercenari \u0219i cu sprijin de la alia\u021bi, domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a ob\u021binut str\u0103lucite victorii contra turcilor \u0219i t\u0103tarilor, deopotriv\u0103 la nord \u0219i la sud de Dun\u0103re, trezind speran\u021ba popoarelor cre\u0219tine din Balcani. Principele rom\u00e2n dob\u00e2ndise \u00een Europa faima unui erou al Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, capabil s\u0103 elibereze chiar Balcanii \u0219i Constantinopolul. Cea mai cunoscut\u0103 b\u0103t\u0103lie a sa este cea de la C\u0103lug\u0103reni, din 13\/23 august 1595, \u0219i apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, \u00een urma c\u0103reia, cu ajutor transilv\u0103nean, pericolul otoman a fost \u00eenl\u0103turat. \u00cen scurt timp, turcii au cerut pace \u0219i l-au recunoscut, de nevoie, pe Mihai domn. Dar lini\u0219tea era de scurt\u0103 durat\u0103, \u00adat\u00e2ta timp c\u00e2t Polonia \u0219i Transilvania erau \u00eenclinate spre \u00een\u021belegeri cu Imperiul Otoman, \u00eendreptate \u00eempotriva domnului rom\u00e2n. Pentru \u00eent\u0103rirea pozi\u021biei \u021b\u0103rii sale, acesta a \u00eencheiat un tratat cu Imperiul Habsburgic (1598), care echilibra \u00eentr-un fel situa\u021bia. Sentimentele \u0219i atitudinile antiotomane ale domnului rom\u00e2n erau clare, fiind \u00eenso\u021bite de ideea ap\u0103r\u0103rii \u00eentregii civili\u00adza\u021bii cre\u0219tine europene. \u00centr-un memoriu, adresat de c\u0103tre Mihai Viteazul, \u00een 1601, \u00eemp\u0103ratului Rudolf al II-lea, scrie: \u201eProvincia mea, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, nu e mai departe de scaunul tiranului, ce se nume\u0219te Constantinopol, dec\u00e2t cale de cinci zile \u0219i numai Dun\u0103rea o desparte de teritoriul du\u0219\u00admanului. \u00cen aceast\u0103 \u021bar\u0103 a\u0219 fi putut tr\u0103i lini\u0219tit sigur \u0219i f\u0103r\u0103 nici o fric\u0103, dac\u0103 nu m\u0103 sim\u021beam chemat de credin\u021ba mea fa\u021b\u0103 de Maiestatea Voastr\u0103, \u0219i fa\u021b\u0103 de \u00eentreaga Cre\u0219tin\u0103tate. Eu \u00eens\u0103, nevr\u00e2nd s\u0103 sporesc puterea turcilor prin osta\u0219ii mei, spre distrugerea cre\u0219tinilor, de bun\u0103voie m-am ar\u0103tat gata de a lua parte la Liga Cre\u0219tin\u0103, fapt prin care mi l-am f\u0103cut pe tiran du\u0219man de moarte, \u00eensetat dup\u0103 s\u00e2ngele meu\u201d.<\/p>\n

Pentru ap\u0103rarea eficient\u0103 a \u021b\u0103rii sale \u0219i a Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u00eentregi, era nevoie \u00eens\u0103 \u0219i de altceva, anume de o ac\u021biune energic\u0103, care s\u0103 m\u0103reasc\u0103 baza uman\u0103, teritorial\u0103, economic\u0103 a domniei, s\u0103 consolideze puterea domnului \u0219i s\u0103-i permit\u0103 independen\u021ba real\u0103, mai ales \u00een raport cu statul otoman. Mihai s-a g\u00e2ndit, folosindu-se de alian\u021ba cu \u00eemp\u0103ratul, s\u0103 aduc\u0103 sub propria autoritate cele trei \u021b\u0103ri numite de umani\u0219ti Dacia. Ele aveau avantajul \u00een raport cu \u021b\u0103rile balcanice c\u0103 nu erau ocupate de otomani, ceea ce \u00eei crea domnului o mai mare libertate de mi\u0219care. Economiile lor se completau una pe alta, drumurile comerciale str\u0103b\u0103teau u\u0219or Carpa\u021bii, negustorii ardeleni aveau privilegii la sud \u0219i est de Carpa\u021bi, domnii \u0219i anumi\u021bi boieri de aici st\u0103p\u00e2neau sute de cet\u0103\u021bi, t\u00e2rguri \u0219i sate \u00een Transilvania, Mitropolia rom\u00e2nilor din Transilvania (cu episcopiile sale sufragane) se afla sub obl\u0103duirea Mitropoliei \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Un lucru important era \u0219i baza etnico-demografic\u0103 comun\u0103: rom\u00e2nii erau popula\u021bia majoritar\u0103 \u00een toate cele trei \u021b\u0103ri. Mai mult, secuii din Transilvania erau de partea domnului rom\u00e2n \u0219i contra familiei lor princiare, care le \u00eengr\u0103dise o parte din vechile lor privilegii. Ca urmare, \u00een 1599, oastea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, condus\u0103 de Mihai Viteazul (teoretic \u00een numele \u00eemp\u0103ratului habsburgic), trece mun\u021bii \u00een Ardeal, pe Valea Buz\u0103ului, \u0219i \u00eenfr\u00e2nge oastea principelui local, Andrei B\u00e1thory, l\u00e2ng\u0103 Sibiu. Domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti este proclamat \u0219i principe al Transilvaniei la Alba Iulia, \u00een noiembrie 1599. Atunci s-au ridicat \u0219i rom\u00e2nii la lupt\u0103 al\u0103turi de Mihai, \u201em\u00e2na\u021bi de \u00eencrederea c\u0103 aveau un domn din neamul lor\u201d (m\u0103rturie de epoc\u0103).
La Ia\u0219i, \u00een vara anului 1600, se intitula \u201edomn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d<\/p>\n

\u00cen mai 1600, oastea lui Mihai trece din nou mun\u021bii, de data asta spre r\u0103s\u0103rit, \u0219i cuprinde \u00een noul organism politic \u0219i Moldova. Astfel, la Ia\u0219i, \u00een vara anului 1600, Mihai Viteazul se intitula cu t\u00e2lc \u201edomn la \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d. Tot aici, la Ia\u0219i, principele Mihai alc\u0103tuie\u0219te pentru prima oar\u0103 \u0219i stema comun\u0103, format\u0103 din simbolurile reunite ale celor trei \u021b\u0103ri. Mihai Viteazul devenise astfel, dup\u0103 cum apreciau contemporanii \u00een spirit umanist, un restitutor Daciae<\/em>, adic\u0103 restauratorul Daciei. O restaurase \u00eens\u0103 \u00een folosul rom\u00e2nilor, cum vor remarca, timid \u0219i indirect, unii martori \u0219i cum vor sublinia apoi tot mai clar urma\u0219ii. Unirea nu a durat, fiindc\u0103 nu numai nobilii maghiari, dar \u0219i polonii, Habsburgii \u0219i otomanii erau \u00eempotriva lui Mihai \u0219i fiindc\u0103 refacerea Daciei \u00een spirit modern \u0219i \u00een frunte cu un prin\u021b rom\u00e2n nu beneficia deocamdat\u0103 de institu\u021biile \u0219i de condi\u021biile necesare. De aceea, domnul unificator a fost asasinat pe la spate, cu concursul nobilimii, l\u00e2ng\u0103 Turda, la 9\/19 august 1601. \u00cenc\u0103 din secolul \u00een care s-a stins, Mihai a intrat \u00een aten\u021bia unor mari creatori, precum poe\u021bii \u0219i dramaturgii \u00adspanioli Calderon de la Barca (1600-1681), care i-a dedicat piesa \u201eEl prodigioso capitan\u201d, \u0219i Lope de Vega (1562-1635), care \u00eel descrie \u00een cuvinte elogioase.<\/p>\n

Pentru rom\u00e2ni, Mihai a devenit cu timpul un erou na\u021bional, model pentru unirea tuturor rom\u00e2nilor. El nu a f\u0103cut o Rom\u00e2nie la 1600, dar a luat o serie de m\u0103suri \u00een Transilvania \u0219i Moldova care au preg\u0103tit marele act dintre anii 1848 \u0219i 1918. \u00cen Transilvania, a pus dreg\u0103tori rom\u00e2ni \u00een institu\u021biile centrale \u0219i locale; a emis porunci \u0219i documente \u00een limba rom\u00e2n\u0103, oficializ\u00e2nd aceast\u0103 limb\u0103, al\u0103turi de cele consacrate; a dat drept de p\u0103\u00ad\u0219unat turmelor din satele rom\u00e2\u00adne\u0219ti; a scutit preo\u021bimea rom\u00e2neasc\u0103 de robot\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o egal\u0103 cu preo\u021bii maghiari, secui \u0219i sa\u0219i; a adus preo\u021bi \u0219i ierarhi munteni \u00een Transilvania. Mihai a ctitorit biserici rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Transilvania, iar zugravii i-au nemurit chipul \u00een tablouri votive. \u00cenainte de Marea Unire, \u00een unele case \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti de rom\u00e2ni din Transilvania trebuia pus portretul \u00eemp\u0103ratului austro-un\u00adgar, dar pe dosul acestor tablouri se afla chipul lui Mihai Viteazul, care se vedea pe tabloul \u00eentors, c\u00e2nd numai familia rom\u00e2neasc\u0103 era acas\u0103. Un martor ocular l-a \u00eentrebat odat\u0103 pe st\u0103p\u00e2nul casei cum se face c\u0103 exist\u0103 aceste tablouri duble, iar el i-ar fi spus: \u201eNoi \u00eel cinstim pe Domnul Unirii ca pe sfin\u021bii din icoane\u201d. De aceea, la 425 de ani de la \u00een\u0103l\u021barea sa la ceruri, este bine \u0219i frumos s\u0103 cinstim personalitatea marelui b\u0103rbat, \u201edin mila lui Dumnezeu, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d. Mihai a avut con\u0219tiin\u021ba c\u0103 \u0219i-a servit \u021aara \u0219i Cre\u0219tin\u0103tatea.<\/p>\n

sursa: Ioan Aurel Pop<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea, suzeranitatea otoman\u0103 devenise foarte ap\u0103s\u0103toare, mai ales prin cre\u0219terea tributului, schimbarea deas\u0103 a domnilor, cump\u0103rarea cu bani grei a tronului \u0219i prin alte nedrept\u0103\u021bi \u0219i obliga\u021bii. Principii celor trei \u021b\u0103ri erau adesea cople\u0219i\u021bi de aceast\u0103 ap\u0103sare otoman\u0103, cu prec\u0103dere cei ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, mult mai primejdui\u021bi, chiar \u0219i din punct … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-18272","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18272"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18275,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18272\/revisions\/18275"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}