![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/ierusalim.jpg\")
<\/a><\/div>\nCuvintelor inspirate ale Sfintei Scripturi li s-au al\u0103turat \u0219i alte referiri despre acest loc sacru, unde Dumnezeu S-a revelat \u0219i unde preaiubitul S\u0103u Fiu, M\u00e2ntuitorul lumii, a vie\u021buit \u0219i ne-a oferit cea mai \u00eenalt\u0103 lec\u021bie de iubire, prin jertfa r\u0103scump\u0103r\u0103rii Sale.<\/p>\n
S\u0103 vezi Ierusalimul \u00eenseamn\u0103 s\u0103 afli istoria lumii, istoria cerului \u0219i a p\u0103m\u00e2ntului, dup\u0103 cum spunea odinioar\u0103 Benjamin Disraeli.<\/p>\n
\u00centr-o alt\u0103 not\u0103 de apreciere se preciza c\u0103 Ierusalimul, de\u0219i este cel mai str\u0103lucit dintre ora\u0219e, are, totu\u0219i, c\u00e2teva perioade \u00eentunecate \u00een istoria sa, dar care nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 eviden\u021bieze \u0219i mai mult lumina sa. Se spune c\u0103 Ierusalimul este o cup\u0103 de aur plin\u0103 cu scorpioni<\/em>, f\u0103c\u00e2ndu-se referire la istoria sa \u00eenvolburat\u0103 \u0219i la momentele tensionate prin care a trecut \u201eCetatea Sf\u00e2nt\u0103\u201d. Patria israelitenilor este centrul lumii, iar Ierusalimul este centrul \u021b\u0103rii, ar\u0103t\u00e2ndu-ne prin aceasta rolul important pe care l-a avut \u00een istoria antic\u0103 \u0219i, mai ales, \u00een istoria m\u00e2ntuirii, \u00een care aceast\u0103 cetate m\u0103rea\u021b\u0103 este prezentat\u0103 drept sanctuarul<\/em> celor trei religii monoteiste.<\/p>\n \u00cen vremea noastr\u0103, \u00een acest loc despre care s-a scris \u0219i s-a vorbit cel mai mult, s-au realizat filme \u0219i felurite emisiuni \u0219i transmisii \u00een direct, \u00een lume, care expun, unele obiectiv, altele \u00eentr-o not\u0103 subiectiv\u0103, aspecte legate de cele \u00eent\u00e2mplate aici, de interesele religioase ori politice care pot fi influen\u021bate dup\u0103 prefe\u00adrin\u021bele celor care le propag\u0103 \u00een societate.<\/p>\n De-a lungul istoriei, Ierusalimul a primit diferite denumiri: Ora\u0219ul P\u0103cii, Cetatea lui Dumnezeu sau Cetatea lui David, Ora\u0219ul Sf\u00e2nt, ori Aelia Capitolina, dup\u0103 dorin\u021ba \u00eemp\u0103ratului roman Hadrian, care l-a transformat \u00een colonie a imperiului. \u00cen veacul al VII-lea, arabii l-au numit Ora\u0219ul Palat sau Casa Templului.<\/p>\n Istoria cet\u0103\u021bii dep\u0103\u0219e\u0219te trei milenii, \u00eencep\u00e2nd cu domnia regelui David, la a c\u0103rui porunc\u0103 a devenit capitala statului evreu, dup\u0103 cum ni se m\u0103rturise\u0219te \u00een cartea a doua a Regilor (2 Regi 56). Sunt al\u021bii care afirm\u0103 c\u0103 Ierusalimul ar avea o v\u00e2rst\u0103 mult mai mare, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la vreo 5.000 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aici au existat ne\u00eentrerupt o cultur\u0103 \u0219i o \u00eenalt\u0103 tr\u0103ire. Salemul, de asemenea, poate fi identificat cu Ierusalimul (Psalmul<\/em> 76, 2), condus pe vremea lui Avraam de c\u0103tre Melchisedec, preot al Dumnezeului Celui Prea\u00eenalt.<\/p>\n Fiul lui David, regele Solomon, a ridicat pe muntele Moria vestitul Templu, reconstruit ulterior de c\u0103tre regele Irod, care a fost distrus de Titus \u00een anul 70 d.Hr. Cetatea a cunoscut, printre marii ei arhitec\u021bi \u0219i ctitori, pe evlavioasa \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena care, din m\u0103rinimia fiului ei, \u00eemp\u0103ratul Constantin, a construit cele mai frumoase bazilici din c\u00e2te s-au zidit vreodat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt al Ierusalimului \u0219i \u00een \u00eemprejurimi, peste 20 la num\u0103r.<\/p>\n \u00cen Ierusalim, orice pelerin va merge la Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt, locul \u00cenvierii Domnului, va ajunge la un zid al vechiului Templu, numit Zidul Pl\u00e2ngerii, dar \u0219i la moscheile Omar \u0219i Al-Aqsa, toate fiind dovezi ale celor trei mari culturi care s-au remarcat \u00een Cetatea Sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n Istoria Ierusalimului este \u00een mare m\u0103sur\u0103 cunoscut\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, sunt \u0219i perioade despre care nu avem detalii suficiente. Unii dintre istorici spun c\u0103 cea mai problematic\u0103 dintre controverse este legat\u0103 de regele David, \u00een acest sens cont\u00e2nd foarte mult zona \u00een care au fost scrise anumite pasaje ale istoriei Ierusalimului. Sunt \u0219i alte subiecte, care ori au fost tratate cu lips\u0103 de respect, ori au st\u00e2rnit felurite discu\u00ad\u021bii \u00een diferite medii, \u00een func\u021bie de versiunile care au circulat.<\/p>\n Nenum\u0103rate persoane, fascinate de Cetatea Sf\u00e2nt\u0103, \u0219i-au dedicat ani mul\u021bi sau chiar \u00eentreaga via\u021b\u0103 pentru a scrie despre Ierusalim. Avem ca m\u0103rturie c\u0103r\u021bi ale unor pelerini care s-au bucurat de nenum\u0103rate edi\u021bii, \u00eencep\u00e2nd cu cea a evlavioasei pelerine Egeria, sau a unui c\u0103lug\u0103r, Daniel, care a vizitat P\u0103m\u00e2ntul Sf\u00e2nt la \u00eenceputul veacului al XII-lea. Ulterior, s-au ad\u0103ugat numeroase m\u0103rturii din descoperirile arheologice, cum sunt cele realizate \u00een ultima sut\u0103 de ani, care, de asemenea, aduc l\u0103muriri, dar \u0219i \u00eentreb\u0103ri, cu privire la istoria acestui loc.<\/p>\n Noi privim din perspectiva cuvintelor revelate ale Sfintei Scripturi, din ce ne-a spus Dumnezeu prin ale\u0219ii Lui, profe\u021bi, oameni drep\u021bi, apostoli \u0219i urma\u0219i ai acestora.<\/p>\n Cetatea este a\u0219ezat\u0103 \u00een Mun\u021bii Iuda, pe un platou calcaros, \u00eenalt de 800 m peste nivelul Mediteranei, la o distan\u021b\u0103 de vreo 60 km de coasta acestei m\u0103ri, fiind \u00eenconjurat\u0103 de cunoscutele v\u0103i despre care ne vorbe\u0219te Scriptura, precum Valea lui Iosafat, Valea P\u00e2r\u00e2ului Cedrilor, ori Valea Hinoam.<\/p>\n Cetatea s-a numit \u201ea lui David\u201d, \u00eentruc\u00e2t el a adus aici chivotul Legii, a\u0219ez\u00e2ndu-l pe Muntele Sionului, unde a construit un altar.<\/p>\n Succesorul s\u0103u, Solomon, a \u00eenconjurat ora\u0219ul cu zid \u0219i a \u00een\u0103l\u021bat edificii m\u0103re\u021be, palatul s\u0103u uimind prin bog\u0103\u021bie \u0219i frumuse\u021be. \u00cen vremea exilului babilonian, Templul a fost d\u0103r\u00e2mat \u0219i multe dintre impun\u0103toarele zidiri au fost distruse. La \u00eentoarcerea din exilul babilonian s-a zidit un nou templu, \u00een vremea lui Zorobabel, iar printre cei care au contribuit mult la reconstruirea cet\u0103\u021bii s-a num\u0103rat \u0219i regele Irod, pe care unii l-au numit cel Mare<\/em>, el \u00eencerc\u00e2nd, prin realiz\u0103rile edilitare, s\u0103-i apropie pe supu\u0219ii s\u0103i evrei, care \u00eei erau ostili.<\/p>\n O parte dintre blocurile masive de piatr\u0103 ale vechilor edificii dateaz\u0103 tocmai din vremea lui Irod, care pot fi v\u0103zute p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, st\u00e2rnind nedumeriri despre felul cum au fost a\u0219ezate acolo. Tot din acele r\u0103stimpuri exist\u0103 c\u00e2teva turnuri, care se p\u0103streaz\u0103 integral sau par\u021bial, purt\u00e2nd nume date chiar de cel care le-a zidit.<\/p>\n \u00cen vremea sa, palatul lui Irod \u0219i turnurile acestuia dominau Ierusalimul. Zidurile ref\u0103cute aveau c\u00e2teva por\u021bi, dintre care cele mai cunoscute erau poarta lui Efraim, poarta lui Beniamin, poarta V\u0103ii, poarta F\u00e2nt\u00e2nii, poarta Gunoiului, poarta Apelor. Tot Irod a construit fort\u0103rea\u021ba Antonia<\/em>, \u00een partea de nord-vest a Templului, \u00een interiorul cet\u0103\u021bii Ierusalimului, care cuprindea, potrivit lui Iosif Flaviu, diferite locuin\u021be sau dependin\u021be, unele de un lux exorbitant. Aceast\u0103 fort\u0103\u00adrea\u00ad\u021b\u0103, dup\u0103 cum ne spune acela\u0219i istoric, sem\u0103na, dup\u0103 dimensiuni, cu un ora\u0219, iar prin dot\u0103ri, cu un palat.<\/p>\n \u00cen vremea noastr\u0103, \u00eent\u00e2lnim \u00een vechea cetate a Ierusalimului mai multe Por\u021bi: a Damascului, a lui Irod, a Oilor numit\u0103 \u0219i a Leilor sau a Sf\u00e2ntului \u0218tefan, a Sionului, Poarta Nou\u0103, Jaffa, a Gunoaielor, \u0219i Poarta de Aur (\u00eenchis\u0103), pe unde a intrat Domnul triumf\u0103tor.<\/p>\n Rezidirea Templului s-a realizat \u00een anul 20 \u00ee.Hr., adic\u0103 \u00een al 18-lea an al domniei lui Irod cel Mare. Construc\u021bia ini\u021bial\u0103 a durat un an \u0219i jum\u0103tate, \u00eens\u0103 multe dintre rafinatele detalii \u0219i elemente arhitecturale au fost realizate mult timp dup\u0103 aceea, ele finaliz\u00e2ndu-se doar cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte ca Templul s\u0103 fie d\u0103r\u00e2mat, la \u00eenceputul deceniului al VIII-lea (70 d.Hr.), c\u00e2nd fl\u0103c\u0103rile l-au distrus \u00een \u00eentregime.<\/p>\n C\u0103tre acest loc deosebit de important pentru istoria m\u00e2ntuirii se \u00eendrepta M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u00een vremea lucr\u0103rii Sale de propov\u0103duire a Evangheliei. \u00cen acest Templu, M\u00e2ntuitorul Prunc a fost \u00eenchinat Domnului, dup\u0103 obiceiul locului, cum m\u0103rturise\u0219te Sf\u00e2ntul Apostol Luca, \u00een capitolul 2 din Evanghelia sa. Aici M\u00e2ntuitorul a predicat, a f\u0103cut nenum\u0103rate minuni \u0219i a vorbit despre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, st\u00e2rnind reac\u021bia potrivnic\u0103 a fariseilor \u0219i c\u0103rturarilor. \u00cen ceea ce prive\u0219te grandoarea Templului, Evanghelistul Marcu eviden\u00ad\u021biaz\u0103 mirarea unuia dintre ucenici, care spune M\u00e2ntuitorului: \u00cenv\u0103\u021b\u0103to\u00adrule, prive\u0219te ce fel de pietre \u0219i ce cl\u0103diri <\/em>(Marcu 13, 1).<\/p>\n Locul era p\u0103strat cu sfin\u021benie de c\u0103tre iudei, fiind o zon\u0103 \u00een care cei care nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau credin\u021ba lor nu puteau trece, m\u0103rturie st\u00e2nd inscrip\u021biile \u00een limba greac\u0103, ce interziceau, sub pedeapsa cu moartea, ca cineva din afara poporului iudeu s\u0103 intre \u00een zona sanctuarului. \u00cen pu\u021bine cuvinte, inscrip\u021bia p\u0103strat\u0103 par\u021bial spune c\u0103 nici un str\u0103in nu are voie s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een zona Templului, iar cine va fi prins se va face vinovat de propria sa moarte. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 putem \u00een\u021belege r\u0103zmeri\u021ba \u0219i arestarea lui Pavel, care a adus ni\u0219te greci \u00een Templu, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00een Faptele Apostolilor<\/em> 21, 28.<\/p>\n Unele descoperiri arheologice vorbesc despre blocurile de piatr\u0103 folosite la zidirea Templului, care c\u00e2nt\u0103resc peste 400 de tone, av\u00e2nd o \u00een\u0103l\u021bime de peste 10 metri, acestea fiind identificate \u0219i \u00een alte zone ale cet\u0103\u021bii, datate din vremea lui Irod, sau chiar mai vechi. Irod a mai ridicat \u00een Ierusalim \u0219i \u00een alte locuri palate \u0219i construc\u021bii magnifice, cum ar fi la Poarta Jaffa, Palatul din Ierihon, la Herodion, \u00een apropiere de Betleem, sau pe muntele Masada, la 425 m deasupra nivelului M\u0103rii Moarte.<\/p>\n Sfintele Evanghelii ne vorbesc despre prezen\u021ba M\u00e2ntuitorului \u00adIisus Hristos la Ierusalim de multe ori, venind din Galileea, c\u0103l\u0103torind prin Samaria, sau Ierihon, c\u00e2nd trebuia s\u0103 evite teritoriul locuit de samarineni. C\u0103l\u0103toria pe vechiul drum de pe Valea Iordanului era mai lung\u0103 \u0219i mai dificil\u0103. \u00cen zilele dinaintea Sfintelor Lui P\u0103timiri, M\u00e2ntuitorul a poposit \u00een satul Betania, situat nu prea departe de Ierusalim, unde a fost uns cu mir de nard, de mare pre\u021b, prilej cu care a rostit cunoscuta pild\u0103 a celor doi datornici. Venind din Betania, dup\u0103 ce l-a \u00eenviat din mor\u021bi pe Laz\u0103r, M\u00e2ntuitorul S-a \u00eendreptat c\u0103tre cetatea Ierusalimului, c\u0103lare pe m\u00e2nzul asinei, \u0219i a trecut p\u00e2r\u00e2ul Cedrilor, preg\u0103tindu-Se pentru S\u0103rb\u0103toarea Azimilor, dup\u0103 cum se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan (11, 55). M\u00e2ntuitorul a cinat \u00eempreun\u0103 cu ucenicii \u00eentr-o cas\u0103 din Ierusalim, care fusese preg\u0103tit\u0103 de unul dintre ace\u0219tia.<\/p>\n Cuvintele De te voi uita, Ierusalime, uitat\u0103 s\u0103 fie dreapta mea <\/em>arat\u0103 c\u0103 istoria Ierusalimului are \u00een\u021be\u00adlesuri duhovnice\u0219ti deosebite care ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem lucrarea poruncilor. Fericitul Augustin ne spune: Cum exist\u0103 cetatea sf\u00e2nt\u0103 a Ierusalimului, \u00een antitez\u0103 exist\u0103 \u0219i o cetate nedreapt\u0103 a Babilonului, de care apar\u021bin to\u021bi cei r\u0103i, cum drep\u021bii apar\u021bin Ierusalimului.<\/em><\/p>\n Fericitul Ieronim aminte\u0219te, f\u0103c\u00e2nd referire la ziua c\u00e2nd cetatea a c\u0103zut, cum se adunau mul\u021bimi de oameni care pl\u00e2ngeau, b\u0103tr\u00e2nii \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een zdren\u021be, privind de pe v\u00e2rful Muntelui M\u0103slinilor, distrugerea Sfintei Sfintelor. Ochii lor \u00eenc\u0103 sunt f\u00e2nt\u00e2n\u0103 de lacrimi, m\u00e2inile \u00eenc\u0103 le tremur\u0103…<\/p>\n Nu putem uita ce a spus M\u00e2ntuitorul cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a intra \u00een Cetatea Sf\u00e2nt\u0103: Ierusalime, Ierusalime, cel ce omori pe proroci \u0219i ucizi cu pietre pe cei trimi\u0219i la tine, de c\u00e2te ori am vrut s\u0103 adun pe fiii t\u0103i, cum \u00ee\u0219i adun\u0103 g\u0103ina puii sub aripi, dar nu a\u021bi vrut. Iat\u0103, vi se las\u0103 casa voastr\u0103 pustie, c\u0103ci v\u0103 spun, de acum nu m\u0103 ve\u021bi mai vedea p\u00e2n\u0103 nu ve\u021bi striga binecuv\u00e2ntat fie cel ce vine \u00eentru numele Domnului<\/em>. Evanghelistul Luca ne spune: \u0218i c\u00e2nd S-a apropiat, v\u0103z\u00e2nd cetatea, a pl\u00e2ns pentru ea, zic\u00e2nd: Dac\u0103 ai fi cunoscut \u0219i tu, \u00een ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii t\u0103i. C\u0103ci vor veni zile peste tine c\u00e2nd du\u0219manii t\u0103i vor s\u0103pa \u0219an\u021b \u00een jurul t\u0103u \u0219i te vor \u00eempresura, \u0219i te vor str\u00e2mtora din toate p\u0103r\u021bile. \u0218i te vor face una cu p\u0103m\u00e2ntul, \u0219i pe fiii t\u0103i care sunt \u00een tine, \u0219i nu vor l\u0103sa \u00een tine piatr\u0103 pe piatr\u0103, pentru c\u0103 nu ai cunoscut vremea cercet\u0103rii tale <\/em>(19, 41-44).<\/p>\n Impresiile care s-au adunat despre acest loc sunt felurite. Ierusalimul are \u0219i o frumuse\u021be proprie, mai ales la apusul soarelui, ca o \u00eenchipuire a Ierusalimului ceresc, c\u00e2nd culoarea pietrei zidurilor este incendiat\u0103<\/em> de o lumin\u0103 nep\u0103m\u00e2nteasc\u0103 sau c\u00e2nd primele raze ale soarelui \u00eel arat\u0103 ca un ora\u0219 de aur<\/em>. \u0218i totu\u0219i, frumuse\u021bea Ierusalimului nu se epuizeaz\u0103 \u00een aceste lucruri exterioare. Marile cet\u0103\u021bi ale lumii nu se pot compara cu Ierusalimul, care este unic prin frumuse\u021bea idealului spiritual, fiind un g\u00e2nd dintre g\u00e2ndurile lui Dumnezeu<\/em>, materializat \u00een piatr\u0103 \u0219i istorie.<\/p>\n Ierusalimul este cetatea cea mai evocat\u0103 din \u00eentreaga istorie, cre\u0219tin\u0103 \u0219i necre\u0219tin\u0103.<\/p>\n Se cuvine ca pe uli\u021bele lui s\u0103 mergem cu smerenie, dac\u0103 se poate \u00een genunchi \u0219i cu inima \u00eenfr\u00e2nt\u0103. Cetatea este inundat\u0103 de lumina M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, Lumina lumii<\/em>, iar cei care \u00cei urmeaz\u0103 nu se vor afla niciodat\u0103 \u00een \u00eentuneric…<\/p>\n sursa: ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Oricine se \u00eencumet\u0103 s\u0103 scrie ori s\u0103 spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte despre cetatea Ierusalimului, chiar dac\u0103 va face acest lucru cu mult\u0103 m\u0103iestrie, va reu\u0219i s\u0103 redea prea pu\u021bin din ce trebuie istorisit despre locul martor m\u00e2ntuirii noastre. Cuvintelor inspirate ale Sfintei Scripturi li s-au al\u0103turat \u0219i alte referiri despre acest loc sacru, unde … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-16613","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16613"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16613\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16979,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16613\/revisions\/16979"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}