![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/constantin-brancoveanu.jpg\")
<\/a><\/h3>\nE\u0219ti \u00een Pia\u021ba Sultanahmet, la Istanbul. Ai venit aici s\u0103 vezi Moscheea Albastr\u0103, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Hipodromului cu obeliscul de peste 3.000 de ani al faraonului Tutmes \u0219i acea magnific\u0103 biseric\u0103 palimpsest, Hagia Sophia. De parc\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere de veacuri \u0219i civiliza\u021bii, de cre\u0219tinism \u0219i islam, antic \u0219i medieval, exotic \u0219i familiar nu ar fi de ajuns, dintr-odat\u0103 te treze\u0219ti \u00een fa\u021b\u0103 cu ceva care te face s\u0103 te freci la ochi, s\u0103 te \u00eentrebi dac\u0103 n-ai nimerit iar\u0103\u0219i \u00eentr-unul din acele vise alambicate \u0219i haotice pe care le ai obsesiv de c\u00e2nd \u00ee\u021bi dore\u0219ti at\u00e2t de mult s\u0103 vii la Constantinopol. Dac\u0103 r\u0103spunsul este nu, atunci ce caut\u0103 bucata asta de Valahie br\u00e2ncoveneasc\u0103 \u00een ochiul Istanbulului? Iat\u0103, \u00een mijlocul pie\u021bei e o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 (\u0219i nu, nu m\u0103 refer la cea artezian\u0103), o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 ca un agheasmatar ortodox, sub forma unui dom octogonal de piatr\u0103, cu coloane \u0219i arce, \u00een cel mai pur stil br\u00e2ncovenesc.<\/h3>\n
Dac\u0103 \u00een\u0163elegi pu\u021bin turce\u0219te, \u00eentreab\u0103 panoul informativ \u0219i o s\u0103-\u021bi spun\u0103 c\u0103 asta e Alman \u00c7e\u015fmesi<\/em>, dac\u0103 nu, \u00eencearc\u0103-l pe cel \u00een englez\u0103 \u0219i \u021bi-o va prezenta ca pe F\u00e2nt\u00e2na German\u0103. Paradoxala construc\u021bie cere o explica\u021bie, de altfel are una destul de simpl\u0103: a fost ridicat\u0103 pentru a comemora vizita kaiser-ului Wilhelm al II-lea la Istanbul, fiind un cadou al Germaniei pentru ora\u0219, construit\u0103 \u00een Germania \u0219i de germani, transportat\u0103 apoi pe buc\u0103\u021bi \u0219i asamblat\u0103 la locul actual \u00een anul 1901. (Mai era at\u00e2t de pu\u021bin \u0219i ambele imperii, german \u0219i otoman, aveau s\u0103 cad\u0103 cu r\u0103sunet.) Nem\u021bii (\u0219i aici st\u0103 tot secretul) au construit-o anume \u00een stil neo-bizantin, ca pe un tribut adus marelui ora\u0219. Acest stil \u00adarhitectonic, inspirat de str\u0103lucirea apus\u0103 a Bizan\u021bului, a ap\u0103rut \u00een Occident \u00een anii \u201840 ai sec. al XIX-lea \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit, \u00een sens invers fa\u021b\u0103 de cum ar fi fost logic, \u00eenapoi spre R\u0103s\u0103rit, ajung\u00e2nd, de pild\u0103, s\u0103 devin\u0103 o mod\u0103 \u00een statele Iugoslaviei abia \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n \u0218i totu\u0219i, cumva, \u00een a doua jum\u0103tate a sec. al XVII-lea, Constantin Br\u00e2ncoveanu construia exact la fel, cu 200 de ani \u00eenainte s\u0103 se inventeze m\u0103car conceptul de neo-bizantin. Stilul s\u0103u se nume\u0219te br\u00e2ncovenesc, de\u0219i termenul este pu\u021bin impropriu, c\u0103ci provine dintr-o \u00eendelungat\u0103 tradi\u021bie de origine bizantin\u0103, care s-a \u201econcentrat\u201d \u00een persoana domnitorului valah, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, campionul acestui stil. Sigur, se \u00eencearc\u0103 explicarea fenomenului br\u00e2ncovenesc \u00een arhitectur\u0103 printr-un context mai larg, dar se arat\u0103 cu degetul \u00een alt\u0103 parte, \u00een epoc\u0103 \u0219i la Apus, la influen\u021bele renascentiste \u0219i baroce ale epocii (prezente, e adev\u0103rat, \u00eens\u0103 mult mai pu\u021bin semnificative), \u00een loc de \u00een trecut \u0219i la R\u0103s\u0103rit, cum ar trebui. De fapt, tocmai prin aceast\u0103 \u00eentoarcere la Bizan\u021b, prin acest preneo-bizantinism (at\u00e2t de timpuriu \u00eenc\u00e2t a ap\u0103rut cu dou\u0103 veacuri \u00eenainte s\u0103 i se inventeze numele), Br\u00e2ncoveanu e, \u00een mod paradoxal, mult mai modern dec\u00e2t contemporanii s\u0103i, c\u0103ci este o caracteristic\u0103 a modernismului s\u0103 priveasc\u0103 cu nostalgie spre vremurile apuse, s\u0103 le reintroduc\u0103 pe plan artistic, tot a\u0219a cum nu Evul Mediu, ci Rena\u0219terea, mult mai modern\u0103 dec\u00e2t el, a reintrodus arta Antichit\u0103\u021bii. \u00cen realitate, nimeni \u00een lume nu mai construia atunci ca Br\u00e2ncoveanu, iar motivul apari\u021biei stilului s\u0103u nu trebuie c\u0103utat \u00een c\u0103l\u0103toriile \u00eentreprinse de el \u0219i de boierii s\u0103i, ci \u00een s\u00e2ngele care-i curgea prin vene.<\/p>\n Dup\u0103 tat\u0103, Sf. Constantin se tr\u0103gea dintr-o ramur\u0103 a neamului Basarabilor, despre care Bogdan Petriceicu Hasdeu sus\u021binea c\u0103 provin, pesemne, din vechea cast\u0103 nobiliar\u0103 \u0219i sacerdotal\u0103 dacic\u0103, Saraba, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Burebista. Ca \u0219i cum asta nu era destul, avea str\u0103mo\u0219i Basarabi \u0219i din partea mamei, bunica sa fiind Elina, fiica voievodului Radu \u0218erban, despre care nu se \u0219tie nici p\u00e2n\u0103 acum precis dac\u0103 l-a avut sau nu ca bunic pe Sf. Voievod Neagoe. La care se adaug\u0103 o str\u0103-str\u0103bunic\u0103, urma\u0219\u0103 a lui Vlad Dracul (posibil \u0219i a lui \u021aepe\u0219), deci \u0219i a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, descenden\u021ba voievodal\u0103 merg\u00e2nd de aici, din voievod \u00een voievod, p\u00e2n\u0103 la Basarab \u00centemeietorul. Dar toate astea p\u0103lesc \u00een compara\u021bie cu genealogia sa cantacuzin\u0103 \u0219i nu ne-ar ajunge, probabil, nici cinci pagini A0 ca s\u0103 desen\u0103m arborele c\u00e2t Europa de larg \u0219i b\u0103tr\u00e2n de peste 1.000 de ani care este, f\u0103r\u0103 nici o exagerare, genealogia Cantacuzinilor. \u00cen timp ce Baiazidul lui Eminescu vedea arborele acela care avea s\u0103 se \u00eentind\u0103 peste \u00eentreaga lume veche \u0219i mama lui William Cuceritorul visa un copac cresc\u00e2nd din p\u00e2ntecele ei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajungea s\u0103 acopere toat\u0103 Anglia, noi trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m acela\u0219i lucru, doar c\u0103 pe dos – arborele nostru cre\u0219te de la descen\u00adden\u021bi \u00een sus \u0219i se \u00eentinde, cu adev\u0103rat, pe toat\u0103 suprafa\u021ba continentului european, abia a\u0219a ne vom da seama de vastitatea copacului al c\u0103rui rod e Br\u00e2ncoveanu. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00eensu\u0219i William, \u00eenving\u0103torul b\u0103t\u0103liei de la Hastings, pomenit mai devreme, este unul dintre str\u0103mo\u0219ii \u00eendep\u0103rta\u021bi ai voievodului, ocup\u00e2ndu-\u0219i \u0219i el locul cuvenit pe una din ramuri. Dar anticipez.<\/p>\n Stanca, mama Sf. Constantin, era n\u0103scut\u0103 Cantacuzino \u0219i-\u0219i putea urm\u0103ri genealogia pe linie direct\u0103, p\u00e2n\u0103 la Ioan al VI-lea, \u00eemp\u0103rat al Imperiului Bizantin \u00eentre anii 1347 \u0219i 1354. Cantacuzinii sunt descenden\u021bii acestuia prin fiul s\u0103u \u0219i co-\u00eemp\u0103ratul Matei, c\u0103s\u0103torit cu Irina Paleologhina, care purta numele de ortodox\u0103 al bunicii sale, n\u0103scut\u0103 Yolanda de Montferrat. Aici lucrurile se complic\u0103 \u00eengrozitor \u0219i-\u021bi trebuie neap\u0103rat o schem\u0103 ca s\u0103 mergi, din aproape \u00een aproape, pe firul labirintic al istoriei – ideea principal\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 Yolanda a \u201etransfuzat\u201d \u00eentreaga aristocra\u021bie european\u0103 direct \u00een s\u00e2ngele Cantacuzinilor. Nu m\u0103 arunc s\u0103 fac nici m\u0103car o list\u0103 complet\u0103 a tuturor capetelor \u00eencoronate care sunt str\u0103mo\u0219ii ei, ar fi mult prea lung\u0103 \u0219i, poate, chiar inutil\u0103, am s\u0103 enum\u0103r aici numai c\u00e2teva figuri istorice mai cunoscute \u0219i am s\u0103 men\u021bionez c\u00e2teva case regale. Astfel, dac\u0103 te duci de m\u00e2n\u0103 cu Br\u00e2ncoveanu, p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2nzele albe, ai s\u0103 dai, \u00een spatele acestor p\u00e2nze, peste monarhiile Spaniei, Portugaliei, Angliei, Sco\u021biei, Fran\u021bei, Ungariei, Cehiei, Poloniei, Serbiei \u0219i Rusiei, peste \u021aaratul Rom\u00e2no-Bulgar, Sf\u00e2ntul Imperiu Romano-German, margrafii de Austria, regii vikingi, dogii Vene\u021biei, \u00eemp\u0103ra\u021bii latini de Constantinopol \u0219i crucia\u021bii din \u00adIerusalim. Iar dintre persona\u00adlit\u0103\u021bile marcante despre care vorbeam i-a\u0219 men\u021biona pe urm\u0103torii: Alfred cel Mare, Harold Godwinson, William Cuceritorul, Henric al II-lea Plantagenet, Otto cel Mare, Frederick Barbarossa, Ludovic cel Pios, Charlemagne, \u00c1rp\u00e1d \u0219i El Cid. Printre ei se afl\u0103 \u0219i c\u00e2\u021biva sfin\u021bi recunoscu\u021bi de Biserica Ortodox\u0103, ca Sf. Olga \u0219i Sf. Vladimir cel Mare, cre\u0219tin\u0103torii Rusiei, Vladimir Monomahul, Yaroslav cel \u00cen\u021belept \u0219i so\u021bia sa, Ana, Sf. Olaf al Norvegiei \u0219i Sf. muceni\u021b\u0103 Ludmila a Boemiei. To\u021bi ace\u0219tia sunt str\u0103mo\u0219ii direc\u021bi, str\u0103-str\u0103-str\u0103 (de nu \u0219tiu c\u00e2te ori) bunicii voievodului muntean. \u00cens\u0103 genealogia cea mai apropiat\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea bizantin\u0103, ea este cea care i-a oferit lui Br\u00e2ncoveanu, acest Prin\u021b al aurului<\/em>, cum \u00eei spuneau turcii, nu doar o istorie, ci \u0219i o familie, o apartenen\u021b\u0103. Este greu de crezut c\u0103 avea cuno\u0219tin\u021b\u0103 de provenien\u021ba sa din acei ilu\u0219tri europeni, at\u00e2ta vreme c\u00e2t totul se petrecuse cu at\u00e2t de mult timp \u00een urm\u0103 \u0219i nu avea posibilitatea s\u0103 consulte documentele vechi de secole, de prin cine \u0219tie ce col\u021buri ale b\u0103tr\u00e2nului continent, pe care abia istoricii de ast\u0103zi le-au pus cap la cap ca s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 arborii genealogici ai caselor regale, at\u00e2t de u\u0219or de accesat azi. Dar \u00ee\u0219i cuno\u0219tea \u0219i-\u0219i respecta cu sfin\u021benie provenien\u021ba bizantin\u0103.<\/p>\n Str\u0103bunii s\u0103i bizantini (enumer\u00e2ndu-i exclusiv pe cei care au purtat coroana \u0219i ale c\u0103ror leg\u0103turi de s\u00e2nge cu Br\u00e2ncovenii nu pot fi puse la \u00eendoial\u0103) sunt: Ioan al VI-lea Cantacuzino, Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328), c\u0103s\u0103torit cu Yolanda de Monteferrat de mai sus, Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282), acela\u0219i Paleolog care la 1261 a recucerit Constantinopolul din m\u00e2inile latinilor, \u00eentemeind ultima dinastie bizantin\u0103, Alexie al III-lea (1195-1203) \u0219i Isac al II-lea Anghelos (1185-1195), Alexie I Comnenul (1081-1118) \u0219i Roman al IV-lea Diogene (1068-1071). Cu alte cuvinte, basilei din aproape toate marile familii aristocratice din ultimele patru secole bizantine. Este posibil ca aceast\u0103 descenden\u021b\u0103 impecabil\u0103 s\u0103 nu se opreasc\u0103 aici, din p\u0103cate, nu se cunoa\u0219te mare lucru despre genealogia lui Ioan Cantacuzino, \u0219tim c\u0103 pe mama sa o chema Teodora Paleologhina Anghelina, deci f\u0103cea \u0219i ea parte din cele dou\u0103 familii, dar nu \u0219tim cum \u0219i \u00een ce fel. To\u021bi ceilal\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bi pe care i-am pomenit sunt str\u0103mo\u0219ii lui Br\u00e2ncoveanu fie prin Irina Asan, so\u021bia lui Ioan Cantacuzino, fie prin \u00adIrina Paleologhina, so\u021bia lui \u00adMatei, sau prin al\u021bi str\u0103mo\u0219i mai \u00eendep\u0103rta\u021bi.<\/p>\n \u0218i ce?!, am putea spune. Care este relevan\u021ba acestei \u00eenc\u00e2lceli genealogice de nedescris? Ceea ce face arborele lui Br\u00e2ncoveanu demn de cercetat, ba chiar de pierdut \u00een el, e faptul c\u0103 apartenen\u021ba lui la Bizan\u021b este cheia \u00eentregii sale domnii. F\u0103r\u0103 ea, studiul vie\u021bii \u0219i operei marelui domn rom\u00e2n va r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna cu o \u201everig\u0103 lips\u0103\u201d. Domnul Valahiei \u0219i-a condus \u021bara \u00eentocmai ca un basileu bizantin, ceea ce explic\u0103 succesul lui uluitor \u0219i, c\u00e2nd spun bizantin, nu subestimez \u00een nici un fel elementul rom\u00e2nesc (indiscutabil la fel de puternic \u00een con\u0219tiin\u021ba voievodului), tocmai pentru c\u0103 aceste dou\u0103 no\u021biuni nu se exclud reciproc, ci, dimpotriv\u0103, se completeaz\u0103. Bizantinii nu vedeau na\u021bio\u00adnalit\u0103\u021bile, ei erau cu to\u021bii urma\u0219ii Romei, fie c\u0103 veneau de la Atena, din Egipt sau din Balcani, iar imperiul a \u00eenceput s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 tocmai sub conducerea unor anumi\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i a unor anumite curente de opinie ce au \u00eencetat s\u0103 mai aspire la frumoasa universalitate \u0219i s-au identificat exclusiv cu na\u021biunea greac\u0103. De aceea, putem spune, f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219im, c\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u0219i to\u021bi Cantacuzinii de p\u00e2n\u0103 la el (dedi\u00adca\u021bi trup \u0219i suflet rom\u00e2nilor, consider\u00e2ndu-se pe ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i rom\u00e2ni) erau mai bizantini dec\u00e2t mul\u021bi dintre bizantinii ultimului veac de la Constantinopol, ce se ag\u0103\u021bau cu disperare de ideea de elenitate. Bizan\u021bul este sintez\u0103, aceasta este opinia marelui \u00adNicolae Iorga (avansat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 pe larg \u00een cartea sa, Istoria vie\u021bii bizantine)<\/em>, sintez\u0103 de \u00ad\u00adneamuri, obiceiuri \u0219i culturi.<\/p>\n Tot astfel, pr. Dumitru St\u0103niloae (\u00een Reflec\u021bii despre spiritualitatea poporului rom\u00e2n<\/em>) sus\u021bine c\u0103 rom\u00e2nii sunt un popor de sintez\u0103. Poate tocmai de aceea, aici a \u00eenflorit \u0219i s-a men\u021binut at\u00e2t de bine mo\u0219\u00adtenirea Imperiului Bizantin, iar familia Cantacuzino, cea mai puternic\u0103 dintre familiile \u201eorfane\u201d ale Bizan\u021bului, \u0219i-a g\u0103sit la noi un refugiu \u0219i o oaz\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, dup\u0103 c\u0103derea imperiului.<\/p>\n Pe noi, contemporanii pentru care pa\u0219optismul a distrus fascina\u021bia asupra Bizan\u021bului, aceste leg\u0103turi de s\u00e2nge ale lui Br\u00e2ncoveanu nu ne mai impresioneaz\u0103, \u00eens\u0103 cu totul altfel st\u0103teau lucrurile pe vremea aceea, c\u00e2nd Bizan\u021bul pr\u0103bu\u0219it era una dintre preocup\u0103rile europene fundamentale. Cu numai trei gene\u00adra\u021bii \u00een urm\u0103, str\u0103bunicul Sf. Constantin, Andronic Cantacuzino, primul Cantacuzin str\u0103mutat pe teritoriul \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne, a organizat o veritabil\u0103 conspi\u00adra\u021bie de restaurare a imperiului pierdut care trebuia s\u0103 \u00eel aib\u0103 ca viitor \u00eemp\u0103rat pe nimeni altul dec\u00e2t Mihai Viteazul, iar unchiul lui Br\u00e2ncoveanu, voievodul \u0218erban, nutrise ambi\u021bii similare, ba chiar mai \u00eendr\u0103zne\u021be, vis\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u0219i basileul Constantinopolului. Despre toate astea, a se vedea mai multe \u00een monumentala lucrare a lui Iorga, Bizan\u021b dup\u0103 Bizan\u021b<\/em>. Marele nostru istoric explic\u0103 acolo pe \u00eendelete de ce, dup\u0103 1453, Valahia \u0219i Moldova au devenit adev\u0103ratele centre ale lumii orientale cre\u0219tine \u0219i societ\u0103\u021bi extrem de cosmopolite \u00een care mo\u0219tenirea Bizan\u021bului s-a p\u0103strat, practic, intact\u0103, fiind singurele teritorii balcanice care mai aveau o oarecare independen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Poart\u0103. El concluzioneaz\u0103 c\u0103 numai ilumini\u0219tii \u0219i fanario\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu na\u021bionalismele deturnate de la scopul ini\u021bial, ale sec. al XIX-lea, au distrus \u00een lume idealul bizantin. Astfel, dac\u0103 Br\u00e2ncoveanu nu f\u0103cea caz de faptul c\u0103 se tr\u0103gea din \u00eemp\u0103ra\u021bii Bizan\u021bului, este pentru c\u0103 era smerit, dar, altminteri, Bizan\u021bul era viu \u00een mintea \u0219i s\u00e2ngele s\u0103u. Cu el s-au \u00eencheiat domniile p\u0103m\u00e2ntene (domnia dezastruoas\u0103 de numai doi ani a tr\u0103d\u0103torului s\u0103u v\u0103r, \u0218tefan, este cantitate neglijabil\u0103), dar s-a \u00eencheiat \u0219i o epoc\u0103, un anumit tip de politic\u0103 ce nu s-a mai practicat de atunci \u00eencolo, o politic\u0103 ortodox\u0103 a c\u0103rturarilor \u0219i a diploma\u021biei ridicat\u0103 la rang de art\u0103, a evit\u0103rii r\u0103zboiului cu orice pre\u021b, ajuns\u0103 tradi\u021bie \u00een familia sa \u0219i perfectat\u0103 \u00eenc\u0103 de la anii 1300 de marele str\u0103mo\u0219 Ioan al VI-lea. Citind biografia acestuia din urm\u0103 \u0219i minun\u00e2ndu-m\u0103 de talentul s\u0103u uluitor de a-i convinge pe inamicii cei mai \u00eenver\u00ad\u0219una\u021bi s\u0103 fac\u0103 pace, m-am g\u00e2ndit c\u0103 de un astfel de lider ar avea nevoie acum lumea.<\/p>\n Dar unde eram? A, da, \u00een Pia\u021ba Sultanahmet. Cu Br\u00e2ncoveanu de m\u00e2n\u0103 vezi altfel Istanbulul – dup\u0103 cum \u00ee\u021bi e starea, \u00eentr-o lumin\u0103 de aur sau de s\u00e2nge. Mergi la Yedikule \u0219i dai de un ghid turc care, c\u00e2nd aude c\u0103 e\u0219ti rom\u00e2n, te invit\u0103 s\u0103 vizitezi celula voievodului, te plimbi cu feribotul pe Bosfor \u0219i te \u00eentrebi dac\u0103 nu mai sunt \u00eenc\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be din trupul s\u0103u pe fundul m\u0103rii, calci prin gr\u0103dinile de la Topkap\u0131 \u0219i \u0219tii c\u0103 pe undeva pe acolo, de pe \u021b\u0103rm, s-a v\u0103rsat s\u00e2ngele lui, ca un r\u00e2u, \u00een mare. Mai \u0219tii \u0219i c\u0103 \u00een apropierea seraiului otoman era Marele Palat al basileilor, din care at\u00e2\u021bia str\u0103mo\u0219i ai lui au condus lumea – ca s\u00e2ngele s\u0103 i se verse exact acolo de unde a izvor\u00e2t.<\/p>\n A\u0219adar, nu visezi – Br\u00e2ncoveanu chiar se afl\u0103 aici, la Stambul. Deschide un robinet de la F\u00e2nt\u00e2na German\u0103 \u0219i ia o gur\u0103 din apa aceasta rece, vie, proasp\u0103t\u0103. Are gust de lacrimi.<\/p>\n sursa:ziarullumina<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" E\u0219ti \u00een Pia\u021ba Sultanahmet, la Istanbul. Ai venit aici s\u0103 vezi Moscheea Albastr\u0103, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Hipodromului cu obeliscul de peste 3.000 de ani al faraonului Tutmes \u0219i acea magnific\u0103 biseric\u0103 palimpsest, Hagia Sophia. De parc\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere de veacuri \u0219i civiliza\u021bii, de cre\u0219tinism \u0219i islam, antic \u0219i medieval, exotic \u0219i familiar nu ar fi de … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3,21],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-17040","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"category-martiri-romani-contemporani","9":"post_format-post-format-image","10":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17040","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17040"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17040\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17042,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17040\/revisions\/17042"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17040"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Aveam domni cu lapislazuli \u00een s\u00e2nge la vremea aceea<\/h3>\n
Marii str\u0103mo\u015fi ai lui Br\u00e2ncoveanu<\/h3>\n
Mo\u015ftenirea bizantin\u0103 a lui Br\u00e2ncoveanu<\/h3>\n
A condus \u0163ara ca un basileu<\/h3>\n
Valahia \u015fi Moldova, centre ale lumii orientale cre\u015ftine<\/h3>\n