![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/memoria-culturii-romane.jpg\")
<\/a><\/h3>\nPrin preg\u0103tirea sa enciclopedic\u0103, dublat\u0103 de o rar\u0103 clarviziune \u015fi inspira\u0163ie, toate acestea \u00eenr\u0103d\u0103cinate solid \u00een dragostea sa jertfelnic\u0103 pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103, Mihai Eminescu a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe oriunde a trecut. Felul lui de a fi, modul articulat de a vorbi, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi fermitatea \u00een ac\u0163iune au st\u00e2rnit pe c\u00e2t de mult\u0103 admira\u0163ie din partea unora, pe at\u00e2t de mult\u0103 invidie din partea altora.<\/h3>\nCalit\u0103\u0163ile lui de excep\u0163ie<\/h3>\n
l-au f\u0103cut pe George C\u0103linescu s\u0103 scrie explicit faptul c\u0103 Eminescu a reprezentat \u201ecel mai ridicat nivel al con\u015ftiin\u0163ei culturale na\u0163ionale din epoc\u0103\u201d. Nu este deci de mirare c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 1 iulie 1875, Titu Maiorescu, ministru al instruc\u0163iunii publice, \u00eel nume\u015fte pe Eminescu \u00een postul de revizor \u015fcolar – inspector am zice azi – pentru jude\u0163ele Ia\u015fi \u015fi Vaslui, func\u0163ie \u00een care va sta un pic mai pu\u0163in de un an. Titu Maiorescu \u00ee\u015fi justific\u0103 alegerea not\u00e2nd c\u0103 Eminescu \u201eera omul cel mai silitor, ve\u015fnic citind, medit\u00e2nd, scriind\u201d \u015fi c\u0103 avea nevoie de el \u00een postul de revizor \u201epentru a st\u0103rui cu limpezimea spiritului s\u0103u asupra noilor metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n
\u0162in\u00e2nd cont de preg\u0103tirea multidisciplinar\u0103 a poetului na\u0163ional, \u015fi m\u0103 refer aici doar la domeniile men\u0163ionate de Dimitrie Vatamaniuc \u00een aparatul critic la sec\u0163iunea \u201eFilosofie\u201d a volumului Fragmentarium<\/em>, adic\u0103 epistemologie, gnoseologie, psihologie, logic\u0103 \u015fi metodologie, este u\u015for de \u00een\u0163eles nivelul la care se situa t\u00e2n\u0103rul revizor \u015fcolar, nivel pe care-l va cere \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi profesorilor pe care-i inspecta.<\/p>\n\u00cen aceast\u0103 activitate a sa, f\u0103cut\u0103 cu zel apostolic, el dovede\u015fte o con\u015ftiin\u0163\u0103 de excep\u0163ie, un profund cult al muncii \u015fi al valorii, dar \u015fi pentru disciplin\u0103, preg\u0103tire profesional\u0103, inspira\u0163ie, viziune, consecven\u0163\u0103 \u015fi principialitate, pasiune, preocupare intens\u0103 pentru calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pe toate planurile, dorin\u0163a de grabnic\u0103 \u00eendreptare a problemelor \u00eent\u00e2lnite. Acest lucru se vede \u015fi din simplul fapt c\u0103 \u00een mai pu\u0163in de un an c\u00e2t a func\u0163ionat ca revizor, Eminescu a \u00eentocmit peste 400 de rapoarte, adrese, sesiz\u0103ri, ordine c\u0103tre cadrele didactice, recomand\u0103ri cu privire la competen\u021be, manuale, metode, aplic\u0103ri practice, situa\u0163ia material\u0103 a elevilor, starea fizic\u0103 a \u015fcolilor, toate acestea trimise fie la minister, fie administratorilor locali \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. A\u015fa cum remarc\u0103 profesorul Mihai Aliman \u00eentr-un text publicat \u00een Tribuna \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului<\/em>, \u201eanalizele sunt de o uimitoare profunzime, eviden\u0163iind multe tare, dintre care unele se reg\u0103sesc \u015fi ast\u0103zi. Cine parcurge aceste documente tr\u0103ie\u015fte dureros de actual starea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\nProbleme<\/h3>\n
\u00cen virtutea cuno\u0219tin\u021belor sale \u00een domeniile psihologiei \u015fi pedagogiei, Eminescu este pe deplin con\u015ftient de importan\u0163a capital\u0103 a copil\u0103riei ca perioad\u0103 de cur\u0103\u0163ie a min\u0163ii \u015fi inimii \u00een educarea \u015fi formarea viitoarei personalit\u0103\u0163i \u00een spiritul valorilor esen\u0163iale ale unei vie\u0163i reu\u015fite \u015fi, implicit, ale unei na\u0163iuni pe calea adev\u0103ratului progres: binele, frumosul, adev\u0103rul, dragostea \u015fi compasiunea, sim\u0163ul r\u0103spunderii, cinstea. De aceea, \u00een notele \u015fi articolele sale el face numeroase referin\u0163e la acest aspect al educa\u0163iei.<\/p>\n
\u00cen acest sens, \u00eentr-un articol din ziarul Timpul<\/em> din 22 august 1880, Eminescu pune un deosebit accent pe educa\u0163ia care se face de bun\u0103voie \u015fi din pl\u0103cere, din punctul de vedere al elevului, \u201esub impulsul naturii sale morale\u201d, \u00een contrast cu frica de pedeaps\u0103 sau motivarea pentru c\u00e2\u015ftig. El face aici o important\u0103 definire a trei concepte educa\u021bionale fundamentale: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, cultura \u015fi cre\u015fterea. \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura\u201d, scrie pedagogul Eminescu, \u201econsist\u0103 \u00een mul\u0163imea celor \u015ftiute, cultura \u00een multilateralitatea cuno\u0219tin\u021belor, cre\u015fterea nu consist\u0103 nici \u00eentr-una, nici \u00eentr-alta. Ea consist\u0103 \u00een influen\u0163a continu\u0103 pe care o au lucrurile \u00eenv\u0103\u0163ate asupra caracterului \u015fi \u00een disciplinarea inteligen\u0163ei\u201d.<\/p>\nO alt\u0103 problem\u0103 legat\u0103 de criza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een Rom\u00e2nia, semnalat\u0103 de Eminescu, o reprezint\u0103 practicarea plagiatului pentru a promova pe scara social\u0103 \u00een orice fel de func\u0163ii. \u201e\u00cen sfera instruc\u0163iunii\u201d, zice ziaristul \u015fi criticul social \u015fi politic Eminescu, \u201ecorelatul ho\u0163ilor materiali, ho\u0163ii intelectuali, plagiatorii, cumuleaz\u0103 ei cele mai multe func\u0163ii, trec ei cei mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i oameni, sunt ei cei mai influen\u0163i profesori.\u201d \u00cen acest context, \u00een lipsa educa\u0163iei temeinice necesare oric\u0103rei promov\u0103ri, Eminescu depl\u00e2nge impostura celor ce \u00eenainteaz\u0103 \u00een func\u021biile institu\u0163iilor publice datorit\u0103 abilit\u0103\u0163ii la \u201enegustorie de vorbe\u201d, mai ales \u00een cazul \u201esemistr\u0103inilor\u201d. El constat\u0103 dure\u00adros c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015ftiin\u0163a de carte \u00ad \u201enu-\u0163i ajut\u0103 la nimic dac\u0103 n-ai doza necesar\u0103 de viclenie pentru a te-ntrece cu semistr\u0103inii la pescuit \u00een ap\u0103 tulbure\u201d.<\/p>\n
\u00cen rezumat, se poate spune c\u0103, citind rapoartele de revizor \u015fcolar, dar \u015fi articolele de mai t\u00e2rziu din ziarul Timpul<\/em>, principalele cauze ale decaden\u0163ei calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een Rom\u00e2nia ar fi at\u00e2t de natur\u0103 material\u0103, precum s\u0103r\u0103cia bazei didactico-materiale cu referire direct\u0103 la salariile cadrelor didactice, mici sau nepl\u0103tite la timp, dar \u015fi a elevilor \u015fi a familiilor lor, la condi\u0163ia fizic\u0103 a \u015fcolilor, adesea unele unit\u0103\u0163i fiind \u00eenchise c\u00e2te 5-6 luni pe timp de iarn\u0103, ori la cazul c\u00e2nd s\u0103lile de clas\u0103 sunt folosite \u00een scop propriu de c\u0103tre unele persoane din administra\u0163ia local\u0103, fapte relevante \u00adpentru frecven\u0163a slab\u0103 a elevilor la cursuri, c\u00e2t \u015fi de natur\u0103 spiritual\u0103, moral\u0103, profesional\u0103, cu referire aici la cursurile de perfec\u0163ionare \u00ad a cadrelor didactice – \u00een major de\u00adclin -, la dezinteres, minciun\u0103, incompeten\u0163\u0103, impostur\u0103, formalism din partea administra\u021biilor locale, dar \u015fi a multor cadre didactice.<\/p>\nCa un fel de studiu de caz unde Eminescu ia ap\u0103rarea profesorilor \u00eentr-o discu\u0163ie despre cauzele degrad\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00eentr-un articol pamflet publicat \u00een Timpul<\/em> la 24 iulie 1882, intitulat \u201e\u015ecolile noastre sunt rele\u201d, el r\u0103spunde la un text ap\u0103rut \u00een ziarul Rom\u00e2nul<\/em> unde se asuma c\u0103 o cauz\u0103 major\u0103 a crizelor din domeniul educa\u0163iei se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 profesorii se mai angajeaz\u0103 \u015fi \u00een alte munci dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul propriu-zis pentru a c\u00e2\u015ftiga mai mul\u0163i bani. Eminescu ia aici o pozi\u0163ie extrem de ferm\u0103 \u015fi curajoas\u0103 \u00een ap\u0103rarea profesorilor prost pl\u0103ti\u021bi, compar\u00e2nd munca acestora de 18-20 ani de studii pentru a ocupa o catedr\u0103 pe un salariu de mizerie cu salariile uria\u015fe ale unor directori de banc\u0103 sau ale unor func\u021bionari de minister cu studii de patru clase primare. Adev\u0103rata cauz\u0103 a derivei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de la noi, consider\u0103 revizorul, este nedreptatea sistematic\u0103 la care sunt supuse cadrele didactice la nivel financiar, el v\u0103z\u00e2nd aici nu cauza imediat\u0103 a problemei, ci cauza cauzei, unde trebuia intervenit deci\u00ad\u00ad-siv. Iat\u0103-l pe Eminescu indignat: \u00ad<\/p>\n\u201eDac-am \u00eentreba ce se cere pentru a fi director \u00een Ministerul de Interne ne-am aduce numaidec\u00e2t aminte de omul care a ocupat acest post, cu oarecare virtuozitate, mucenicul Simeon. Ce s-a cerut de la el? Patru clase primare \u015fi poate meritul de a fi bulgar. Care e echivalentul material al colosalei munci de-a fi p\u0103truns misterele abecedarului \u015fi ale celor patru opera\u0163ii? Mii de galbeni, mobilier din Paris etc. etc. Cum? Pentru un echivalent de 300 de franci profesorul s\u0103 fie obligat a \u015fti at\u00e2t de mult \u015fi a munci at\u00e2t de mult, \u015fi cel\u0103lalt, pentru mii de franci, s\u0103 nu fie obligat a \u015fti nimic?\u201d<\/p>\n
Recomand\u0103ri<\/h3>\n
Eminescu se dovede\u015fte a fi un bun observator al fenomenului educa\u0163ional nu numai \u00een \u0163ar\u0103, dar \u015fi \u00een general, \u00een Europa. El critic\u0103 tipul de educa\u0163ie practicat \u00een Occident bazat pe \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 pentru acumularea de cuno\u015ftin\u0163e, de sorginte utilitarist\u0103, \u00een detrimentul educa\u0163iei axate pe \u00een\u0163elegere \u015fi g\u00e2ndire critic\u0103, fundamentul a ceea ce el nume\u015fte \u201ecre\u015ftere\u201d, deci dezvoltarea interioar\u0103, adic\u0103 formarea caracterului \u015fi disciplina min\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen 1880, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 ce \u00ad\u015fi-a \u00eencheiat activitatea de revizor \u015fcolar, el, pedagogul cu preg\u0103tire multidisciplinar\u0103 \u015fi viziune realist\u0103 asupra problemei educa\u0163iei, \u00eenc\u0103 profund afectat de situa\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia, pe care o cunoscuse \u00een mod direct \u015fi concret, scrie \u00een ziarul Timpul<\/em>, unde era redactor, despre importan\u0163a primordial\u0103 a alegerii cuno\u0219tin\u021belor \u015fi materiilor de studiu \u00een toate ciclurile de \u0219colarizare, inclusiv liceul, calitativ \u015fi cantitativ vorbind, \u00een vederea unei deveniri nu numai intelectuale, dar \u015fi morale adecvate, at\u00e2t a persoanei, c\u00e2t \u015fi a na\u0163iunii.<\/p>\nIat\u0103 o sugestiv\u0103 metafor\u0103 folosit\u0103 de el \u00een acest context: \u201eCopacul, ca s\u0103 nu creasc\u0103 str\u00e2mb, trebuie \u00eendreptat de pe c\u00e2nd e ml\u0103dios \u015fi \u00adt\u00e2n\u0103r; mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd toate devia\u0163iunile de la calea dreapt\u0103 s-au \u00eenv\u00e2rto\u015fat \u00een el, geaba-l mai suce\u015fti. Se poate \u00eengro\u015fa, se poate \u00eentinde, numai drept nu va mai fi\u201d. Vorbind despre deficien\u0163a sistemului educa\u0163ional apusean \u015fi critic\u00e2nd aspectul utilitarist al acestuia \u015fi apoi compar\u00e2ndu-l cu cel de la noi, poetul, pedagogul, filosoful rom\u00e2n constat\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eLa noi nu exist\u0103 nici educa\u0163ie, nici utilitarism \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ci o \u00eengr\u0103m\u0103dire nesistematic\u0103 de tot soiul de obiecte, o \u00eenc\u0103rcare a programelor cu tot \u00adsoiul de materii, din care nici una nu se \u00eenva\u0163\u0103 cum se cade\u201d. Recomandarea este implicit\u0103.<\/p>\n
A\u015fadar, Eminescu cere de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori abnega\u0163ie, adic\u0103 dedica\u0163ie total\u0103 voca\u0163iei \u015fi profesiunii lor pe care o compar\u0103 cu un anumit fel de apostolat. El cere ca posturile didactice s\u0103 fie ob\u0163inute prin concurs – chiar a organizat astfel de concursuri -, iar titularii lor s\u0103 participe la conferin\u0163ele profesionale anuale, un fel de educa\u0163ie continu\u0103 cum am zice noi ast\u0103zi, conferin\u0163e pe care, de asemenea, \u00ad\u00adle-a organizat.<\/p>\n
A\u015fa cum remarc\u0103 profesorul Samson I. Bota, Eminescu a considerat c\u0103 \u00eentotdeauna \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul trebuie s\u0103 fie \u00eentemeiat pe baze filosofice \u00een ceea ce prive\u015fte teoria cunoa\u015fterii, c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere dezvoltarea g\u00e2ndirii logice \u015fi critice respect\u00e2nd particularit\u0103\u0163ile de v\u00e2rst\u0103 ale elevilor \u015fi c\u0103 accentul trebuie pus pe predarea \u00een mod adecvat a limbii rom\u00e2ne: \u201eLimba trebuie s\u0103 fie clar\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 de c\u0103tre elevi, s\u0103 se \u00eentemeieze pe graiul viu al poporului nostru\u201d. Mai precis, educa\u0163ia trebuie s\u0103-i lege pe elevi de popor, \u201es\u0103-i \u00eenve\u0163e s\u0103 iubeasc\u0103 limba patriei, p\u0103m\u00e2ntul patriei, trecutul patriei\u201d. \u00cenc\u0103 \u015fi mai precis, Eminescu voia ca \u201e\u015fcoala s\u0103 fie \u015fcoal\u0103, statul stat \u015fi omul om\u201d.<\/p>\n
Aspecte ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului curent \u00een Rom\u00e2nia<\/h3>\n
A\u015fa cum acad. Mihai Cimpoi vorbe\u015fte despre axiologia de azi aplic\u00e2nd \u201egrila Eminescu\u201d, valid\u00e2nd astfel relevan\u0163a g\u00e2ndirii poetului nostru na\u0163ional pentru timpul de azi, la fel, tot prin \u201egrila Eminescu\u201d, putem arunca o scurt\u0103 privire asupra sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia, \u015fi nu e loc aici de o analiz\u0103 exhaustiv\u0103, dar m\u0103car dintr-un anumit punct de vedere ce poate constitui un semnal pentru o dezvoltare ulterioar\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 cum scrie profesorul Sorin Ivan \u00een revista Tribuna \u00cenv\u0103\u0163\u0103\u00adm\u00e2n\u00adtului<\/em>, sistemul educa\u0163ional din Rom\u00e2nia de azi este departe de ceea ce ar trebui s\u0103 fie; el se afl\u0103 \u00eentr-un \u201epunct minim\u201d c\u00e2nd este vorba de calitate, eficien\u0163\u0103 \u015fi competitivitate. Potrivit statisticilor curente, aproape o jum\u0103tate dintre elevi nu \u00een\u0163eleg ceea ce citesc – fapt de o gravitate excep\u00ad\u021bio\u00adnal\u0103 -, lucru concordant cu nivelul sc\u0103zut al cuno\u0219tin\u021belor \u015fi culturii generale \u00een r\u00e2ndul unei mari p\u0103r\u0163i a acestora.<\/p>\nElevii nu mai \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi nu sunt ajuta\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e, ceea ce indic\u0103 e\u015fecul sistemului educa\u0163ional de azi, al\u0103turi de al\u0163i factori cum ar fi, de exemplu, abord\u0103rile formale \u015fi superficiale ale temelor de studiu, rutina didactic\u0103 ce pune accent mai mult pe proces dec\u00e2t pe con\u0163inut, subfinan\u0163area educa\u0163iei – incluz\u00e2nd salariile mici ale cadrelor didactice – \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd promovarea \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een societate de false valori \u015fi pseudomodele, de unde \u015fi confuzia valoric\u0103 ce tulbur\u0103 \u015fi \u00eentunec\u0103 via\u0163a \u015fi destinul tinerelor genera\u0163ii.<\/p>\n
\u00centr-un alt articol, acela\u015fi profesor, \u00een aceea\u015fi revist\u0103, subliniaz\u0103 \u00een mod impecabil relevan\u0163a viziunii lui Eminescu asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia de azi. Aici autorul vorbe\u015fte, ca odinioar\u0103 Eminescu, despre rolul fundamental al bucuriei \u00een asimilarea de cuno\u015ftin\u0163e, bucuria nu ca un fel de act ocazional, ci ca o stare pe tot parcursul procesului de educa\u0163ie. Iar bucuria, asociat\u0103 cu starea de bine, depinde de contextul general educa\u0163ional, context ce include \u201econdi\u0163ii bune de studiu, atmosfer\u0103 propice \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, confort fizic \u015fi psihic, siguran\u0163\u0103, disciplin\u0103, climat de \u00eencredere, respect reciproc, aten\u0163ie din partea profesorului pentru fiecare elev, calitate, corectitudine, obiectivitate, echitate, echilibru, armonie, empatie, colaborare \u015fi altele asemenea\u201d. Sorin Ivan observ\u0103 c\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de azi din Rom\u00e2nia condi\u0163iile men\u0163ionate, pentru care Eminescu a militat cu riscul pierderii postului – ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat -, nu se g\u0103sesc la nivelul dorit, \u00eentruc\u00e2t \u015fi azi se \u00eent\u00e2lnesc numeroase cazuri de acoperire didactic\u0103 precar\u0103 (cu suplinitori, unii chiar necalifica\u0163i pentru materiile respective de predare). \u015ei azi \u00een mediile rurale exist\u0103 elevi care fac naveta pe jos la \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00eenapoi, uneori \u00een condi\u0163ii de vreme rea, de unde \u00ad\u015fi abandonul \u015fcolar, \u015fi pe cale de \u00adconsecin\u0163\u0103 ajungerea la un fel de analfabetism func\u0163ional. \u015ei azi exist\u0103 con\u0163inuturi curriculare neatractive, o lips\u0103 a conec\u0163iei cu realitatea vie\u0163ii de zi cu zi, un volum prea mare de informa\u0163ii, teme supradimen\u00adsionate ce anuleaz\u0103 timpul liber al \u00adelevilor, precum \u015fi aglomerarea de \u00adsarcini extrainstitu\u0163ionale, module, cursuri \u015fi exigen\u0163e absurde, comportamente violente, lips\u0103 a disciplinei \u015fi respectului reciproc.<\/p>\n
Toate aceste neajunsuri la nivel institu\u0163ional, administrativ \u015fi didactic, precum \u015fi altele ce \u0163in de spa\u0163iul fizic educa\u0163ional, reprezint\u0103 o sugestiv\u0103 compara\u0163ie cu ceea ce semnala Eminescu \u00een rapoartele sale de revizor \u015fcolar \u015fi de asemenea actualitatea criticilor \u015fi recomand\u0103rilor sale.<\/p>\n
Concluzii<\/h3>\n
Eminescu a \u00een\u0163eles c\u0103 educa\u0163ia de calitate este \u00een primul r\u00e2nd o cultivare a spiritului, c\u0103 educa\u0163ia proast\u0103 este o trecere dintr-o stare de anchiloz\u0103 \u00een alta, c\u0103 f\u0103r\u0103 educa\u0163ie este ca \u015fi cum ai vrea s\u0103 fii un bun sportiv f\u0103r\u0103 s\u0103 faci antrenament.<\/p>\n
Cum se \u015ftie, prin fermitatea lui c\u00e2nd era vorba de valorile fundamentale ale neamului nostru, prin lipsa de orice compromis, prin curajul onestit\u0103\u0163ii totale fa\u0163\u0103 de cauzele na\u0163ionale, Eminescu \u015fi-a creat \u015fi mul\u0163i du\u015fmani \u00een timpul s\u0103u \u015fi mai t\u00e2rziu. De aceea scrie \u00eenc\u0103 din 1932, \u00een revista Rampa<\/em>, str\u0103lucitul intelectual Horia Groza: \u201eEminescu a devenit un fel de \u00eencercare a puterilor: \u00eel maltrateaz\u0103 universitarii, \u00eel compromit semidoc\u021bii\u201d.<\/p>\nTotu\u015fi, \u00een ciuda celor care arunc\u0103 cu pietre \u00een statuia lui Eminescu, aceasta fiind prea sus ca pietrele s\u0103 o poat\u0103 atinge, marele poet \u015fi patriot rom\u00e2n r\u0103m\u00e2ne, \u00een mod incontestabil, \u00eengerul p\u0103zitor al limbii \u015fi culturii rom\u00e2ne, al nea\u00admului rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Sau cum spunea Emil Cioran \u00een 1937: \u201eSuntem prea obliga\u0163i fa\u0163\u0103 de geniul lui \u015fi fa\u0163\u0103 de turburarea ce ne-a v\u0103rsat-o \u00een suflet. Eminescu trebuie considerat un simbol na\u0163ional\u201d.<\/p>\n
sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin preg\u0103tirea sa enciclopedic\u0103, dublat\u0103 de o rar\u0103 clarviziune \u015fi inspira\u0163ie, toate acestea \u00eenr\u0103d\u0103cinate solid \u00een dragostea sa jertfelnic\u0103 pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103, Mihai Eminescu a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe oriunde a trecut. Felul lui de a fi, modul articulat de a vorbi, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi fermitatea \u00een ac\u0163iune au st\u00e2rnit pe c\u00e2t de mult\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-16811","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16811"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16813,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811\/revisions\/16813"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16811"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16811"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16811"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Calit\u0103\u0163ile lui de excep\u0163ie<\/h3>\n
\u00cen aceast\u0103 activitate a sa, f\u0103cut\u0103 cu zel apostolic, el dovede\u015fte o con\u015ftiin\u0163\u0103 de excep\u0163ie, un profund cult al muncii \u015fi al valorii, dar \u015fi pentru disciplin\u0103, preg\u0103tire profesional\u0103, inspira\u0163ie, viziune, consecven\u0163\u0103 \u015fi principialitate, pasiune, preocupare intens\u0103 pentru calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pe toate planurile, dorin\u0163a de grabnic\u0103 \u00eendreptare a problemelor \u00eent\u00e2lnite. Acest lucru se vede \u015fi din simplul fapt c\u0103 \u00een mai pu\u0163in de un an c\u00e2t a func\u0163ionat ca revizor, Eminescu a \u00eentocmit peste 400 de rapoarte, adrese, sesiz\u0103ri, ordine c\u0103tre cadrele didactice, recomand\u0103ri cu privire la competen\u021be, manuale, metode, aplic\u0103ri practice, situa\u0163ia material\u0103 a elevilor, starea fizic\u0103 a \u015fcolilor, toate acestea trimise fie la minister, fie administratorilor locali \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. A\u015fa cum remarc\u0103 profesorul Mihai Aliman \u00eentr-un text publicat \u00een Tribuna \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului<\/em>, \u201eanalizele sunt de o uimitoare profunzime, eviden\u0163iind multe tare, dintre care unele se reg\u0103sesc \u015fi ast\u0103zi. Cine parcurge aceste documente tr\u0103ie\u015fte dureros de actual starea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n \u00cen virtutea cuno\u0219tin\u021belor sale \u00een domeniile psihologiei \u015fi pedagogiei, Eminescu este pe deplin con\u015ftient de importan\u0163a capital\u0103 a copil\u0103riei ca perioad\u0103 de cur\u0103\u0163ie a min\u0163ii \u015fi inimii \u00een educarea \u015fi formarea viitoarei personalit\u0103\u0163i \u00een spiritul valorilor esen\u0163iale ale unei vie\u0163i reu\u015fite \u015fi, implicit, ale unei na\u0163iuni pe calea adev\u0103ratului progres: binele, frumosul, adev\u0103rul, dragostea \u015fi compasiunea, sim\u0163ul r\u0103spunderii, cinstea. De aceea, \u00een notele \u015fi articolele sale el face numeroase referin\u0163e la acest aspect al educa\u0163iei.<\/p>\n \u00cen acest sens, \u00eentr-un articol din ziarul Timpul<\/em> din 22 august 1880, Eminescu pune un deosebit accent pe educa\u0163ia care se face de bun\u0103voie \u015fi din pl\u0103cere, din punctul de vedere al elevului, \u201esub impulsul naturii sale morale\u201d, \u00een contrast cu frica de pedeaps\u0103 sau motivarea pentru c\u00e2\u015ftig. El face aici o important\u0103 definire a trei concepte educa\u021bionale fundamentale: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, cultura \u015fi cre\u015fterea. \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura\u201d, scrie pedagogul Eminescu, \u201econsist\u0103 \u00een mul\u0163imea celor \u015ftiute, cultura \u00een multilateralitatea cuno\u0219tin\u021belor, cre\u015fterea nu consist\u0103 nici \u00eentr-una, nici \u00eentr-alta. Ea consist\u0103 \u00een influen\u0163a continu\u0103 pe care o au lucrurile \u00eenv\u0103\u0163ate asupra caracterului \u015fi \u00een disciplinarea inteligen\u0163ei\u201d.<\/p>\n O alt\u0103 problem\u0103 legat\u0103 de criza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een Rom\u00e2nia, semnalat\u0103 de Eminescu, o reprezint\u0103 practicarea plagiatului pentru a promova pe scara social\u0103 \u00een orice fel de func\u0163ii. \u201e\u00cen sfera instruc\u0163iunii\u201d, zice ziaristul \u015fi criticul social \u015fi politic Eminescu, \u201ecorelatul ho\u0163ilor materiali, ho\u0163ii intelectuali, plagiatorii, cumuleaz\u0103 ei cele mai multe func\u0163ii, trec ei cei mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i oameni, sunt ei cei mai influen\u0163i profesori.\u201d \u00cen acest context, \u00een lipsa educa\u0163iei temeinice necesare oric\u0103rei promov\u0103ri, Eminescu depl\u00e2nge impostura celor ce \u00eenainteaz\u0103 \u00een func\u021biile institu\u0163iilor publice datorit\u0103 abilit\u0103\u0163ii la \u201enegustorie de vorbe\u201d, mai ales \u00een cazul \u201esemistr\u0103inilor\u201d. El constat\u0103 dure\u00adros c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015ftiin\u0163a de carte \u00ad \u201enu-\u0163i ajut\u0103 la nimic dac\u0103 n-ai doza necesar\u0103 de viclenie pentru a te-ntrece cu semistr\u0103inii la pescuit \u00een ap\u0103 tulbure\u201d.<\/p>\n \u00cen rezumat, se poate spune c\u0103, citind rapoartele de revizor \u015fcolar, dar \u015fi articolele de mai t\u00e2rziu din ziarul Timpul<\/em>, principalele cauze ale decaden\u0163ei calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een Rom\u00e2nia ar fi at\u00e2t de natur\u0103 material\u0103, precum s\u0103r\u0103cia bazei didactico-materiale cu referire direct\u0103 la salariile cadrelor didactice, mici sau nepl\u0103tite la timp, dar \u015fi a elevilor \u015fi a familiilor lor, la condi\u0163ia fizic\u0103 a \u015fcolilor, adesea unele unit\u0103\u0163i fiind \u00eenchise c\u00e2te 5-6 luni pe timp de iarn\u0103, ori la cazul c\u00e2nd s\u0103lile de clas\u0103 sunt folosite \u00een scop propriu de c\u0103tre unele persoane din administra\u0163ia local\u0103, fapte relevante \u00adpentru frecven\u0163a slab\u0103 a elevilor la cursuri, c\u00e2t \u015fi de natur\u0103 spiritual\u0103, moral\u0103, profesional\u0103, cu referire aici la cursurile de perfec\u0163ionare \u00ad a cadrelor didactice – \u00een major de\u00adclin -, la dezinteres, minciun\u0103, incompeten\u0163\u0103, impostur\u0103, formalism din partea administra\u021biilor locale, dar \u015fi a multor cadre didactice.<\/p>\n Ca un fel de studiu de caz unde Eminescu ia ap\u0103rarea profesorilor \u00eentr-o discu\u0163ie despre cauzele degrad\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00eentr-un articol pamflet publicat \u00een Timpul<\/em> la 24 iulie 1882, intitulat \u201e\u015ecolile noastre sunt rele\u201d, el r\u0103spunde la un text ap\u0103rut \u00een ziarul Rom\u00e2nul<\/em> unde se asuma c\u0103 o cauz\u0103 major\u0103 a crizelor din domeniul educa\u0163iei se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 profesorii se mai angajeaz\u0103 \u015fi \u00een alte munci dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul propriu-zis pentru a c\u00e2\u015ftiga mai mul\u0163i bani. Eminescu ia aici o pozi\u0163ie extrem de ferm\u0103 \u015fi curajoas\u0103 \u00een ap\u0103rarea profesorilor prost pl\u0103ti\u021bi, compar\u00e2nd munca acestora de 18-20 ani de studii pentru a ocupa o catedr\u0103 pe un salariu de mizerie cu salariile uria\u015fe ale unor directori de banc\u0103 sau ale unor func\u021bionari de minister cu studii de patru clase primare. Adev\u0103rata cauz\u0103 a derivei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de la noi, consider\u0103 revizorul, este nedreptatea sistematic\u0103 la care sunt supuse cadrele didactice la nivel financiar, el v\u0103z\u00e2nd aici nu cauza imediat\u0103 a problemei, ci cauza cauzei, unde trebuia intervenit deci\u00ad\u00ad-siv. Iat\u0103-l pe Eminescu indignat: \u00ad<\/p>\n \u201eDac-am \u00eentreba ce se cere pentru a fi director \u00een Ministerul de Interne ne-am aduce numaidec\u00e2t aminte de omul care a ocupat acest post, cu oarecare virtuozitate, mucenicul Simeon. Ce s-a cerut de la el? Patru clase primare \u015fi poate meritul de a fi bulgar. Care e echivalentul material al colosalei munci de-a fi p\u0103truns misterele abecedarului \u015fi ale celor patru opera\u0163ii? Mii de galbeni, mobilier din Paris etc. etc. Cum? Pentru un echivalent de 300 de franci profesorul s\u0103 fie obligat a \u015fti at\u00e2t de mult \u015fi a munci at\u00e2t de mult, \u015fi cel\u0103lalt, pentru mii de franci, s\u0103 nu fie obligat a \u015fti nimic?\u201d<\/p>\n Eminescu se dovede\u015fte a fi un bun observator al fenomenului educa\u0163ional nu numai \u00een \u0163ar\u0103, dar \u015fi \u00een general, \u00een Europa. El critic\u0103 tipul de educa\u0163ie practicat \u00een Occident bazat pe \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 pentru acumularea de cuno\u015ftin\u0163e, de sorginte utilitarist\u0103, \u00een detrimentul educa\u0163iei axate pe \u00een\u0163elegere \u015fi g\u00e2ndire critic\u0103, fundamentul a ceea ce el nume\u015fte \u201ecre\u015ftere\u201d, deci dezvoltarea interioar\u0103, adic\u0103 formarea caracterului \u015fi disciplina min\u0163ii.<\/p>\n \u00cen 1880, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 ce \u00ad\u015fi-a \u00eencheiat activitatea de revizor \u015fcolar, el, pedagogul cu preg\u0103tire multidisciplinar\u0103 \u015fi viziune realist\u0103 asupra problemei educa\u0163iei, \u00eenc\u0103 profund afectat de situa\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia, pe care o cunoscuse \u00een mod direct \u015fi concret, scrie \u00een ziarul Timpul<\/em>, unde era redactor, despre importan\u0163a primordial\u0103 a alegerii cuno\u0219tin\u021belor \u015fi materiilor de studiu \u00een toate ciclurile de \u0219colarizare, inclusiv liceul, calitativ \u015fi cantitativ vorbind, \u00een vederea unei deveniri nu numai intelectuale, dar \u015fi morale adecvate, at\u00e2t a persoanei, c\u00e2t \u015fi a na\u0163iunii.<\/p>\n Iat\u0103 o sugestiv\u0103 metafor\u0103 folosit\u0103 de el \u00een acest context: \u201eCopacul, ca s\u0103 nu creasc\u0103 str\u00e2mb, trebuie \u00eendreptat de pe c\u00e2nd e ml\u0103dios \u015fi \u00adt\u00e2n\u0103r; mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd toate devia\u0163iunile de la calea dreapt\u0103 s-au \u00eenv\u00e2rto\u015fat \u00een el, geaba-l mai suce\u015fti. Se poate \u00eengro\u015fa, se poate \u00eentinde, numai drept nu va mai fi\u201d. Vorbind despre deficien\u0163a sistemului educa\u0163ional apusean \u015fi critic\u00e2nd aspectul utilitarist al acestuia \u015fi apoi compar\u00e2ndu-l cu cel de la noi, poetul, pedagogul, filosoful rom\u00e2n constat\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eLa noi nu exist\u0103 nici educa\u0163ie, nici utilitarism \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ci o \u00eengr\u0103m\u0103dire nesistematic\u0103 de tot soiul de obiecte, o \u00eenc\u0103rcare a programelor cu tot \u00adsoiul de materii, din care nici una nu se \u00eenva\u0163\u0103 cum se cade\u201d. Recomandarea este implicit\u0103.<\/p>\n A\u015fadar, Eminescu cere de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori abnega\u0163ie, adic\u0103 dedica\u0163ie total\u0103 voca\u0163iei \u015fi profesiunii lor pe care o compar\u0103 cu un anumit fel de apostolat. El cere ca posturile didactice s\u0103 fie ob\u0163inute prin concurs – chiar a organizat astfel de concursuri -, iar titularii lor s\u0103 participe la conferin\u0163ele profesionale anuale, un fel de educa\u0163ie continu\u0103 cum am zice noi ast\u0103zi, conferin\u0163e pe care, de asemenea, \u00ad\u00adle-a organizat.<\/p>\n A\u015fa cum remarc\u0103 profesorul Samson I. Bota, Eminescu a considerat c\u0103 \u00eentotdeauna \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul trebuie s\u0103 fie \u00eentemeiat pe baze filosofice \u00een ceea ce prive\u015fte teoria cunoa\u015fterii, c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere dezvoltarea g\u00e2ndirii logice \u015fi critice respect\u00e2nd particularit\u0103\u0163ile de v\u00e2rst\u0103 ale elevilor \u015fi c\u0103 accentul trebuie pus pe predarea \u00een mod adecvat a limbii rom\u00e2ne: \u201eLimba trebuie s\u0103 fie clar\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 de c\u0103tre elevi, s\u0103 se \u00eentemeieze pe graiul viu al poporului nostru\u201d. Mai precis, educa\u0163ia trebuie s\u0103-i lege pe elevi de popor, \u201es\u0103-i \u00eenve\u0163e s\u0103 iubeasc\u0103 limba patriei, p\u0103m\u00e2ntul patriei, trecutul patriei\u201d. \u00cenc\u0103 \u015fi mai precis, Eminescu voia ca \u201e\u015fcoala s\u0103 fie \u015fcoal\u0103, statul stat \u015fi omul om\u201d.<\/p>\n A\u015fa cum acad. Mihai Cimpoi vorbe\u015fte despre axiologia de azi aplic\u00e2nd \u201egrila Eminescu\u201d, valid\u00e2nd astfel relevan\u0163a g\u00e2ndirii poetului nostru na\u0163ional pentru timpul de azi, la fel, tot prin \u201egrila Eminescu\u201d, putem arunca o scurt\u0103 privire asupra sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia, \u015fi nu e loc aici de o analiz\u0103 exhaustiv\u0103, dar m\u0103car dintr-un anumit punct de vedere ce poate constitui un semnal pentru o dezvoltare ulterioar\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 cum scrie profesorul Sorin Ivan \u00een revista Tribuna \u00cenv\u0103\u0163\u0103\u00adm\u00e2n\u00adtului<\/em>, sistemul educa\u0163ional din Rom\u00e2nia de azi este departe de ceea ce ar trebui s\u0103 fie; el se afl\u0103 \u00eentr-un \u201epunct minim\u201d c\u00e2nd este vorba de calitate, eficien\u0163\u0103 \u015fi competitivitate. Potrivit statisticilor curente, aproape o jum\u0103tate dintre elevi nu \u00een\u0163eleg ceea ce citesc – fapt de o gravitate excep\u00ad\u021bio\u00adnal\u0103 -, lucru concordant cu nivelul sc\u0103zut al cuno\u0219tin\u021belor \u015fi culturii generale \u00een r\u00e2ndul unei mari p\u0103r\u0163i a acestora.<\/p>\n Elevii nu mai \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi nu sunt ajuta\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e, ceea ce indic\u0103 e\u015fecul sistemului educa\u0163ional de azi, al\u0103turi de al\u0163i factori cum ar fi, de exemplu, abord\u0103rile formale \u015fi superficiale ale temelor de studiu, rutina didactic\u0103 ce pune accent mai mult pe proces dec\u00e2t pe con\u0163inut, subfinan\u0163area educa\u0163iei – incluz\u00e2nd salariile mici ale cadrelor didactice – \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd promovarea \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een societate de false valori \u015fi pseudomodele, de unde \u015fi confuzia valoric\u0103 ce tulbur\u0103 \u015fi \u00eentunec\u0103 via\u0163a \u015fi destinul tinerelor genera\u0163ii.<\/p>\n \u00centr-un alt articol, acela\u015fi profesor, \u00een aceea\u015fi revist\u0103, subliniaz\u0103 \u00een mod impecabil relevan\u0163a viziunii lui Eminescu asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia de azi. Aici autorul vorbe\u015fte, ca odinioar\u0103 Eminescu, despre rolul fundamental al bucuriei \u00een asimilarea de cuno\u015ftin\u0163e, bucuria nu ca un fel de act ocazional, ci ca o stare pe tot parcursul procesului de educa\u0163ie. Iar bucuria, asociat\u0103 cu starea de bine, depinde de contextul general educa\u0163ional, context ce include \u201econdi\u0163ii bune de studiu, atmosfer\u0103 propice \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, confort fizic \u015fi psihic, siguran\u0163\u0103, disciplin\u0103, climat de \u00eencredere, respect reciproc, aten\u0163ie din partea profesorului pentru fiecare elev, calitate, corectitudine, obiectivitate, echitate, echilibru, armonie, empatie, colaborare \u015fi altele asemenea\u201d. Sorin Ivan observ\u0103 c\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de azi din Rom\u00e2nia condi\u0163iile men\u0163ionate, pentru care Eminescu a militat cu riscul pierderii postului – ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat -, nu se g\u0103sesc la nivelul dorit, \u00eentruc\u00e2t \u015fi azi se \u00eent\u00e2lnesc numeroase cazuri de acoperire didactic\u0103 precar\u0103 (cu suplinitori, unii chiar necalifica\u0163i pentru materiile respective de predare). \u015ei azi \u00een mediile rurale exist\u0103 elevi care fac naveta pe jos la \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00eenapoi, uneori \u00een condi\u0163ii de vreme rea, de unde \u00ad\u015fi abandonul \u015fcolar, \u015fi pe cale de \u00adconsecin\u0163\u0103 ajungerea la un fel de analfabetism func\u0163ional. \u015ei azi exist\u0103 con\u0163inuturi curriculare neatractive, o lips\u0103 a conec\u0163iei cu realitatea vie\u0163ii de zi cu zi, un volum prea mare de informa\u0163ii, teme supradimen\u00adsionate ce anuleaz\u0103 timpul liber al \u00adelevilor, precum \u015fi aglomerarea de \u00adsarcini extrainstitu\u0163ionale, module, cursuri \u015fi exigen\u0163e absurde, comportamente violente, lips\u0103 a disciplinei \u015fi respectului reciproc.<\/p>\n Toate aceste neajunsuri la nivel institu\u0163ional, administrativ \u015fi didactic, precum \u015fi altele ce \u0163in de spa\u0163iul fizic educa\u0163ional, reprezint\u0103 o sugestiv\u0103 compara\u0163ie cu ceea ce semnala Eminescu \u00een rapoartele sale de revizor \u015fcolar \u015fi de asemenea actualitatea criticilor \u015fi recomand\u0103rilor sale.<\/p>\n Eminescu a \u00een\u0163eles c\u0103 educa\u0163ia de calitate este \u00een primul r\u00e2nd o cultivare a spiritului, c\u0103 educa\u0163ia proast\u0103 este o trecere dintr-o stare de anchiloz\u0103 \u00een alta, c\u0103 f\u0103r\u0103 educa\u0163ie este ca \u015fi cum ai vrea s\u0103 fii un bun sportiv f\u0103r\u0103 s\u0103 faci antrenament.<\/p>\n Cum se \u015ftie, prin fermitatea lui c\u00e2nd era vorba de valorile fundamentale ale neamului nostru, prin lipsa de orice compromis, prin curajul onestit\u0103\u0163ii totale fa\u0163\u0103 de cauzele na\u0163ionale, Eminescu \u015fi-a creat \u015fi mul\u0163i du\u015fmani \u00een timpul s\u0103u \u015fi mai t\u00e2rziu. De aceea scrie \u00eenc\u0103 din 1932, \u00een revista Rampa<\/em>, str\u0103lucitul intelectual Horia Groza: \u201eEminescu a devenit un fel de \u00eencercare a puterilor: \u00eel maltrateaz\u0103 universitarii, \u00eel compromit semidoc\u021bii\u201d.<\/p>\n Totu\u015fi, \u00een ciuda celor care arunc\u0103 cu pietre \u00een statuia lui Eminescu, aceasta fiind prea sus ca pietrele s\u0103 o poat\u0103 atinge, marele poet \u015fi patriot rom\u00e2n r\u0103m\u00e2ne, \u00een mod incontestabil, \u00eengerul p\u0103zitor al limbii \u015fi culturii rom\u00e2ne, al nea\u00admului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Sau cum spunea Emil Cioran \u00een 1937: \u201eSuntem prea obliga\u0163i fa\u0163\u0103 de geniul lui \u015fi fa\u0163\u0103 de turburarea ce ne-a v\u0103rsat-o \u00een suflet. Eminescu trebuie considerat un simbol na\u0163ional\u201d.<\/p>\n sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prin preg\u0103tirea sa enciclopedic\u0103, dublat\u0103 de o rar\u0103 clarviziune \u015fi inspira\u0163ie, toate acestea \u00eenr\u0103d\u0103cinate solid \u00een dragostea sa jertfelnic\u0103 pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103, Mihai Eminescu a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe oriunde a trecut. Felul lui de a fi, modul articulat de a vorbi, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi fermitatea \u00een ac\u0163iune au st\u00e2rnit pe c\u00e2t de mult\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-16811","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16811"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16813,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16811\/revisions\/16813"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16811"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16811"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16811"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Probleme<\/h3>\n
Recomand\u0103ri<\/h3>\n
Aspecte ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului curent \u00een Rom\u00e2nia<\/h3>\n
Concluzii<\/h3>\n