Din 18 decembrie 2024, \u00een expozi\u021bia permanent\u0103 a Muzeului Arheologic din Frankfurt<\/strong><\/p>\n O mic\u0103 amulet\u0103 de argint, de doar 3,5 cm, cu o folie sub\u021bire de argint \u00een care este \u00eenf\u0103\u0219urat\u0103 o incizie misterioas\u0103: \u201eInscrip\u021bia de argint din Frankfurt\u201d. Exper\u021bii sunt de acord c\u0103 aceste 18 r\u00e2nduri vor \u00eembog\u0103\u021bi considerabil cercet\u0103rile existente privind r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului \u0219i perioada t\u00e2rzie a domina\u021biei romane pe malul drept al Rinului. Inscrip\u021bia a fost descifrat\u0103 gra\u021bie tehnologiei de ultim\u0103 genera\u021bie a tomografiei computerizate. Aceasta arat\u0103 c\u0103 textul poate fi interpretat \u00een \u00eentregime \u00een termeni cre\u0219tini, ceea ce este absolut extraordinar pentru aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n Ceea ce este special este vechimea descoperirii. Morm\u00e2ntul \u00een care a fost g\u0103sit\u0103 amuleta dateaz\u0103 din perioada 230-260 d.Hr. Nu a existat niciodat\u0103 o dovad\u0103 at\u00e2t de timpurie \u0219i autentic\u0103 a cre\u0219tinismului pur la nord de Alpi. Toate descoperirile sunt cu cel pu\u021bin 50 de ani mai recente. Exist\u0103 referin\u021be istorice la primele grupuri cre\u0219tine din Galia \u0219i, probabil, \u0219i din provincia Germania Superioar\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al II-lea. Cu toate acestea, dovezi fiabile ale vie\u021bii cre\u0219tine \u00een regiunile alpine nordice ale Imperiului Roman dateaz\u0103, \u00een general, doar din secolul al IV-lea d.Hr.<\/p>\n Cimitirul \u201eHeilmannstra\u00dfe\u201d (Frankfurt am Main-Praunheim) \u0219i inscrip\u021bia de argint din Frankfurt<\/strong><\/p>\n <\/strong>Zona ora\u0219ului roman Nida (Frankfurt am Main-Heddernheim) este unul dintre cele mai mari \u0219i mai importante situri arheologice din Hessa. De la un nod militar \u00een anii 70 ai secolului I d.Hr., a\u0219ezarea s-a dezvoltat \u00eentr-un centru economic \u0219i cultural dup\u0103 retragerea armatei la \u00eenceputul secolului al II-lea d.Hr. Nida a devenit capitala regiunii de frontier\u0103 nordice a Mainului, civitas Taunensium. Ora\u0219ul a fost una dintre cele mai importante a\u0219ez\u0103ri romane din Germania roman\u0103 \u0219i s-a caracterizat printr-o diversitate cultural\u0103 extraordinar\u0103. Exist\u0103 multe indicii c\u0103 Nida a cunoscut o perioad\u0103 de prosperitate p\u00e2n\u0103 \u00een al doilea sfert al secolului al III-lea d.Hr.<\/p>\n Evaluarea s\u0103p\u0103turilor efectuate de Oficiul pentru Monumente din Frankfurt \u00een 2017-2018 \u00een cimitirul apar\u021bin\u00e2nd ora\u0219ului roman de pe \u201eHeilmannstra\u00dfe\u201d (Frankfurt am Main-Praunheim) a schimbat definitiv imaginea noastr\u0103 despre perioada t\u00e2rzie a domina\u021biei romane \u00een zonele de pe malul drept al Rinului. \u00cen timpul s\u0103p\u0103turilor, au fost descoperite \u00een total 127 de morminte \u00eentr-o zon\u0103 dens ocupat\u0103 de aproximativ 500 de metri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n Conform cuno\u0219tin\u021belor actuale, cimitirul \u201eHeilmannstra\u00dfe\u201d prezint\u0103 c\u00e2teva caracteristici speciale: amplasarea cimitirului \u00een col\u021bul nord-vestic al vechii grani\u021be a ora\u0219ului este neobi\u0219nuit\u0103, deoarece nu era conectat la niciuna dintre arterele rutiere importante.<\/p>\n \u00cenmorm\u00e2nt\u0103rile sunt dominate \u00een mod clar de inum\u0103ri (113), dintre care 45 f\u0103r\u0103 obiecte funerare. \u00cen toate celelalte cimitire cunoscute din Nida, propor\u021bia \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rilor este de numai aproximativ 10%.<\/p>\n Cimitirul se distinge de celelalte cimitire din Nida \u0219i prin num\u0103rul de obiecte funerare neobi\u0219nuite (ansambluri). Acest lucru este eviden\u021biat, de exemplu, de diversitatea descoperirilor de sticl\u0103, care lipsesc din \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. O alt\u0103 noutate pentru mormintele din Nida o reprezint\u0103 diversele dovezi ale existen\u021bei bijuteriilor, \u00een special m\u0103rgele din sticl\u0103, gagat (lemn fosil) \u0219i piatr\u0103 (inclusiv cristal de roc\u0103). Remarcabil\u0103 este dovada existen\u021bei a 14 perechi de pantofi care au fost a\u0219ezate l\u00e2ng\u0103 picioarele sau pe picioarele decedatului. Acestea par s\u0103 indice c\u0103 c\u0103l\u0103toria prin via\u021b\u0103 a ajuns la sf\u00e2r\u0219it \u0219i c\u0103 \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintea a devenit astfel inutil\u0103. Mormintele din Heilmannstrasse sunt astfel similare cu \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile contemporane de \u00eenalt\u0103 calitate din metropolele romane de pe Rin.<\/p>\n Cea mai remarcabil\u0103 descoperire individual\u0103 este capsula amuletei de argint din morm\u00e2ntul unui b\u0103rbat de 35-45 de ani (sit 134). Se pare c\u0103 defunctul purta \u00eenc\u0103 amuleta la g\u00e2t \u00een morm\u00e2nt. Capsula con\u021binea o folie de argint rulat\u0103, pe care era gravat\u0103 o inscrip\u021bie. Aceasta a fost derulat\u0103 digital \u00een 2024 la LEIZA (Centrul Leibniz pentru Arheologie) din Mainz \u0219i citit\u0103 de prof. Markus Scholz (Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main).<\/p>\n Conservare, restaurare \u0219i derulare digital\u0103<\/strong><\/p>\n <\/strong>La Muzeul Arheologic din Frankfurt, descoperirea a fost supus\u0103 lucr\u0103rilor de conservare \u0219i restaurare. \u00cenc\u0103 din timpul s\u0103p\u0103turilor era clar c\u0103 amuleta de argint con\u021binea o folie sub\u021bire de argint cu o inscrip\u021bie. Examin\u0103rile microscopice \u0219i imaginile cu raze X din 2019 au ar\u0103tat deja acest lucru, dar a fost nevoie de ceva timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd textul a putut fi descifrat f\u0103r\u0103 niciun dubiu. Folia de argint sub\u021bire ca o plachet\u0103 este prea fragil\u0103 \u0219i casant\u0103 pentru a fi rulat\u0103 pur \u0219i simplu, din cauza timpului \u00eendelungat petrecut \u00een p\u0103m\u00e2nt. S-ar destr\u0103ma dac\u0103 s-ar \u00eencerca rularea ei. Descoperirea decisiv\u0103 a avut loc \u00een mai 2024, c\u00e2nd a fost examinat\u0103 cu ajutorul unui tomograf computerizat de ultim\u0103 genera\u021bie la Centrul Leibniz pentru Arheologie din Mainz (LEIZA). \u201eProvocarea \u00een cadrul analizei a fost faptul c\u0103 foaia de argint era rulat\u0103, dar dup\u0103 aproximativ 1.800 de ani era, desigur, \u0219i \u0219ifonat\u0103 \u0219i presat\u0103. Folosind tomografia computerizat\u0103, am putut s\u0103 o scan\u0103m la o rezolu\u021bie foarte mare \u0219i s\u0103 cre\u0103m un model 3D.<\/p>\n Citirea inscrip\u021biei<\/strong><\/p>\n Arheologul \u0219i expertul \u00een inscrip\u021bii latine, prof. dr. Markus Scholz de la Universitatea Goethe din Frankfurt, s-a apucat de treab\u0103 ca de un puzzle \u0219i a reu\u0219it \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 descifreze cele 18 r\u00e2nduri ale \u201eInscrip\u021biei de argint din Frankfurt\u201d. \u201eUneori mi-a luat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, chiar luni, s\u0103 g\u0103sesc urm\u0103toarea idee. Am apelat la exper\u021bi \u00een istoria teologiei, printre al\u021bii, \u0219i, pas cu pas, am lucrat \u00eempreun\u0103 pentru a aborda textul \u0219i a-l descifra \u00een cele din urm\u0103.\u201d Anumite pasaje marginale s-au pierdut din cauza depozit\u0103rii pe podea. Ad\u0103ugarea pasajelor relevante din text r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 discu\u021biei.<\/p>\n Ceea ce este neobi\u0219nuit este faptul c\u0103 inscrip\u021bia este \u00een \u00eentregime \u00een latin\u0103. \u201eEste neobi\u0219nuit pentru aceast\u0103 perioad\u0103. \u00cen mod normal, astfel de inscrip\u021bii pe amulete erau scrise \u00een greac\u0103 sau ebraic\u0103\u201d, explic\u0103 Scholz. Textul este, de asemenea, foarte sofisticat. Autorul trebuie s\u0103 fi fost un scrib elaborat.<\/p>\n Este neobi\u0219nuit faptul c\u0103 \u00een inscrip\u021bie nu se face referire la nicio alt\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een afar\u0103 de cre\u0219tinism. \u00cen mod normal, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al V-lea, se poate a\u0219tepta \u00eentotdeauna o amestecare a diferitelor credin\u021be \u00een amuletele din metale pre\u021bioase de acest tip. Adesea se pot g\u0103si \u00eenc\u0103 elemente din iudaism sau influen\u021be p\u0103g\u00e2ne. Cu toate acestea, nici Yahweh, Dumnezeul atotputernic al iudaismului, nici arhanghelii Rafael, Gabriel, Mihail sau Suriel nu sunt men\u021biona\u021bi \u00een aceast\u0103 amulet\u0103, nici str\u0103mo\u0219ii Israelului, precum Isaac sau Iacov. \u0218i nici elemente p\u0103g\u00e2ne, precum demonii. Amuleta este pur cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n Inscrip\u021bia de argint din Frankfurt, tradus\u0103 (la data de 04.12.2024)<\/p>\n \u201e(\u00cen numele?) Sf\u00e2ntului Titus.<\/p>\n Sf\u00e2nt, sf\u00e2nt, sf\u00e2nt!<\/p>\n \u00cen numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu!<\/p>\n Domnul lumii<\/p>\n rezist\u0103 [cu toat\u0103 puterea sa?]<\/p>\n tuturor atacurilor (?)\/\u00eempotrivirilor (?).<\/p>\n Dumnezeu(?) d\u0103ruie\u0219te bunul<\/p>\n deplin.<\/p>\n Acest mijloc de m\u00e2ntuire(?) protejeaz\u0103<\/p>\n persoana care<\/p>\n se supune voin\u021bei<\/p>\n Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,<\/p>\n deoarece \u00eenaintea lui Iisus Hristos<\/p>\n tot genunchiul se pleac\u0103 \u00een fa\u021ba lui Iisus Hristos: cele cere\u0219ti,<\/p>\n cele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u0219i<\/p>\n cele de dedesubt, \u0219i fiecare limb\u0103<\/p>\n m\u0103rturise\u0219te (lui Iisus Hristos).\u201d<\/p>\n Semnifica\u021bie pentru \u0219tiin\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n Evaluarea semnifica\u021biei descoperirii de c\u0103tre exper\u021bi pentru cre\u0219tinismul timpuriu \u0219i teologi este \u00eenc\u0103 la \u00eenceput. Unele dintre formul\u0103rile con\u021binute \u00een text au fost atestate abia multe decenii mai t\u00e2rziu. De exemplu, la \u00eenceputul \u201eInscrip\u021biei de argint de la Frankfurt\u201d exist\u0103 o referire la Sf\u00e2ntul Titus, un discipol \u0219i confident al Apostolului Pavel. La fel ca invoca\u021bia \u201eSf\u00e2nt, sf\u00e2nt, sf\u00e2nt!\u201d (Trishagion), care nu era cunoscut\u0103 \u00een liturgia cre\u0219tin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al IV-lea d.Hr. (Trishagion). La sf\u00e2r\u0219it, textul con\u021bine \u0219i o citare aproape literal\u0103 din a\u0219a-numitul imn al lui Pavel din scrisoarea sa c\u0103tre filipeni (aici: Fil. 2, 10-11).<\/p>\n \u201eInscrip\u021bia de argint din Frankfurt\u201d este, prin urmare, una dintre cele mai importante m\u0103rturii ale cre\u0219tinismului timpuriu din lume. Descoperirea sa deschide noi orizonturi pentru arheologie, \u0219tiin\u021bele istorice \u0219i teologie, dar \u0219i o multitudine de noi \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n \u00cempreun\u0103 cu analiza \u00eentregului cimitir \u201eHeilmannstra\u00dfe\u201d, aceste rezultate modific\u0103 unele dintre ideile care au fost p\u00e2n\u0103 acum comune \u00een cercetarea despre sf\u00e2r\u0219itul regiunii Limes de pe malul drept al Rinului \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al III-lea d.Hr. \u0219i subliniaz\u0103 pozi\u021bia proeminent\u0103 a NIDA \u00een Germania roman\u0103. Ora\u0219ul NIDA a fost un centru administrativ, economic \u0219i religios \u00een hinterlandul Limesului germanic superior \u0219i, p\u00e2n\u0103 la abandonarea sa \u00een jurul anilor 270\/275 d.Hr., a fost un centru important al Imperiului Roman.<\/p>\n Participan\u021bii la proiect<\/strong><\/p>\n <\/strong>Proiectul ilustreaz\u0103 sinergiile cooper\u0103rii \u00eentre diferite institu\u021bii \u0219i parteneri de proiect.<\/p>\n Prim\u0103ria Frankfurt pe Main<\/p>\n Muzeul Arheologic din Frankfurt (Departamentul de Cultur\u0103 \u0219i \u0218tiin\u021b\u0103)<\/p>\n Denkmalamt Frankfurt (Departamentul de Planificare \u0219i Locuin\u021be)<\/p>\n Institutul Leibniz pentru Arheologie din Mainz (LEIZA)<\/p>\n Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt<\/p>\n Universitatea din Regensburg<\/p>\n Universitatea Rheinische Friedrich-Wilhelms din Bonn<\/p>\n Re\u021beaua Arheologic\u0103 Rin-Main (VARM)<\/p>\n Fotografii:<\/p>\n Fig. 1: U. Dettmar, AMF<\/p>\n Fig. 2: \u00a9 Institutul Leibniz pentru Arheologie din Mainz (LEIZA)<\/p>\n Fig. 3: \u00a9 Oficiul pentru Monumente al Ora\u0219ului Frankfurt pe Main, fotografie: Michael Obst<\/p>\n Fig. 4: \u00a9 Prof. Dr Markus Scholz<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Inscrip\u021bia de argint din Frankfurt Din 18 decembrie 2024, \u00een expozi\u021bia permanent\u0103 a Muzeului Arheologic din Frankfurt O mic\u0103 amulet\u0103 de argint, de doar 3,5 cm, cu o folie sub\u021bire de argint \u00een care este \u00eenf\u0103\u0219urat\u0103 o incizie misterioas\u0103: \u201eInscrip\u021bia de argint din Frankfurt\u201d. Exper\u021bii sunt de acord c\u0103 aceste 18 r\u00e2nduri vor \u00eembog\u0103\u021bi considerabil … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-17549","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17549","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17549"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17549\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17550,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17549\/revisions\/17550"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Silberamulett](\"https:\/\/archaeologisches-museum-frankfurt.de\/images\/ausstellungen\/frankfurter%20silberinschrift\/Silberamulett-Copyright-Archaeologisches-Museum-Frankfurt-Foto-Dettmar.JPG\")
<\/strong><\/p>\n![\"Frankfurter](\"https:\/\/archaeologisches-museum-frankfurt.de\/images\/ausstellungen\/frankfurter%20silberinschrift\/Frankfurter-Silberinschrift-M1zu1-Aufrollung-Copyright-LEIZA.jpg\")
<\/p>\n![\"Deteilaunahme](\"https:\/\/archaeologisches-museum-frankfurt.de\/images\/ausstellungen\/frankfurter%20silberinschrift\/Deteilaunahme%20von%20Grab%20134%20Copyright%20Denkmalamt%20Stadt%20Frankfurt%20am%20Main%20Foto%20Michael%20Obst.jpg\")
<\/p>\n![\"Praunheim](\"https:\/\/archaeologisches-museum-frankfurt.de\/images\/ausstellungen\/frankfurter%20silberinschrift\/Praunheim-Silberamulett-M1zu1-Copyright-Markus-Scholz.jpg\")
<\/p>\n