{"id":17139,"date":"2024-12-27T08:43:47","date_gmt":"2024-12-27T13:43:47","guid":{"rendered":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=17139"},"modified":"2024-12-27T08:43:47","modified_gmt":"2024-12-27T13:43:47","slug":"radacinile-crestine-ale-bradului-de-craciun","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2024\/12\/27\/radacinile-crestine-ale-bradului-de-craciun\/","title":{"rendered":"R\u0103d\u0103cinile cre\u0219tine ale bradului de Cr\u0103ciun"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen ultimii ani, \u00een spa\u021biul ortodox s-au intensificat vocile care cer renun\u00ad\u021barea la bradul de Cr\u0103ciun, consider\u00e2ndu-l un element str\u0103in tradi\u021biei cre\u0219tine r\u0103s\u0103ritene. Principalul argument invocat este originea sa presupus occidental\u0103 \u0219i protestant\u0103, la care se adaug\u0103 \u00een ultimele decenii acuzele c\u0103 bradul ar fi devenit un simbol al consumerismului \u0219i al seculariz\u0103rii praznicului Na\u0219terii Domnului, fiind redus la un obiect de decor golit de semnifica\u021bia sa spiritual\u0103 \u00een mall-uri, pie\u021be \u0219i vitrine, unde devine mai degrab\u0103 un pretext pentru promovarea v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i perpetuarea unei atmosfere superficial-festive dec\u00e2t un simbol al Na\u0219terii Domnului. Totu\u0219i, o analiz\u0103 atent\u0103 a surselor biblice, patristice \u0219i istorice ale acestui simbol reveleaz\u0103 o realitate mult mai complex\u0103, cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een cre\u0219tinismul r\u0103s\u0103ritean. Sigur c\u0103 el nu este un obiect liturgic spre a fi integrat \u00een spa\u021biul eclezial, \u00eens\u0103 simbolistica lui se \u00eenscrie pe deplin \u00een spiritualitatea cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Fundamentarea biblic\u0103 \u0219i liturgic\u0103 a bradului de Cr\u0103ciun<\/h3>\n

Tradi\u021bia bradului de Cr\u0103ciun \u00ee\u0219i poate g\u0103si o fundamentare biblic\u0103, f\u0103r\u0103 a distorsiona sau interpreta for\u021bat anumite pasaje din Scriptur\u0103. \u00cen Vechiul Testament, arborele apare frecvent ca simbol al vie\u021bii \u0219i al binecuv\u00e2nt\u0103rii divine. \u00cen Cartea Facerii, pomul vie\u021bii din mijlocul Raiului (Facere<\/em> 2, 9) \u00cel prefigureaz\u0103 tipologic pe M\u00e2ntuitorul Hristos ca izvor al vie\u021bii ve\u0219nice: \u201eDumnezeu ne-a dat via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 \u015fi aceast\u0103 via\u0163\u0103 este \u00een Fiul S\u0103u. Cel ce are pe Fiul are via\u0163a; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are via\u0163a\u201d (I Ioan<\/em> 5, 11-12). Profetul Isaia vorbe\u0219te despre \u201eslava Libanului\u201d, referindu-se la cedrii \u0219i brazii care vor \u00eempodobi locul sf\u00e2nt al Domnului (Isaia<\/em> 60, 13). Acela\u0219i profet veste\u0219te poporului Israel c\u0103: \u201eO Ml\u0103di\u0163\u0103 va ie\u015fi din tulpina lui Iesei \u015fi un L\u0103star din r\u0103d\u0103cinile lui va da […]. \u015ei \u00een vremea aceea, Ml\u0103di\u0163a cea din r\u0103d\u0103cina lui Iesei va fi ca un steag pentru popoare; pe Ea o vor c\u0103uta nea\u00admurile \u015fi s\u0103la\u015ful Ei va fi plin de slav\u0103\u201d (Isaia<\/em> 11, 1; 10). La fel, \u00een cartea profetului Ieremia g\u0103sim o imagine similar\u0103: \u201eBinecuv\u00e2ntat este omul care se \u00eencrede \u00een Domnul […]. C\u0103ci el va fi ca un pom s\u0103dit l\u00e2ng\u0103 ape\u201d (Ieremia <\/em>17, 7-8), iar \u00een cartea lui Iezechiel se vorbe\u0219te despre pomii care cresc l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul ce izvor\u0103\u0219te din templu: \u201eVor face roade noi \u00een fiecare lun\u0103, pentru c\u0103 apa pentru ele vine din locul cel sf\u00e2nt; roadele lor vor servi ca hran\u0103, iar frunzele lor ca leac\u201d (Iezechiel <\/em>47, 12). \u00cen Cartea Proverbelor, \u00cen\u021belepciunea divin\u0103 este comparat\u0103 cu \u201eun pom al vie\u021bii pentru cei ce o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103\u201d (Pilde<\/em> 3, 18). \u00cen Cartea Psalmilor, cel drept este asem\u0103nat cu \u201eun pom r\u0103s\u0103dit l\u00e2ng\u0103 izvoarele apelor, care rodul s\u0103u va da la vremea sa \u0219i frunza lui nu va c\u0103dea\u201d (Psalmi<\/em> 1, 3).<\/p>\n

\u00cen Noul Testament, simbolismul arborelui este dezvoltat \u00een contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Hristos. \u201eEu sunt vi\u021ba, voi sunte\u021bi ml\u0103di\u021bele\u201d (Ioan<\/em> 15, 5) stabile\u0219te o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre simbolul vegetal \u0219i via\u021ba \u00een Hristos. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor este asem\u0103nat\u0103 cu un gr\u0103unte de mu\u0219tar care cre\u0219te \u0219i devine \u201eun copac, \u00eenc\u00e2t vin p\u0103s\u0103rile cerului \u015fi se s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een ramurile lui\u201d (Matei<\/em> 13, 32). Aceast\u0103 imagine este amplificat\u0103 \u00een Apocalips\u0103, unde pomul vie\u021bii apare din nou, \u201eav\u00e2nd dou\u0103sprezece feluri de roade\u201d (Apocalipsa<\/em> 22, 2), simboliz\u00e2nd plin\u0103tatea vie\u021bii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu.<\/p>\n

Imnografia ortodox\u0103 este deosebit de bogat\u0103 \u00een referin\u021be care leag\u0103 simbolismul arborelui de taina \u00centrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu. \u00cen Canoanele Maicii Domnului, Hristos este numit Pomul vie\u021bii: \u201eU\u015f\u0103 pecetluit\u0103 \u015fi gr\u0103din\u0103 \u00eencuiat\u0103 \u015fi munte cu totul umbrit, rai nejefuit, care ai adus pe Hristos, Pomul vie\u0163ii celei de-a pururea vecuitoare, te cunoa\u015ftem N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu\u201d (Octoihul sau Canoanele Maicii Domnului<\/em>, Bac\u0103u, Editura Buna Vestire, 2002, glas 7, miercuri seara, p. 335). Similar, \u00een Canonul Na\u0219terii Domnului putem citi: \u201eToiag din r\u0103d\u0103cina lui Iesei \u0219i floare dintr-\u00eensul, Hristoase, din Fecioar\u0103 ai odr\u0103slit, Cel l\u0103udat, din muntele cel cu umbra deas\u0103\u201d (Slujba Utreniei \u00een ziua a dou\u0103zeci \u0219i cincea, Irmosul C\u00e2nt\u0103rii a 4-a, \u00een: Mineiul pe Decembrie<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. IBMBO, 2005, p. 439).<\/p>\n

Prin urmare, tradi\u021bia bradului de Cr\u0103ciun nu este o simpl\u0103 practic\u0103 cultural\u0103, ci \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te fundamentarea \u00eentr-o bogat\u0103 tradi\u021bie biblic\u0103 \u0219i liturgic\u0103, unde simbolismul arborelui este constant asociat cu via\u021ba divin\u0103 \u0219i cu taina \u00centrup\u0103rii. Aceast\u0103 fundamentare ofer\u0103 o dimensiune teologic\u0103 profund\u0103 unei practici aparent simple din tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Originea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a \u00eempodobirii bradului<\/h3>\n

Este frecvent repetat\u0103, dar insuficient documentat\u0103 ideea c\u0103 bradul de Cr\u0103ciun ar reprezenta o tradi\u021bie specific occidental\u0103, de origine protestant\u0103. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 argumenta\u021bia pe dezvoltarea vizibil\u0103 a obiceiului \u00een Germania secolelor XVII-XVIII \u0219i pe rolul protestantismului \u00een promovarea sa. \u00cen primul r\u00e2nd, datele istorice contrazic originea protestant\u0103, primele atest\u0103ri documentare ale brazilor \u00eempodobi\u021bi provenind din zone catolice precum Alsacia secolului al XVI-lea.<\/p>\n

Arheologul bizantinolog Konstantinos D. Kalokyres propune o perspectiv\u0103 mai ampl\u0103 \u00een volumul s\u0103u \u201ePomul Cr\u0103ciunului, fundamentarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a originii sale r\u0103s\u0103ritene, Ieslea \u0219i Steaua Betleemului\u201d (\u03a4\u03bf \u03b4\u03ad\u03bd\u03c4\u03c1\u03bf \u03c4\u03c9\u03bd \u03a7\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03bf\u03c5\u03b3\u03ad\u03bd\u03bd\u03c9\u03bd, \u03b5\u03c0\u03b9\u03c3\u03c4\u03b7\u03bc\u03bf\u03bd\u03b9\u03ba\u03ae \u03b8\u03b5\u03bc\u03b5\u03bb\u03af\u03c9\u03c3\u03b7 \u03c4\u03b7\u03c2 \u0391\u03bd\u03b1\u03c4\u03bf\u03bb\u03b9\u03ba\u03ae\u03c2 \u03ba\u03b1\u03c4\u03b1\u03b3\u03c9\u03b3\u03ae\u03c2 \u03c4\u03bf\u03c5, \u03b7 \u03a6\u03ac\u03c4\u03bd\u03b7 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03bf \u0391\u03c3\u03c4\u03ad\u03c1\u03b1\u03c2 \u03c4\u03b7\u03c2 \u0392\u03b7\u03b8\u03bb\u03b5\u03ad\u03bc)<\/em>, \u00een care analizeaz\u0103 diverse surse (texte liturgice, icoane, obiecte de cult \u0219i colinde) pentru a demonstra leg\u0103tura intrinsec\u0103 dintre simbolismul bradului de Cr\u0103ciun \u0219i tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103.<\/p>\n

Mai mult, documentele bizantine atest\u0103 existen\u021ba unor arbori ceremoniali \u00een bisericile r\u0103s\u0103ritene \u00eenc\u0103 din secolul al VI-lea, ce prezentau o asem\u0103nare izbitoare cu bradul de Cr\u0103ciun din zilele noastre. Astfel, un manuscris din British Museum din Londra (BL Add. 17.265<\/em>, din secolul al XIII-lea) ne informeaz\u0103 c\u0103, \u00een anul 512, \u00eemp\u0103ratul Anastasie I a construit o biseric\u0103 \u00een M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntului Gavriil din Tur Abdin \u0219i, printre alte dona\u021bii, a oferit: \u201e…doi arbori mari din alam\u0103 care st\u0103teau de o parte \u0219i de alta a u\u0219ilor \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti ale bisericii. Pe frunzele copacilor exista un loc pentru lumini care p\u00e2lp\u00e2iau. Fiecare copac avea o sut\u0103 optzeci de candele \u0219i cincizeci de lan\u021buri de argint de sus p\u00e2n\u0103 jos. Pe acestea at\u00e2rnau obiecte mici din aur, argint sau aram\u0103, precum \u0219i ou\u0103 ro\u0219ii, vase, animale, p\u0103s\u0103ri, cruci, cununi, clopo\u021bei, struguri sculpta\u021bi, discuri…\u201d (\u039a\u03c9\u03bd\u03c3\u03c4\u03b1\u03bd\u03c4\u03af\u03bd\u03bf\u03c2 \u0394. \u039a\u03b1\u03bb\u03bf\u03ba\u03cd\u03c1\u03b7\u03c2, \u03a4\u03bf \u03b4\u03ad\u03bd\u03c4\u03c1\u03bf \u03c4\u03c9\u03bd \u03a7\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03bf\u03c5\u03b3\u03ad\u03bd\u03bd\u03c9, \u03b5\u03c0\u03b9\u03c3\u03c4\u03b7\u03bc\u03bf\u03bd\u03b9\u03ba\u03ae \u03b8\u03b5\u03bc\u03b5\u03bb\u03af\u03c9\u03c3\u03b7 \u03c4\u03b7\u03c2 \u0391\u03bd\u03b1\u03c4\u03bf\u03bb\u03b9\u03ba\u03ae\u03c2 \u03ba\u03b1\u03c4\u03b1\u03b3\u03c9\u03b3\u03ae\u03c2 \u03c4\u03bf\u03c5, \u03b7 \u03a6\u03ac\u03c4\u03bd\u03b7 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03bf \u0391\u03c3\u03c4\u03ad\u03c1\u03b1\u03c2 \u03c4\u03b7\u03c2 \u0392\u03b7\u03b8\u03bb\u03b5\u03ad\u03bc<\/em>, University Studio Press, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 2001, pp. 35-36).<\/p>\n

\u00cen marea Biseric\u0103 \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c din Constantinopol existau asemenea arbori decorativi, fapt documentat \u00een texte din anul 563. Astfel, Paul Silentiarus (c. 563), \u00een Descrierea Sfintei Sofia <\/em>din Constantinopol, aminte\u015fte \u00een detaliu instala\u021biile de iluminat ale Marii Biserici. Acesta descrie diferi\u021bi copaci de metal \u00een form\u0103 de brad, sesiz\u00e2nd \u0219i prezen\u021ba unor candelabre asem\u0103n\u0103toare pomului de Cr\u0103ciun: \u201ePe coloane de argint, sus deasupra capitelurilor, se afl\u0103 o cale \u00eengust\u0103 pentru purt\u0103torii de f\u0103clii, plin\u0103 de lumin\u0103, str\u0103lucind cu ghirlande luminoase; acestea ar putea fi asem\u0103nate fie arborilor similari cu pinii crescu\u021bi \u00een mun\u021bi, fie cu chi\u00adparo\u0219ii cu frunzi\u0219 delicat. Au v\u00e2rfuri ascu\u021bite, iar cercurile se rotesc devenind treptat mai largi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajungi la ultimul cerc care se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul trunchiului; \u0219i \u00een acestea a \u00eenflorit o floare n\u0103scut\u0103 din foc. \u00cen loc de r\u0103d\u0103cini, ai putea vedea vase de argint fixate dedesubtul arborilor cu coroane de foc\u201d (Paulus Silentiarius, Descriptio Sanctae Sophiae<\/em>, 871-881). Aceast\u0103 practic\u0103 reflecta o teologie profund\u0103 care asocia arborele cu simbolistica hristologic\u0103, teologia patristic\u0103 identific\u00e2nd Pomul vie\u021bii ca un simbol al lui Hristos.<\/p>\n

A\u0219adar, caracterizarea bradului de Cr\u0103ciun drept \u201etradi\u021bie occidental\u0103\u201d reprezint\u0103 o simplificare excesiv\u0103 a unei istorii culturale \u0219i religioase mult mai complexe, care \u00ee\u0219i are originile \u00een practica liturgic\u0103 a cre\u0219tinismului oriental timpuriu.<\/p>\n

Transformarea \u0219i evolu\u021bia tradi\u021biei<\/h3>\n

\u00cen Occident, tradi\u021bia s-a dezvoltat pe o traiectorie diferit\u0103. Legenda Sf\u00e2ntului Bonifaciu, care ar fi dobor\u00e2t faimosul stejar al zeului Thor de l\u00e2ng\u0103 Geismar, \u00een Germania secolului al VIII-lea (vezi: Enrico Pepe, \u201eMartiri \u0219i sfin\u021bi din calendarul roman\u201d, Sapientia, Ia\u0219i, 2007, p. 241), reflect\u0103 probabil un proces mai amplu de cristalizare a simbolurilor pre-cre\u0219tine. Conform tradi\u021biei, dup\u0103 ce Sf\u00e2ntul Bonifaciu a t\u0103iat stejarul sacru al p\u0103g\u00e2nilor, \u00een acel loc fie a plantat un brad, fie acesta a r\u0103s\u0103rit \u00een mod miraculos. Legenda sus\u021bine c\u0103, \u00een anul urm\u0103tor, localnicii converti\u021bi la cre\u0219tinism au \u00eenceput s\u0103 decoreze bradul pentru a s\u0103rb\u0103tori Na\u0219terea Domnului, renun\u021b\u00e2nd la celebrarea p\u0103g\u00e2n\u0103 a solsti\u021biului de iarn\u0103. Bradul, prin verdele s\u0103u care nu se ve\u0219teje\u0219te, a devenit un simbol al eternit\u0103\u021bii divine \u0219i al dragostei nesf\u00e2r\u0219ite a lui Dumnezeu.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen concluzie, ce vedem ast\u0103zi ca \u201ebrad de Cr\u0103ciun\u201d este rezultatul unei evolu\u021bii complexe care \u00eembin\u0103 multiple tradi\u021bii. Forma sa actual\u0103, cristalizat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, reprezint\u0103 o sintez\u0103 \u00eentre elementele orientale originare \u0219i dezvolt\u0103rile occidentale ulterioare. \u00cen acela\u0219i secol, al XIX-lea, a fost adus \u0219i \u00een \u021bara noastr\u0103 obiceiul \u00eempodobirii bradului de Cr\u0103ciun, c\u00e2nd, \u00een anul 1866, la nou\u0103 luni de la preluarea tronului, \u00een Palatul Regal de pe Calea Victoriei, regele Carol I a \u00eempodobit primul brad de Cr\u0103ciun din Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 \u00een cultura tra\u00addi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 bradul \u00eempodobit ocupa un loc bine fundamentat \u00een ritualurile de nunt\u0103 \u0219i \u00een cele funerare, unde este cunoscut sub numele de \u201ePomul vie\u021bii\u201d, un motiv recurent \u00een arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 respingem bradul de Cr\u0103ciun ca \u201eelement str\u0103in\u201d, ar fi mai constructiv s\u0103 \u00eel \u00een\u021belegem \u00een contextul s\u0103u istoric \u0219i teologic complex. Cercet\u0103rile actuale sugereaz\u0103 c\u0103, departe de a fi un import occidental recent, bradul de Cr\u0103ciun reprezint\u0103 recuperarea unei tradi\u021bii cre\u0219tine orientale autentice, \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 prin secole de evolu\u021bie cultural\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 perspectiv\u0103 ne invit\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im polemicile superficiale \u0219i s\u0103 recuper\u0103m sensul profund al acestui simbol cre\u0219tin universal, care une\u0219te diferitele tradi\u021bii ale cre\u0219tinismului \u00eentr-o expresie comun\u0103 a bucuriei Na\u0219terii Domnului.<\/p>\n

sursa:ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii ani, \u00een spa\u021biul ortodox s-au intensificat vocile care cer renun\u00ad\u021barea la bradul de Cr\u0103ciun, consider\u00e2ndu-l un element str\u0103in tradi\u021biei cre\u0219tine r\u0103s\u0103ritene. Principalul argument invocat este originea sa presupus occidental\u0103 \u0219i protestant\u0103, la care se adaug\u0103 \u00een ultimele decenii acuzele c\u0103 bradul ar fi devenit un simbol al consumerismului \u0219i al seculariz\u0103rii praznicului Na\u0219terii … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-17139","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17139"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17139\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17141,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17139\/revisions\/17141"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}