{"id":17049,"date":"2024-08-31T19:32:22","date_gmt":"2024-08-31T23:32:22","guid":{"rendered":"https:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=17049"},"modified":"2024-08-31T19:32:22","modified_gmt":"2024-08-31T23:32:22","slug":"sfantul-macarie-ieromonahul-alcatuitor-de-cantare-bisericeasca-in-limba-romana","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2024\/08\/31\/sfantul-macarie-ieromonahul-alcatuitor-de-cantare-bisericeasca-in-limba-romana\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Macarie Ieromonahul, alc\u0103tuitor de c\u00e2ntare bisericeasc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a><\/h2>\n

N\u0103scut \u00eentr-o familie de mici nobili (Perie\u0163eanu) \u00een anul 1763, p\u0103rintele Macarie Ieromonahul a fost slujitor al Cur\u0163ii Domne\u015fti din Bucure\u015fti \u015fi al Mitropoliei Ungrovlahiei \u00eencep\u00eend cu anii ~1785, dup\u0103 c\u0103lug\u0103ria sa \u00een Athos \u015fi hirotonia sa \u00een capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Numele \u015fi l-a luat dup\u0103 Arhimandritul Macarie Dasc\u0103lul, \u00eent\u00eeiul traduc\u0103tor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 al operelor Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i al ob\u015ftii Sf\u00eentului Paisie Velicicovschi (care dup\u0103 1774, venit la Bucure\u015fti ca s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 cele 50 de Omilii ale Sf\u00eentului Macarie cel Mare, a fost oprit la Curtea Domneasc\u0103 a Bucure\u015ftilor \u00een ascultarea de predicator, pe care \u015fi-a \u00eemplinit-o cu r\u00eevn\u0103 p\u00een\u0103 \u00een 1786, c\u00eend s-a retras la M\u0103n\u0103stirea Cernica).<\/p>\n

Aici, la Curtea Domneasc\u0103, t\u00een\u0103rul p\u0103rinte Macarie a devenit ucenic al lui Constantin Moldoveanul, Protopsaltul Bucure\u015ftilor, \u015fi s-a des\u0103v\u00eer\u015fit \u00een tainele muzicii biserice\u015fti, pe care a iubit-o cu toat\u0103 fiin\u0163a p\u00een\u0103 la moartea sa.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

\u00cen anul 1804, p\u0103rintele Macarie Ieromonahul a devenit el \u00eensu\u015fi, pentru un an de zile, predicator al Cur\u0163ii Domne\u015fti, ascultare din care s-a retras \u00een 1805, pentru a studia muzic\u0103 la Ia\u015fi cu Petru Vyzantie, fostul protopsalt al Patriarhiei de Constantinopol adus de Mitropolitul Veniamin Costachi ca profesor.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

Dup\u0103 moartea lui Petru Vyzantie \u00een 1808, p\u0103rintele Macarie s-a \u00eentors la Bucure\u015fti, fiind numit egumen al schitului Golgotha de l\u00eeng\u0103 T\u00eergovi\u015fte.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

La sf\u00eer\u015fitul anului 1814 au fost gata preg\u0103tirile pentru adoptarea unei noi nota\u0163ii muzicale de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol, dup\u0103 un periplu de mai mult de jum\u0103tate de veac \u00een c\u0103utarea acesteia, astfel \u00eenc\u00eet aceast\u0103 nota\u0163ie s\u0103 poat\u0103 s\u0103 redea etosul vechilor c\u00eent\u0103ri \u015fi s\u0103 poat\u0103 s\u0103 exprime \u015fi valen\u0163e cu care nota\u0163ia pe portativ din Apus se putea l\u0103uda de cel pu\u0163in un secol. Cei \u00eens\u0103rcina\u0163i de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol cu punerea la cale a noului sistem nota\u0163ional au fost Arhimandritul Hrysanth de Madyth, Grigorie Lampadarie \u015fi Hurmuz Hartofylax. La \u00eenceputul lui 1815 au trimis spre mitropolii \u015fi spre celelalte Patriarhii ortodoxe dasc\u0103li care s\u0103 predea nota\u0163ia hrysanthic\u0103 (a\u015fa cum fusese denumit\u0103, dup\u0103 numele principalului ei teoretician). Din p\u0103cate pentru comisia patriarhal\u0103, r\u0103spunsurile din teritoriu nu au fost \u00eentru totul pozitive, muzicienii trimi\u015fi \u00eentorc\u00eendu-se la Constantinopol cu mai multe observa\u0163ii pertinente, care cereau o alt\u0103 abordare. G\u0103sirea unui nou sistem, acceptat de toat\u0103 lumea \u015fi intitulat Noua Metod\u0103, i-a apar\u0163inut lui Hurmuz Hartofylax. Acesta, dimpreun\u0103 cu Grigorie Lampadarie, s-au ocupat cu alc\u0103tuirea a 12 tomuri cu repertoriul minimal al Bisericii Ortodoxe, \u00eencep\u00eend cu prim\u0103vara lui 1816 p\u00een\u0103 \u00een Iulie 1817.<\/p>\n

Finan\u0163area \u015fcolilor \u015fi eforturilor adopt\u0103rii Noii Metode a revenit Cur\u0163ilor Domne\u015fti de la Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi. Ca atare, domnitorul Ioan Caragea nume\u015fte pe episcopul Iosif al Arge\u015fului \u015fi pe marii boieri Ioan Moscu \u015fi Dimitrie Polizu ca epitropi ai \u015fcolii de muzic\u0103 din Constantinopol \u015fi ai celei din Bucure\u015fti la 15 Mai 1816.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

Din partea rom\u00e2neasc\u0103 au fost chema\u0163i muzicienii din preajma Cur\u0163ii Domne\u015fti, \u00eentre care \u015fi Ieromonahul Macarie, pentru a pune \u00een bun\u0103 r\u00eenduial\u0103 organizarea unei \u015fcoli pentru Noua Metod\u0103 la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00cen August 1817, la venirea lui Petru Efesiu \u00een Bucure\u015fti ca profesor al Noii Metode, \u00eel g\u0103sim pe Ieromonahul Macarie \u00eentre studen\u0163ii acestuia. \u00cen August 1818, p\u0103rintele Macarie \u00eencepe traducerea primei lucr\u0103ri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 nou\u0103 nota\u0163ie muzical\u0103 \u2013 Anastasimatarul lui Petru din Peloponnes.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

\u00cen Mai 1819, c\u00eend este \u00eentronizat Mitropolitul Dionisie Lupu, acesta \u00eel cheam\u0103 pe prietenul s\u0103u, p\u0103rintele Macarie, s\u0103 \u0163in\u0103 cuv\u00eentul encomiastic la \u00eentronizare<\/a>, iar mai apoi \u00eel nume\u015fte \u00eent\u00eei st\u0103t\u0103tor al \u015fcolilor de muzic\u0103 psaltic\u0103 al Mitropoliei Ungrovlahiei, iar \u00een 1820 \u00eel nume\u015fte \u00eent\u00eei st\u0103t\u0103tor al tipografiei de muzic\u0103 psaltic\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 al aceleia\u015fi mitropolii (tipografie \u00een care, din cauza izbucnirii revolu\u0163iei grece\u015fti, va reu\u015fi abia \u00een 1827 s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 un volum de muzic\u0103 psaltic\u0103).<\/p>\n

Din cauza \u00eenceperii revolu\u0163iei grece\u015fti \u00een Februarie 1821, Cuviosul Macarie \u015fi Mitropolitul Dionisie Lupu se retrag la Sibiu. P\u0103rintele Macarie a \u00eencercat s\u0103-\u015fi tip\u0103reasc\u0103 o parte din c\u0103r\u0163i la Sibiu, dar nu a reu\u015fit. A trebuit s\u0103 plece la Budapesta, unde a fost g\u0103zduit de marele filantrop Athanasie Grabowski (unchiul Sf\u00eentului Andrei \u015eaguna, mitropolitul de mai apoi al Transilvaniei, \u015fi acesta un mare iubitor de psaltic\u0103).<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

De\u015fi ini\u0163ial i s-a promis sprijin pentru c\u0103r\u0163ile sale, o parte din clericii greci din Budapesta s-au opus ini\u0163iativei Cuviosului Macarie. Drept urmare, a fost chemat la Viena de c\u0103tre alt filantrop macedo-rom\u00e2n \u2013 Gheorghe Sina, finan\u0163istul Imperiului Austriac \u2013 care i-a finan\u0163at deplasarea \u015fi eforturile tipografice \u00een cursul anului 1822.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

La Viena Cuviosul Macarie a tip\u0103rit primele c\u0103r\u0163i de muzic\u0103 psaltic\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 Anastasimatarul irmologic al lui Petru Lampadarie din Peloponnes, Irmologhionul Catavasier al aceluia\u015fi Petru din Peloponnes \u015fi Theoreticonul (primul manual de muzic\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103). A tip\u0103rit 500 de exemplare pentru \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi 500 pentru Moldova, din cele 3000 de exemplare din fiecare propuse ini\u0163ial. \u00cen 1823 s-a \u00eentors la Bucure\u015fti cu o mare parte dintre c\u0103r\u0163i (o alt\u0103 parte r\u0103m\u00een\u00eend s\u0103 fie distribuite de c\u0103tre sponsorii s\u0103i \u2013 casa de comer\u0163 Hagi Pop).<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

Tot la Viena, care \u00een acea vreme era capitala muzicii europene, \u00eent\u00eelnindu-se aici de la ultimele compozi\u0163ii apusene p\u00een\u0103 la cele mai m\u0103iestrite interpret\u0103ri ale muzicii persane \u015fi arabe, Cuviosul Macarie a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu nout\u0103\u0163ile muzicale ale Europei acelui veac. Ucenicul s\u0103u din Ploie\u015fti, Ioni\u0163\u0103 Stoicescu, a povestit unor cunoscu\u0163i despre acestea:<\/p>\n

\u201cDumnealui profesorul [Ioni\u0163\u0103 Stoicescu] i-a zis c\u0103 a aflat de corul pe voci de c\u00e2nd era ucenic la Ieromonahul Macarie, care spunea c\u0103 a auzit acest fel de muzic\u0103 la papista\u0219i, \u0219i la Viena \u0219i la italieni, \u0219i c\u0103 este muzic\u0103 frumoas\u0103 \u0219i \u00eembietoare; doar c\u0103 este din alt teoreticon, \u0219i nu se potrive\u0219te cu canoanele liturghiei r\u0103s\u0103ritene. [n.ed: Aceast\u0103 p\u0103rere au avut-o preo\u021bii \u0219i psal\u021bii p\u00e2n\u0103 prin anii 1860-1870, c\u00e2nd s-au stabilit norme de c\u00e2ntare liturgic\u0103, psaltic\u0103 \u0219i armonic\u0103. v. N. Nifon Ploe\u0219teanu, Carte de muzic\u0103 bisericeasc\u0103<\/em>, Tip. Gutenberg, Buc., 1902, p. 76-78.] Ru\u0219ii au luat-o de la nem\u021bi \u0219i-au me\u0219te\u0219ugit-o dup\u0103 vorbele liturgice ruse\u0219ti \u0219i-o c\u00e2nt\u0103 acum prin unele biserici. Dar nu \u00een toate. \u0218i i-a mai zis c\u0103 la noi \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 nu o s\u0103 intre muzica asta str\u0103in\u0103 de duhul ortodox. Dumnealui judec\u0103torul, care se ar\u0103ta foarte \u00eensufle\u021bit de muzica lui popa rusu<\/em> [care adusese \u00een Bucure\u015ftii acelor ani un cor pe voci], s-a uitat lung la profesor; \u0219i nu i-a mai zis altceva.\u201d [cf. N. Debie \u2013 O cronic\u0103 ploie\u015ftean\u0103. Muzica \u00een via\u0163a ora\u015fului Ploie\u015fti. Cartea 1 \u2013 Psal\u0163i \u015fi l\u0103utari<\/em>, 1825-1865, editura \u201cPLOIE\u0218TI-MILENIUL III\u201d, 2006, p. 136]<\/p>\n

La \u00eentoarcerea la Bucure\u015fti Cuviosul Macarie a primit o nou\u0103 ascultare de la prietenul s\u0103u, Sf\u00eentul Mitropolit Grigorie Dasc\u0103lul (1765-1834), aceea de a deveni eforul (superiorul) \u015fcolilor de psaltic\u0103 din \u00eentreaga Mitropolie a Ungrovlahiei. Prima genera\u0163ie de absolven\u0163i ai acestei \u015fcoli a plecat \u00een marile ora\u015fe ale \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (Craiova, Buz\u0103u, R\u00eemnicu V\u00e2lcea, C\u00e2mpulung Muscel, Ploie\u015fti) \u00een vara lui 1825. A supravegheat bunul mers al \u015fcolii p\u00een\u0103 \u00een 1827, c\u00eend a \u00eenceput un proiect editorial unic \u00een lumea ortodox\u0103, acela al public\u0103rii c\u00eent\u0103rilor fundamentale pentru utreniile privegherilor de peste an<\/a>.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

\u00cen urma succesului \u015fcolii sale de la Bucure\u015fti, \u00een 1828 Cuviosul Macarie este adus profesor de muzic\u0103 la Ia\u015fi, fiind numit egumen al M\u0103n\u0103stirii B\u00e2rnova, \u00eens\u0103 \u00eenceputul r\u0103zboiului ruso-turc din 1828 a oprit orice demers \u00een direc\u0163ia \u00eentemeierii unei \u015fcoli de muzic\u0103 a Mitropoliei Moldovei.<\/p>\n

\u00cen Aprilie 1831, Cuviosul Macarie se retrage la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, unde, p\u00een\u0103 \u00een 1834, \u00ee\u015fi definitiveaz\u0103 opera muzical\u0103, termin\u00eend marele corpus al Irmologhionului Calofonicon<\/em> \u015fi alte comori muzicale rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 exista deja una din cele mai mari \u015fcoli de muzic\u0103 din \u00eentreaga Biseric\u0103 Ortodox\u0103, \u00eentemeiat\u0103 de c\u0103tre Sf\u00eentul Paisie Velicicovschi dup\u0103 venirea sa la Dragomirna \u00een 1763. Primul profesor al acestei \u015fcoli de muzic\u0103 a fost Ioni\u0163\u0103 Ha\u015fdeu\/H\u00e2jd\u0103u din Suceava (ucenic al psaltului arom\u00e2n Anastasie Rapsaniotul, la Ia\u015fi, \u00eentre 1750-1753), c\u0103lug\u0103rit sub numele de Iosif Monahul \u00een M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 \u00een 1785. P\u00een\u0103 la s\u0103v\u00eer\u015firea sa \u00een 1813, p\u0103rintele Iosif a fost dasc\u0103lul mai multor genera\u0163ii de psal\u0163i, \u00eentre care filele manuscriselor au re\u0163inut numele c\u00eetorva compozitori \u015fi traduc\u0103tori: Mihalache Moldoveanul (Protopsaltul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti), Schimonahul Zosima, Ieromonahul Dionisie, Ieromonahul Calinic, Ieromonahul Visarion \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, psal\u0163i cu via\u0163\u0103 sf\u00eent\u0103.<\/p>\n

Prin venirea la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, Cuviosul Macarie Ieromonahul a g\u0103sit r\u0103gazul definitiv\u0103rii unor proiecte \u00eencepute cu c\u00eeteva decenii \u00eenainte (o versiune final\u0103 a unui Calofonicon rom\u00e2nesc<\/a>, mai multe exegeze din vechile nota\u0163ii ale unor compozi\u0163ii proprii \u2013 precum Ceasurile Na\u015fterii \u015fi ale Botezului, c\u00eeteva mathimi \u015fi heruvice \u2013 sau ale altor compozitori rom\u00e2ni mai vechi \u2013 precum Cuv. Filothei Jipa, cu al s\u0103u Canon al Floriilor \u015fi mai multe stihiri din Psaltichia sa din 1713, etc).<\/p>\n

\u00cen 1834 a fost chemat de c\u0103tre Sf. Grigorie Dasc\u0103lul, mitropolitul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (c\u0103ruia ru\u015fii \u00eei interziseser\u0103 s\u0103 intre \u00een Bucure\u015fti \u015fi conducea \u00eentreaga mitropolie din M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani), s\u0103 vin\u0103 la M. C\u0103ld\u0103ru\u015fani \u015fi s\u0103 preia proiectul retip\u0103ririi Vie\u0163ilor Sfin\u0163ilor de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (1807-1814) \u00eentr-un nou format. Cuviosul Macarie se duce la C\u0103ld\u0103ru\u015fani \u015fi \u00een Decembrie 1834 termin\u0103 de preg\u0103tit tiparul, edi\u0163ia Vie\u0163ilor Sfin\u0163ilor de la C\u0103ld\u0103ru\u015fani fiind \u00eencheiat\u0103 \u00een 1836. Tot la C\u0103ld\u0103ru\u015fani a reeditat \u00een 1835 \u015fi \u201cOglinda omului din l\u0103untru\u201d, dup\u0103 edi\u0163ia de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 anterior la cererea Mitropolitului Veniamin Costachi \u2013 mul\u0163umesc doamnei Elena Chiaburu pentru completare).<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

\u00cen Noiembrie 1835 a fost chemat la Buz\u0103u de Episcopul Chesarie s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 un Prohod, carte pe care o finalizeaz\u0103 \u00een Februarie 1836. R\u0103m\u00eene la Buz\u0103u p\u00een\u0103 \u00een luna August, f\u0103c\u00eend cursuri de muzic\u0103 cu seminari\u015ftii nou \u00eentemeiatului seminar (\u00eentre care cel mai cunoscut elev al s\u0103u din acea epoc\u0103 este Sf\u00eentul Iosif Naniescu).<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

\u00cen August 1836 s-a \u00eemboln\u0103vit grav (un accident vascular cerebral) \u015fi \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00eeni, la sf\u00eer\u015fitul aceleia\u015fi luni, s-a s\u0103v\u00eer\u015fit, la v\u00eersta de 73 de ani, sub \u00eengrijirea Monahiei Iustina, sora sa dup\u0103 trup, care \u00eel adusese la M\u0103n\u0103stirea Vifor\u00eeta de l\u00eeng\u0103 T\u00eergovi\u015fte.<\/p>\n

\"\"<\/figure>\n

Cuviosul Macarie Ieromonahul a fost unul din cei mai inspira\u0163i muzicieni rom\u00e2ni. Opera sa muzical\u0103 \u015fi omiletic\u0103 a r\u0103mas, \u00een cea mai mare parte, \u00een manuscrise, \u00een uria\u015fa sa bibliotec\u0103, publicarea ei fiind un proiect \u00een desf\u0103\u015furare la M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103. S\u0103 avem parte de rug\u0103ciunile sale!<\/p>\n

sursa:manastireapetruvoda<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

N\u0103scut \u00eentr-o familie de mici nobili (Perie\u0163eanu) \u00een anul 1763, p\u0103rintele Macarie Ieromonahul a fost slujitor al Cur\u0163ii Domne\u015fti din Bucure\u015fti \u015fi al Mitropoliei Ungrovlahiei \u00eencep\u00eend cu anii ~1785, dup\u0103 c\u0103lug\u0103ria sa \u00een Athos \u015fi hirotonia sa \u00een capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Numele \u015fi l-a luat dup\u0103 Arhimandritul Macarie Dasc\u0103lul, \u00eent\u00eeiul traduc\u0103tor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 al … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-17049","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17049","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17049"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17049\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17051,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17049\/revisions\/17051"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17049"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17049"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}