![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/ici23624rusalii1.jpg\")
<\/a>\u201e\u00cen s\u00e2mb\u0103ta Rusaliilor, ne amintim de Mo\u015fii de var\u0103. Componenta cre\u015ftin\u0103 a s\u0103rb\u0103torii se \u00eemplete\u015fte cu cea a Rusaliilor \u015fi se marcheaz\u0103 \u00een Banat prin rugi, iar la biseric\u0103 se aduc crengi de stejar care se sfin\u0163esc \u015fi apoi se p\u0103streaz\u0103 \u00een cas\u0103. Acum \u00ee\u015fi fac apari\u0163ia \u00een lumea noastr\u0103 Rusaliile, z\u00e2ne care trebuie \u00eembunate pentru a nu-i poci pe oamenii care \u00eent\u00e2mpl\u0103tor le pot vedea \u00een noaptea aceasta. De Rusalii se duceau ulcele de p\u0103m\u00e2nt cu lapte \u015fi cire\u015fe pe toart\u0103. La marile s\u0103rb\u0103tori, cum sunt \u015fi Rusaliile, comorile din p\u0103m\u00e2nt \u00eencep s\u0103 joace, p\u0103storii le vedeau noaptea str\u0103lucind, \u00eentruc\u00e2t deasupra comorilor se aprinde o flac\u0103r\u0103. Se spune c\u0103 dac\u0103 vrei s\u0103 mergi doar ca s\u0103 iei comoara \u015fi nu ai sufletul curat, v\u00e2lv\u0103taia comorii te poce\u015fte. \u00cen satul meu, Ciclova, s-a \u00eent\u00e2mplat ca sub crucea de l\u00e2ng\u0103 s\u0103la\u015f s\u0103 se fi \u00eengropat o comoar\u0103. Nimeni dintre cei care au s\u0103pat nu a aflat-o, dar, la un moment dat, a venit cineva cu un detector de metale \u015fi au scos ceva de acolo. Dup\u0103 un timp, \u00een acea familie au urmat doar lucruri rele, a\u015fa c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 nu era mai bine s\u0103 nu fi g\u0103sit comoara\u201d, poveste\u015fte Maria M\u00e2ndroane.<\/p>\nImediat dup\u0103 Rusalii, cre\u015ftinii pr\u0103znuiesc Na\u015fterea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul sau S\u00e2nzienele, despre care etnologul aminte\u015fte c\u0103 erau privite \u00een lumea satului ca ni\u015fte z\u00e2ne. \u00cen aceast\u0103 noapte magic\u0103, cerurile se deschid \u015fi fac mai u\u015foar\u0103 leg\u0103tura p\u0103m\u00e2ntenilor cu cei pleca\u0163i \u00een lumea de dincolo. Tot atunci, se slobozeau apele.<\/p>\n
\u201eP\u0103storii vedeau s\u00e2nzienele noaptea juc\u00e2nd. \u00cen acel loc iarba ori ardea, ori cre\u015ftea mult mai verde. Ei povesteau c\u0103 le puteai vedea numai dac\u0103 nu te apropiai de ele. Sunt z\u00e2ne bune, dac\u0103 nu le perturbi dansul. Erau \u00eembr\u0103cate \u00een c\u0103m\u0103\u015fi de in albe p\u00e2n\u0103 la glezne, ceea ce ne aminte\u015fte de vechimea costumului popular, pentru c\u0103 dacii aveau c\u0103m\u0103\u015foi, dintr-o singur\u0103 pies\u0103, peste care se ad\u0103uga un petec, viitoarea catrin\u0163\u0103. S\u00e2nzienele sunt florile Sf\u00e2ntului Ioan, bune de bete\u015fug, iar coroni\u0163a de pe capul lor semnific\u0103 cununa soarelui c\u00e2nd astrul este \u00een puterea lui arz\u0103toare. \u00cen noaptea de S\u00e2nziene, se f\u0103cea foc \u00een vatra casei \u015fi alte trei focuri l\u00e2ng\u0103 vatr\u0103. La fiecare foc se d\u0103dea de poman\u0103. Cu ulcica \u015fi o leg\u0103tur\u0103 de lemne se mergea apoi, dup\u0103 miezul nop\u0163ii, la cimitir \u015fi se f\u0103cea focul la cruce, pentru c\u0103 cerurile se deschid, dar dac\u0103 str\u0103bunii nu vor g\u0103si focul, le va fi frig, vor pl\u00e2nge \u015fi nu vor veni al\u0103turi de duhul familiei la marile s\u0103rb\u0103tori, ci vor lua c\u00e2te un lemn \u00een gur\u0103 \u015fi vor pleca. \u00cen tradi\u0163ia satelor, la marile s\u0103rb\u0103tori particip\u0103 to\u0163i ai casei, incluz\u00e2nd \u015fi genera\u0163iile trecute\u201d, detaliaz\u0103 Maria M\u00e2ndroane.<\/p>\n
Despre originea \u015fi semnifica\u0163ia Rusaliilor au vorbit, \u00een ajunul marelui praznic, \u0219i latinistul Claudiu T. Arie\u015fan, de la Universitatea de Vest Timi\u015foara (UVT), \u015fi protopopul Timi\u015foarei, Zaharia Pere\u015f, \u00een cadrul conferin\u0163ei intitulate \u201eDe la Rosalia la Rusalii – Lumea sub lucrarea Duhului Sf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n
Dac\u0103 culoarea ro\u015fie, simbol al Rusaliilor, numit\u0103 \u015fi Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, aminte\u015fte de petalele trandafirilor pres\u0103rate pe mormintele solda\u0163ilor romani c\u0103zu\u0163i \u00een lupte, culoarea verde, specific\u0103 \u015fi ea acestei s\u0103rb\u0103tori, aminte\u015fte despre Ierusalimul \u00een care iudeii comemorau ziua \u00een care le-a fost dat Decalogul, o s\u0103rb\u0103toare a prim\u0103verii c\u00e2nd oamenii \u00eempodobeau totul cu ramuri verzi.<\/p>\n
\u201eTrandafirii i-au obsedat pe romani, fiind singurul popor care avea o s\u0103rb\u0103toare, Rosalia. Romanii aveau obiceiul de a-\u015fi onora \u00eenainta\u015fii, iar noi de la ei am preluat simbolul ghirlandelor, al cununilor de flori de pe morminte. Militarii lor pres\u0103reau cu petale mormintele camarazilor c\u0103zu\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lii. \u00cen urm\u0103 cu peste 2000 de ani, Rosalia se celebra \u00eentr-un mod unic \u00een lume: imensul Panteon din Roma, deschis spre cer, \u00een luna mai sau iunie, \u00eentre trei \u015fi cinci zile, era \u00eempodobit cu 700 de kg. de petale de trandafiri. Biserica cre\u015ftin\u0103 nu a alungat acest obicei. Lucrurile frumoase nu trebuie complet eliminate din vie\u0163ile noastre, iar Rosalia a fost unul dintre acestea, care nu a trebuit \u00eenlocuit, ci doar transformat pentru noi, \u00een Rusalii. Din perspectiv\u0103 sacr\u0103, avem aceea\u015fi reveren\u0163\u0103 pentru s\u0103rb\u0103toare ca \u015fi ei. O legend\u0103 autohton\u0103 leag\u0103 Rusaliile de iele, care se prind \u00een hor\u0103 \u015fi reprezint\u0103 caracterul dionisiac al ro\u015fului, o culoare a pasiunii. Dac\u0103 cineva c\u0103lca \u00een locul \u00een care ele dansau, \u00ee\u015fi pierdea min\u0163ile\u201d, a explicat conf. Claudiu T. Arie\u015fan.<\/p>\n