{"id":16695,"date":"2025-10-25T22:42:49","date_gmt":"2025-10-26T02:42:49","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=16695"},"modified":"2025-10-24T10:20:16","modified_gmt":"2025-10-24T14:20:16","slug":"sfintii-dimitrie-cei-din-balcani","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/10\/25\/sfintii-dimitrie-cei-din-balcani\/","title":{"rendered":"Sfin\u021bii Dimitrie cei din Balcani"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/sfintii-dimitrie-nou-si-vechi.webp\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-16696\" src=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/sfintii-dimitrie-nou-si-vechi.webp\" alt=\"\" width=\"778\" height=\"593\" srcset=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/sfintii-dimitrie-nou-si-vechi.webp 778w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/sfintii-dimitrie-nou-si-vechi-300x229.webp 300w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/sfintii-dimitrie-nou-si-vechi-768x585.webp 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 778px) 100vw, 778px\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Printre cei mai cunoscu\u021bi \u0219i cinsti\u021bi sfin\u021bi ai Balcanilor se num\u0103r\u0103 trei ale c\u0103ror nume sunt identice, Dimitrie. De\u015fi au tr\u0103it \u00een perioade diferite, evlavia fa\u0163\u0103 de ei \u00een lumea ortodox\u0103 a sporit mereu. Dincolo de datinile \u0219i tradi\u021biile \u00adpopulare dezvoltate de-a lungul secolelor \u00een spa\u021biul balcanic la nivel local sau etnic, cultul \u0219i cinstirea Sf\u00e2ntului Dimitrie, mai \u00ad\u00eent\u00e2i ale mucenicului, iar mai apoi \u00adale cuviosului, au&nbsp;c\u0103p\u0103tat o amploare&nbsp;deosebit\u0103, \u00adr\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00ad\u00eensemnate puncte de \u00adreper calendaristice pe \u00ad\u00eentreaga \u00eentindere a \u00adBalcanilor (Grecia, Serbia, Bulgaria, Rom\u00e2nia), astfel \u00eenc\u00e2t istoria vie\u021bii \u0219i cultului lor exprim\u0103 istoria tuturor na\u021biunilor din arealul \u00admen\u0163ionat mai sus.<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen privin\u021ba cuv\u00e2ntului&nbsp;<i>\u0394\u03b7\u03bc\u03ae\u03c4\u03c1\u03b9\u03bf\u03c2<\/i>, etimologia sa, de\u0219i nu este pe deplin l\u0103murit\u0103, se afl\u0103 \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu zeitatea agrar\u0103 Demetra &#8211;<i>&nbsp;\u0394\u03b7\u03bc\u03ae\u03c4\u03b7\u03c1<\/i>&nbsp;(\u00een varianta latin\u0103 Ceres), \u00eensemn\u00e2nd \u201ecel care apar\u021bine Demetrei\u201d. Etimologic, Demetra provine, la r\u00e2ndul ei, de la termenii&nbsp;<i>\u03bc\u03ae\u03c4\u03b7\u03c1<\/i>&nbsp;(mam\u0103) \u0219i&nbsp;<i>\u03b4\u03b7\/\u03b4\u03b1\/\u03b4\u03c9<\/i>&nbsp;&#8211; asupra \u00een\u021belesului exact al acestei particule speci-ali\u0219tii nu au c\u0103zut \u00eenc\u0103 de acord, opinia dominant\u0103 sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ep\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n<p>Sf\u00e2ntul Dimitrie, Izvor\u00e2torul de Mir face parte din pleiada sfin\u021bilor odr\u0103sli\u021bi de aleasa comunitate cre\u0219tin\u0103 thessalonician\u0103, a c\u0103rei cre\u0219tinare a fost marcat\u0103 de prezen\u021ba Sf\u00e2ntului Apostol Pavel (\u00een jurul anilor 48-52 d.Hr., cf.&nbsp;<i>F.A.<\/i>&nbsp;17, 1-3), dup\u0103 cum o atest\u0103 mai ales cele dou\u0103&nbsp;<i>Epistole<\/i>&nbsp;c\u0103tre thesssaloniceni care, prin prezen\u021ba lor \u00een canonul nou-testamentar, i-au adus cet\u0103\u021bii un nume ce nu se va \u0219terge niciodat\u0103 din memoria Bisericii. Av\u00e2nd \u00een vedere atmosfera intens\u0103 a vie\u021bii religioase dintr-o asemenea cetate, se na\u0219te o \u00eentrebare fireasc\u0103: C\u0103rui fapt i se datoreaz\u0103 amploa\u00adrea cultului marelui mucenic care s-a bucurat \u0219i se bucur\u0103 de o cinstire continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, dat fiind c\u0103 sf\u00e2ntul s-a impus peste veacuri ca ocrotitorul \u0219i patronul prin excelen\u021b\u0103 al cet\u0103\u021bii Tesalonic, adumbrind pomenirea \u0219i prezen\u021ba nu doar ale celorlal\u021bi 12 sfin\u021bi martiri locali (mul\u021bi dintre ei martiriza\u021bi \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, ca Domninus, pr\u0103znuit la 1 octombrie, Florentius, pr\u0103znuit la 13 octombrie, Nestor \u0219i Lupus, ambii pr\u0103znui\u021bi la 27 octombrie, Theodoulos, \u00adMatrona, Agapi, Irina, Hion\u00eda \u0219.a.), aminti\u021bi deja de&nbsp;<i>Sinaxarul constantinopolitan<\/i>, ci \u0219i ale tuturor celorlal\u021bi sfin\u021bi locali cunoscu\u021bi \u0219i pr\u0103znui\u021bi aici (peste 100), printre care se num\u0103r\u0103 apostoli, episcopi, teologi (Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Simeon al Tesalonicului), sfin\u021bi stili\u021bi (Eftimie cel Nou), dendri\u021bi (David), izvor\u00e2tori de mir (Sf\u00e2nta Teodora, ale c\u0103rei moa\u0219te sunt men\u021bionate ca izvor\u00e2nd mir \u00eenaintea celor ale Sf\u00e2ntului \u00adDimitrie) \u0219i mul\u021bi al\u021bii?<\/p>\n<p>Dezvoltat ca un fenomen local, cultul Sf\u00e2ntului Dimitrie a c\u0103p\u0103tat o amploare deosebit\u0103 odat\u0103&nbsp;cu vindec\u0103rile miraculoase ale \u00adaristocra\u0163iei din Tesalonic, dar mai ales mul\u021bumit\u0103 convingerii sporite a ob\u0219tii cre\u0219tine\u0219ti c\u0103 sf\u00e2ntul este o prezen\u021b\u0103 vie care intervine de fiecare dat\u0103 \u00een momente de restri\u0219te pentru a salva via\u021ba \u00eentregii cet\u0103\u021bi, aflat\u0103 de nenum\u0103rate ori \u00een fa\u021ba unor primejdii \u0219i situa\u021bii f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 (\u00eencep\u00e2nd din sec. VI-VII, aceste minuni \u0219i inter\u00adven\u021bii au fost consemnate \u00een scris, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi p\u0103str\u00e2ndu-se trei colec\u021bii ale acestora). Astfel, av\u00e2ndu-se \u00een vedere doar istoria recent\u0103 a ora\u0219ului, ar fi fost cu totul nefiresc dac\u0103, de pild\u0103, eliberarea Tesalonicului de sub jugul otoman, petrecut\u0103 chiar de ziua pr\u0103znuirii sale, \u00een 26 octombrie 1912, c\u00e2nd, odat\u0103 cu intrarea armatei grece\u0219ti \u00een ora\u0219 \u00een urma confrunt\u0103rii cu turcii din 19-20 octombrie la Giannits\u00e1, s-au semnat protocoalele oficiale, n-ar fi fost a\u0219ezat\u0103 sub semnul inter\u00adven\u021biei sale&#8230;<\/p>\n<p>Cu alte cuvinte, at\u00e2t bazilica sa (ale c\u0103rei \u00eenceputuri se reg\u0103sesc \u00een partea a doua a secolului al V-lea&nbsp;<i>d.Hr.<\/i>), devenit\u0103 un loc de pelerinaj foarte cunoscut, c\u00e2t \u0219i literatura bisericeasc\u0103, care cuprinde cele dou\u0103 martirologii (tot din secolul al V-lea&nbsp;<i>d.Hr.<\/i>), sinaxarul, colec\u021biile de minuni din \u00adperioada bizantin\u0103 \u0219i un num\u0103r important de encomioane (39 la num\u0103r), al\u0103turi de bogata pro\u00adduc\u021bie imnografic\u0103 medio-bizantin\u0103 \u00eenchinat\u0103 lui (cel pu\u021bin 17 canoane) au favorizat o extensie rapid\u0103 \u0219i de durat\u0103 pe toat\u0103 \u00ad\u00eentinderea Balcanilor.<\/p>\n<p><strong>Un militar care prefer\u0103 moartea \u00een locul \u00eenchin\u0103rii la zeii p\u0103g\u00e2ni<\/strong><\/p>\n<p><strong><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarullumina.ro\/thumbs\/int\/2021\/10\/31\/sfintii-dimitrie-cei-din-balcani-190421.jpg\"><\/strong><\/p>\n<p>N\u0103scut \u00een jurul anilor 280, \u00ad\u00eentr-o familie nobil\u0103, Dimitrie urmeaz\u0103 o carier\u0103 militar\u0103, ajung\u00e2nd \u00een scurt timp hiliarh (comandant al unei unit\u0103\u021bi militare de 1.000 de solda\u021bi), iar apoi&nbsp;<i>\u1f00\u03bd\u03b8\u03cd\u03c0\u03b1\u03c4\u03bf\u03c2<\/i>, proconsul (<i>vir spectabilis<\/i>), deci membru al Senatului \u0219i purt\u0103tor al mantiei consulare. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd credin\u021ba lui Hristos, \u0219i-a pus \u00een slujba acesteia toate virtu\u021bile, dar \u0219i faima de care se bucura, propov\u0103duind cuv\u00e2ntul Evangheliei \u0219i catehiz\u00e2nd pe cei \u00eenseta\u021bi de cuv\u00e2ntul vie\u021bii, dup\u0103 cum afl\u0103m din&nbsp;<i>Martirologiile<\/i>&nbsp;sale (este, de altfel, foarte cunoscut\u0103 una dintre cele mai vechi reprezent\u0103ri iconografice, \u00een mozaic, ale sf\u00e2ntului, \u00een care ne este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00eenconjurat de copii).<\/p>\n<p>Pus s\u0103 aleag\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 \u00eentre credin\u021ba \u00een Hristos \u0219i t\u0103g\u0103duirea Lui, Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Dimitrie alege moartea martiric\u0103. Conform celor dou\u0103&nbsp;<i>Martirologii<\/i>&nbsp;alc\u0103tuite \u00een limba greac\u0103 \u0219i celui p\u0103strat \u00een traducerea \u00een limba latin\u0103 a lui Anastasie \u00adBibliotecarul, Sf\u00e2ntul Dimitrie a fost martirizat imediat dup\u0103 campaniile militare ale lui Maximianus Herculius \u00een Balcani, \u00eencununate de succes, c\u00e2nd, \u00eentre 303 \u0219i 304, dup\u0103 cum ne spune Lactan\u00ad\u021biu, \u201ei-a cucerit pe go\u021bi \u0219i sarma\u021bi\u201d. Se cunoa\u0219te c\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103 ora\u0219ul devenit co-capital\u0103 a Imperiului Roman, condus de insti\u00adtu\u021bia tetrarhiei, se bucur\u0103 de \u00eenflorire, construc\u021bia \u0219i extensia termelor &#8211; locul, de altfel, unde sf\u00e2ntul a fost martirizat &#8211; sunt, dup\u0103 cum ne arat\u0103 descoperirile arheologice, lucr\u0103ri ale acelei \u00adperioade.<\/p>\n<p><strong>Cine st\u0103tea \u00een locul unde a fost ucis Martirul Dimitrie era t\u0103m\u0103duit<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 cum afl\u0103m din textul&nbsp;<i>Martirologiilor<\/i>, trupul Sf\u00e2ntului Dimitrie a fost \u00eengropat \u00een grab\u0103 chiar \u00een locul subteran al martiriului s\u0103u, unde ini\u021bial, probabil imediat dup\u0103 Edictul de la Mediolanum (313), s-a \u00een\u0103l\u021bat \u03bf construc\u021bie de dimensiuni reduse, un paraclis foarte mic &#8211; unul dintre acele l\u0103ca\u0219uri care se ridicau pe mormintele martirilor \u0219i se numeau&nbsp;<i>Martirion<\/i>&nbsp;&#8211; textul Martirologiului extins (<i>Passio altera<\/i>) men\u021bion\u00e2nd nu un \u201el\u0103ca\u0219 (<i>\u03bf\u1f36\u03ba\u03bf\u03c2<\/i>)\u201d, ci o \u201elocuin\u021b\u0103, cas\u0103 foarte simpl\u0103 (<i>\u03bf\u1f30\u03ba\u03af\u03b1<\/i>)\u201d.<\/p>\n<p>Sf\u00e2ntul Dimitrie va reveni cu mult\u0103 putere \u00een via\u021ba cet\u0103\u021bii pentru care s-a jertfit, aduc\u00e2nd-o la Hristos, un secol mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd avea s\u0103-l vindece \u00een chip minunat pe proconsulul Leontie (\u00een jurul anilor 411-413), care tocmai se re\u00eentorsese din Dacia grav bolnav \u0219i f\u0103cuse un popas cu lectica \u00een care fusese transportat chiar \u00addeasupra locului unde se aflau \u00ad\u00eengropate moa\u0219tele sf\u00e2ntului. \u00ad<\/p>\n<p>Cu Leontie \u00eencepe, a\u0219adar, stabilirea \u0219i definitivarea cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie \u00een Tesalonic. El va reu\u0219i s\u0103 acorde amploarea necesar\u0103 cultului sf\u00e2ntului martir, \u00adridic\u00e2nd prima bazilic\u0103 cu trei \u00adAltare, care mai t\u00e2rziu va fi extins\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se, odat\u0103 cu sporirea dimensiunilor, alte dou\u0103 Altare, caracterizat\u0103 de sursele scrise drept \u201e<i>\u03b5\u1f50\u03ba\u03c4\u03ae\u03c1\u03b9\u03bf\u03c2 \u03bf\u1f36\u03ba\u03bf\u03c2<\/i>&nbsp;(cas\u0103, l\u0103ca\u0219 de rug\u0103ciune)\u201d. Aceast\u0103 bazilic\u0103 cu trei Altare a ars \u00een anul 620. Din secolul al XV-lea p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului XX, bazilica a func\u021bionat ca moschee. \u00cen 1917, un incendiu a spulberat ora\u0219ul \u0219i cea mai mare parte a structurii a fost distrus\u0103. Bazilica actual\u0103 \u00ad(inaugurat\u0103 la 26 octombrie 1949) copiaz\u0103 forma original\u0103 din secolul al VII-lea \u0219i p\u0103streaz\u0103 o parte din mozaicurile originale, fiind inclus\u0103 \u00een lista patrimoniului universal UNESCO.<\/p>\n<p>Din cele ce cunoa\u0219tem p\u00e2n\u0103 acum, se pare c\u0103 puterea vindec\u0103toare a Sf\u00e2ntului Dimitrie nu a fost niciodat\u0103 legat\u0103 exclusiv de moa\u0219tele propriu-zise, ci, \u00een general, de locul martiriului s\u0103u, care acoper\u0103 aria central\u0103 a cet\u0103\u021bii Tesalonic &#8211; undeva \u00eentre stadion (aren\u0103) \u0219i baia public\u0103, \u00een apropierea porticului ar\u0103marilor (de care aminte\u0219te \u0219i ast\u0103zi biserica cu acela\u0219i nume din pia\u021ba central\u0103 a ora\u0219ului, \u201e<i>\u03a0\u03b1\u03bd\u03b1\u03b3\u03af\u03b1 \u03a7\u03b1\u03bb\u03ba\u03ad\u03c9\u03bd<\/i>\u201d, t\u00e2rnosit\u0103 la 1028 \u0219i \u00eenchinat\u0103 Maicii Domnului) &#8211; \u0219i, \u00een special, de bazilica \u00eenchinat\u0103 pe locul martirului, indicat \u00een chip miraculos de mucenicul \u00eensu\u0219i prin vindecarea minunat\u0103 s\u0103\u00adv\u00e2r\u0219it\u0103 acolo asupra lui Leontie.<\/p>\n<p><strong>Diaconul Dimitrie&nbsp;din Sirmium, un alt martir pentru Hristos<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen pofida datelor istorico-arheologice \u0219i tradi\u021biei biserice\u0219ti, originea etnic\u0103 a Sf\u00e2ntului Dimitrie \u0219i a cultului s\u0103u a fost pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 \u00een ultimul secol de contestatari \u00eenver\u0219una\u021bi, care au emis ipoteza mut\u0103rii sfintelor moa\u0219te \u0219i, implicit, a cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie de la Sirmium la Tesalonic.<\/p>\n<p>Primul dintre ei este H. Delehaye, care \u00een scrierea&nbsp;<i>Les origines du culte des martyrs<\/i>&nbsp;(Bruxelles, 1912, pp. 263-264) pune la \u00eendoial\u0103 informa\u021biile prezentate de martirologiile grece\u0219ti, sus\u021bin\u00e2nd ideea c\u0103 \u00eenceputurile cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie sunt legate nu de Tesalonic, ci de Sirmium, de unde moa\u0219tele au fost mutate mai t\u00e2rziu la Tesalonic, din pricina invaziei hunilor lui Attila de la sf\u00e2r\u0219itul sec. al V-lea (441) \u0219i al VI-lea (582), c\u00e2nd cetatea a fost distrus\u0103 \u00een totalitate, iar admi\u00adnistra\u021bia roman\u0103 s-a retras la Tesalonic, dup\u0103 cum ne informeaz\u0103 una din&nbsp;<i>Novelele<\/i>&nbsp;lui Iustinian (<i>Novella<\/i>&nbsp;11, 1-2, din anul 535): \u201eDup\u0103 ce prefectura de \u00adSirmium a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 cu mult \u00eena\u00adinte (\u2026), mai t\u00e2rziu, \u00een vremea lui Attila, c\u00e2nd locurile au fost devastate, prefectul pretorian al cet\u0103\u021bii sirmiene, [eparhul] Apraeemius, a fost exilat la \u00adTesalonic\u201d.<\/p>\n<p>Sursele pe care \u00ee\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 opiniile sunt&nbsp;<i>Breviarul Syriac<\/i>&nbsp;\u0219i&nbsp;<i>Martyrologiul Hieronymianum<\/i>, descoperite \u00een 1894, care amintesc doar de un Dimitrie, diacon, pe care \u00eel localizeaz\u0103 \u00een Sirmium (una dintre cele patru capitale ale \u00adImperiului Roman la vremea respectiv\u0103): \u201eIn Syrmia Demetrii diaconi\u201d, unde era pr\u0103znuit la 9 aprilie. De subliniat c\u0103&nbsp;<i>Breviarium Syriacum&nbsp;<\/i>a fost tradus \u00een siriac\u0103 \u00een anii 411-412, fiind o copie a unui text grecesc alc\u0103tuit \u00een Nicomidia de arieni (!), \u00een jurul anului 370, care mai t\u00e2rziu (530) a fost inclus \u00een&nbsp;<i>Breviarium Syriacum<\/i>.<\/p>\n<p>Cert este c\u0103 din punct de vedere arheologic nu exist\u0103 aproape deloc date \u0219i probe care s\u0103 sus\u021bin\u0103 ideea existen\u021bei \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, a form\u0103rii cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie \u00een spa\u021biul Sirmiumului de dimensiunile \u0219i amploarea celui thessalonician.<\/p>\n<p>Conform datelor istorice \u0219i arheologice, dar \u0219i pe temeiul tra\u00addi\u021biei biserice\u0219ti (care \u00een Tesalonic s-a p\u0103strat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere din sec. al IV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent), trebuie acceptat\u0103 existen\u021ba a doi sfin\u021bi diferi\u021bi, cu numele Dimitrie, martiriza\u021bi \u00een perioade foarte apropiate, care se disting ne\u00eendoielnic unul de altul prin vie\u021bile lor: cel din Sirmium a fost diacon, cel din Tesalonic, dup\u0103 ce a urmat o carier\u0103 militar\u0103 \u0219i apoi politic\u0103, s-a dedicat propov\u0103duirii credin\u021bei cre\u0219tine \u00een cetatea sa, fapt care a dus la arestarea \u0219i martirizarea lui.<\/p>\n<p><strong>Istoriografii occidentali sunt \u00een eroare<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarullumina.ro\/thumbs\/int\/2021\/10\/31\/sfintii-dimitrie-cei-din-balcani-190422.jpg\"><\/strong><\/p>\n<p>Studii recente, precum cele ale lui Hajnalka Tamas (\u201ePassio \u00adPollionis [BHL 6869]: Introduction, Critical Text and Notes\u201d, \u00een&nbsp;<i>Sacris Erudiri<\/i><u>&nbsp;<\/u>51 [2013], pp. 9-35), care trateaz\u0103 martiriul mucenicului Pollio, argumenteaz\u0103 prin date noi existen\u021ba a doi Dimitrie dife\u00adri\u021bi, cel din urm\u0103 fiind arestat de Probus, sub Diocle\u021bian, infirm\u00e2nd ipoteza lui Delehaye, care ar trebui abandonat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din lips\u0103 de argumente.<\/p>\n<p>La accentuarea confuziei a contribuit dezvoltarea, aparent t\u00e2rzie, a cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie la Tesalonic, \u00een paralel cu rezo\u00adnan\u021ba dob\u00e2ndit\u0103 de cultul s\u0103u at\u00e2t la Constantinopol, c\u00e2t mai ales \u00een lumea slav\u0103, dep\u0103\u0219ind grani\u021bele Balcanilor \u0219i ajung\u00e2nd, din pricina emigr\u0103rii for\u021bate a popula\u021biilor locale din Dacia supra- \u0219i sub-dun\u0103rean\u0103 spre sud-vestul Europei, p\u00e2n\u0103 \u00een Italia (Ravenna) \u0219i \u00adSpania, c\u00e2nd, \u00een urma repetatelor distrugeri ale Sirmiumului \u00een decursul istoriei, tradi\u021biile locale au preluat cultul ambilor sfin\u021bi, pe care i-au confundat. Al\u0103turi de ipoteza lui Delehaye s\u0103 amintim aici, cu titlu inedit, \u0219i pe cea formulat\u0103 de David Woods, care sus\u021bine c\u0103 Sf\u00e2ntul Dimitrie (Demetrius) a fost confundat cu Sf\u00e2ntul hispanic Emeterius (cf. \u201eThessalonica\u2019s Patron: Saint Demetrius or Emeterius?\u201d, \u00een&nbsp;<i>Harvard Theological Review<\/i>, 93\/3 [2000], pp. 221-234).<\/p>\n<p>Un rol decisiv la extinderea cultului Sf\u00e2ntului Dimitrie \u00een afara Tesalonicului \u0219i, cu prec\u0103dere, \u00een lumea slav\u0103 a jucat \u00eenfiin\u021barea ora\u0219ului Iustiniana Prima, \u00een locul de na\u0219tere al \u00eemp\u0103ratului Iustinian (ast\u0103zi localitatea Cari\u010din Grad din apropierea actualului Lebane), care se pare c\u0103 a fost \u00adpopulat cu locuitori ai Tesalonicului, care ar fi purtat, contrar ipotezei lui Delehaye, cultul Sf\u00e2ntului Dimitrie din Tesalonic \u00een \u00adzona Sirmiumului.<\/p>\n<p>La acestea se adaug\u0103 activitatea misionar\u0103, odat\u0103 cu secolul al IX-lea, \u00een lumea slav\u0103 a Sfin\u021bilor Chiril \u0219i Metodie, originari \u0219i ei din Salonic, cu o evlavie aparte fa\u021b\u0103 de marele mucenic. De pild\u0103, una dintre primele crea\u021bii cre\u0219tine \u00een limba paleo-slav\u0103 se leag\u0103 de persoana Sf\u00e2ntului Dimitrie, \u00adfiind, de fapt, o r\u00e2nduial\u0103 a slujbei sale (din care s-au p\u0103strat doar c\u00e2teva tropare ale odei a IX-a \u0219i c\u00e2teva idiomele), alc\u0103tuit\u0103 probabil de Sf\u00e2ntul Metodie.<\/p>\n<p>Ultimul care aminte\u0219te de existen\u021ba probabil\u0103 a moa\u0219telor \u00een Tesalonic este cronicarul Ioannis Anagnostis, la 1430, care \u00eens\u0103 nu precizeaz\u0103 dac\u0103 \u00een sf\u00e2nta racl\u0103 p\u0103str\u0103toare a sfintelor moa\u0219te izvor\u00e2toare de mir, pe care turcii au jefuit-o la 1430, c\u00e2nd au pus st\u0103p\u00e2nire pe ora\u0219, se afla \u00eentregul trup sau doar o parte; totu\u0219i, ne ofer\u0103 o foarte important\u0103 m\u0103rturie, anume c\u0103 din sfintele moa\u0219te curgea \u00eembel\u0219ugat sf\u00e2nt mir.<\/p>\n<p>Cu dou\u0103 secole mai devreme, un pelerin rus, Dobrynia Iadreikovici, ajuns mai t\u00e2rziu Arhiepiscop al Novgorodului, sub numele de Antonie, a vizitat Constantinopolul \u0219i, \u00eentr-o relatare detaliat\u0103 a bisericilor \u0219i a moa\u0219telor capitalei, aminte\u0219te de prezen\u021ba moa\u0219telor Sf\u00e2ntului Dimitrie.<\/p>\n<p>Nu se cunosc alte men\u021biuni \u00een leg\u0103tur\u0103 cu moa\u0219tele sf\u00e2ntului \u00een Constantinopol, dar nu este exclus ca acestea s\u0103 se fi pierdut \u00een timpul celei de-a patra cruciade (1204). Astfel s-ar putea explica descoperirea \u00een 1978 a unei p\u0103r\u021bi a moa\u0219telor Sf\u00e2ntului Dimitrie \u00een aba\u021bia San Lorenzo din Campo, l\u00e2ng\u0103 Sassoferrato. C\u00e2teva acte din 1599 \u0219i 1779 indic\u0103 faptul c\u0103 moa\u0219tele \u201eilustrului martir tesalonicean\u201d au fost g\u0103site la 20 iunie 1520 sub Altarul principal (\u201eAltare maggiore\u201d). Din registrul parohial afl\u0103m c\u0103 o \u00adparte a moa\u0219\u00adtelor a fost dus\u0103 la San Lorenzo din Campo de c\u0103tre un c\u0103lug\u0103r din \u201eTesalia\u201d, a\u0219a&nbsp;cum au fost numite Tesalonicul \u0219i \u00eemprejurimile odat\u0103 cu secolul al IX-lea. Documentele nu specific\u0103 data aducerii moa\u0219telor. O inscrip\u00ad\u021bie ce \u00eenso\u021be\u0219te moa\u0219tele a fost datat\u0103 de p\u0103rintele Antonio Ferrua \u0219i profesorul Campana \u00een 1970, \u00een calitate de exper\u021bi ai Vaticanului, ca nefiind mai veche de seco\u00adlele XII-XIII. \u00cen 1978 au fost readuse la Tesalonic capul sf\u00e2ntului \u0219i o parte \u00eensemnat\u0103 a osemintelor sale, o alt\u0103 parte r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la aba\u021bia italian\u0103 San Lorenzo.<\/p>\n<p><strong>Martirul intervine \u00een via\u0163a cet\u0103\u0163ii Salonic c\u00e2nd primejdiile o amenin\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n<p><strong><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarullumina.ro\/thumbs\/int\/2021\/10\/31\/sfintii-dimitrie-cei-din-balcani-190423.jpg\"><\/strong><\/p>\n<p>Cultul s\u0103u ne\u00eentrerupt, manifestat sub toate aceste forme, cap\u0103t\u0103 o aur\u0103 unic\u0103, irepetabil\u0103. Sf\u00e2ntul Dimitrie se distinge, dincolo de cazurile individuale ale interven\u021biilor sale ne\u00eencetate, prin dragostea fa\u021b\u0103 de ora\u0219 \u0219i conce\u00adt\u0103\u021benii s\u0103i. Mai ales textul&nbsp;<i>Minunilor sale<\/i>&nbsp;scris de Ioan, Arhiepiscopul Tesalonicului, la \u00eenceputul sec. al VII-lea (Editura Sophia\/Metafraze, Bucure\u0219ti, 2020), dovede\u0219te c\u0103 \u00een momentele de r\u0103scruce, de care depindea soarta \u00eentregii cet\u0103\u021bi, pre\u00adzen\u021ba mucenicului e vie, real\u0103, istoric\u0103, persoana Sf\u00e2ntului \u00adDimitrie disting\u00e2ndu-se nu doar ca un simplu f\u0103c\u0103tor de minuni \u00een aria vie\u021bii individuale, particulare a cre\u0219tinilor, ci, \u00een primul r\u00e2nd, ca paznic dedicat, ocrotitor \u0219i izb\u0103vitor al cet\u0103\u021bii, dar \u0219i al patriei. T\u0103m\u0103duie\u0219te r\u0103nile ce\u00adt\u0103\u021bii, \u00eei asigur\u0103 unitatea \u0219i coe\u00adren\u021ba social\u0103, \u00eendrept\u00e2nd-o spre Hristos de la Care, prin mijlocirea sa, vine izb\u0103virea ob\u00ad\u00ad\u0219\u00adteasc\u0103, general\u0103.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, nu \u00adse distinge precum ceilal\u021bi sfin\u021bi militari numai \u00een ipostaza eroic\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u0219irii actului individual al m\u0103rturisirii lui Hristos \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor militare p\u0103g\u00e2ne cu pre\u021bul vie\u021bii, ci \u0219i ca un trezitor de con\u0219tiin\u021be, care mediaz\u0103 \u00eentotdeauna binele general. Astfel se explic\u0103 adoptarea sa nu doar de tesaloniceni (\u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rii popoarelor migratoare, dar \u0219i a interven\u021biei abuzive a autorit\u0103\u021bii imperiale), ci \u0219i de autoritatea imperial\u0103 bizantin\u0103, dar \u0219i de vlaho-bulgari \u00een lupta lor antibizantin\u0103 condus\u0103 de fra\u021bii Petru, Asan \u0219i Ioni\u021b\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul sec. al XII-lea, sau chiar de crucia\u021bi.<\/p>\n<p>&nbsp;Simbol al ocrotirii ecumenice, universale &#8211; cum \u00eel caracterizeaz\u0103 troparul scris probabil \u00een sec. al VII-lea &#8211; Mare ap\u0103r\u0103tor te-a aflat \u00eentru primejdii lumea -, Sf\u00e2ntul Mare Mucenic \u0219i Izvor\u00e2tor de Mir Dimitrie a dominat de-a lungul secolelor via\u021ba Tesalonicului, \u00adasigur\u00e2nd supravie\u021buirea, \u00een cele mai de restri\u0219te momente ale istoriei cre\u0219tine, acestei cet\u0103\u021bi, care a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale Imperiului Bizantin \u0219i, totodat\u0103, nucleul ce a poten\u021bat r\u0103sp\u00e2ndirea cultului Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Dimitrie pe \u00eentreaga arie a Balcanilor, \u00een anumite momente pun\u00e2ndu-\u0219i, deopotriv\u0103, amprenta asupra sor\u021bii \u00eentregului Imperiu Bizantin \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi un punct de reper pentru con\u00ad\u0219\u00adtiin\u021ba bisericeasc\u0103 vie.<\/p>\n<p><strong>Model de via\u0163\u0103&nbsp;\u00eentru Hristos<\/strong><\/p>\n<p><strong><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarullumina.ro\/thumbs\/int\/2021\/10\/31\/sfintii-dimitrie-cei-din-balcani-190420.jpg\"><\/strong><\/p>\n<p>Cuviosul Dimitrie cel Nou a tr\u0103it \u00een secolul al XIII-lea, la aproape 1.000 de ani distan\u0163\u0103 de ceilal\u0163i Sfin\u0163i Dimitrie. S-a n\u0103scut \u00een Basarabi, un sat aflat pe malul drept al Dun\u0103rii, \u015fi a dus o via\u0163\u0103 simpl\u0103, p\u0103sc\u00e2nd vitele satului p\u00e2n\u0103 la o vreme, c\u00e2nd a intrat \u00een monahism nevoindu-se ca ascet. Credin\u0163a acestui necunoscut monah pe care nimeni nu l-a remarcat \u00een via\u0163\u0103 ca fiind un f\u0103c\u0103tor de minuni a f\u0103cut s\u0103 rodeasc\u0103 daruri neb\u0103nuite care s-au ar\u0103tat odat\u0103 cu descoperirea trupului s\u0103u neputrezit, descoperit \u00een apa r\u00e2ului Lom, unde a stat c\u00e2teva secole. Moa\u015ftele sale, pe care le ad\u0103poste\u015fte Catedrala Patriarhal\u0103 din Bucure\u015fti, se cinstesc de cre\u015ftini \u015fi \u00een fiecare toamn\u0103, de praznicul lui, Cuviosul Dimitrie \u00ee\u015fi prime\u015fte \u00eenchin\u0103torii veni\u0163i \u00een pelerinaj la el, aduc\u00e2ndu-le alinare \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>Vindec\u0103rile demoniza\u0163ilor, t\u0103m\u0103duirile oamenilor bolnavi, toate vorbesc despre puterea rug\u0103ciunii \u015fi a iubirii fa\u0163\u0103 de Dumnezeu a Sf\u00e2ntului Cuvios Dimitrie cel Nou.<\/p>\n<p>Sfin\u0163ii sunt aproape de noi atunci c\u00e2nd \u00eei chem\u0103m. \u00cei oprim s\u0103 lucreze \u00een vie\u0163ile noastre, p\u0103c\u0103tuind. Ceea ce tr\u0103im ast\u0103zi, pandemia \u015fi toate necazurile legate de acest virus, reprezint\u0103 urmarea f\u0103r\u0103delegilor, a r\u0103ut\u0103\u0163ii, a minciunii, corup\u0163iei, desfr\u00e2n\u0103rii, care sunt p\u00e2inea societ\u0103\u0163ii contemporane. Cu ele ne hr\u0103nim, pe ele le promov\u0103m, ele ne atrag suferin\u0163ele \u015fi greut\u0103\u0163ile de care ne lovim.<\/p>\n<p>\u0218i dac\u0103 am lua aminte, de pild\u0103, la trecut, la vremurile Sf\u00e2ntului Dimitrie, Izvor\u00e2torul de Mir, am vedea c\u0103 tot ceea ce tr\u0103im ast\u0103zi nu e deloc ceva nou, ci r\u0103spunsul pedagogic al iubirii lui Dumnezeu. Iat\u0103 cum ne relateaz\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan al Tesalonicului, \u00een&nbsp;<i>Minunile Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Dimitrie (ibid.<\/i>&nbsp;pp. 59-60), o situa\u021bie similar\u0103:<\/p>\n<p>\u201e<i>Cunoa\u0219te\u021bi, desigur, dragii mei, urgia, trimis\u0103 de Dumnezeu, ab\u0103tut\u0103 acum pu\u021bin\u0103 vreme nu numai asupra cet\u0103\u021bii noastre, ci asupra \u00eentregului \u021binut. E vorba de ciuma aceea nes\u0103tul\u0103 [petrecut\u0103 fie \u00een 586, fie \u00een 597], atotstric\u0103toare \u0219i peste m\u0103sur\u0103 de grozav\u0103, ce a \u00eentrecut \u00een r\u0103u toate \u00eencerc\u0103rile din partea lui Dumnezeu &#8211; spre \u00eendreptarea noastr\u0103 dintotdeauna -, dar care n-a fost niciodat\u0103 mai prejos de faptele noastre ce pe drept a\u021b\u00e2\u021b\u0103 m\u00e2nia Lui (&#8230;). Numai c\u0103, oric\u00e2t de grele ne-ar fi fost p\u0103catele, pedeapsa ni s-a p\u0103rut prea mare, dac\u0103 ar fi s\u0103 lu\u0103m seama la starea noastr\u0103 duhovniceasc\u0103, a celor ce a trebuit s-o \u00eendur\u0103m (&#8230;). \u0218i valurile acestei urgii [a ciumei], care cre\u0219tea \u0219i venea asupra noastr\u0103 tot mai aprig, erau nu numai nimicitoare de trupuri, ci, din pricina tulbur\u0103rii noastre, \u0219i stric\u0103toare de suflete. C\u0103ci sufletul celui bolnav, sl\u0103bit din pricina patimilor de tot felul \u0219i \u00eenc\u0103 nevindecate ale trupului, dar \u0219i a \u00eempu\u021bin\u0103rii pomenirii lui Dumnezeu, se face \u0219i mai del\u0103s\u0103tor &#8211; c\u00e2t prive\u0219te credin\u021ba -, c\u0103z\u00e2nd din tulburare l\u0103untric\u0103 \u00een m\u00e2nie, gr\u0103ind necuvios \u00eempotriva Celui Ce ne ceart\u0103 (\u00een vederea \u00eendrept\u0103rii) \u0219i cr\u00e2cnind, dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 exprim dup\u0103 cuv\u00e2ntul prorocului, \u00abcu m\u00e2nie, \u0219i nu cu judecat\u0103\u00bb&nbsp;(Ps.&nbsp;<\/i>106, 39)\u201d.<i><\/i><\/p>\n<p>Acolo unde sunt chema\u021bi sfin\u021bii, vine \u0219i izb\u0103virea. Acolo unde Dumnezeu nu e primit, intr\u0103 vr\u0103jma\u015ful Lui \u015fi al omului. Sfin\u0163ii sunt ajutoarele noastre \u00een drumul spre m\u00e2ntuire, mijlocitorii no\u015ftri la Dumnezeu, dar \u015fi modele de poc\u0103in\u0163\u0103. Am gre\u015fit, trebuie s\u0103 ne schimb\u0103m vie\u0163ile. Altfel nu ne putem reveni. S\u0103 fie oare prea t\u00e2rziu?<\/p>\n<p>ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Printre cei mai cunoscu\u021bi \u0219i cinsti\u021bi sfin\u021bi ai Balcanilor se num\u0103r\u0103 trei ale c\u0103ror nume sunt identice, Dimitrie. De\u015fi au tr\u0103it \u00een perioade diferite, evlavia fa\u0163\u0103 de ei \u00een lumea ortodox\u0103 a sporit mereu. Dincolo de datinile \u0219i tradi\u021biile \u00adpopulare dezvoltate de-a lungul secolelor \u00een spa\u021biul balcanic la nivel local sau etnic, cultul \u0219i cinstirea &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-16695","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16695"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16695\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17402,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16695\/revisions\/17402"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}