{"id":16058,"date":"2021-06-16T11:36:00","date_gmt":"2021-06-16T15:36:00","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=16058"},"modified":"2021-06-16T11:36:00","modified_gmt":"2021-06-16T15:36:00","slug":"tudor-din-vladimir-un-mucenic-fara-de-mormant","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2021\/06\/16\/tudor-din-vladimir-un-mucenic-fara-de-mormant\/","title":{"rendered":"Tudor din Vladimir – un mucenic f\u0103r\u0103 de morm\u00e2nt"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Anul acesta se \u00eemplinesc 200 de ani de la Revolu\u0163ia din 1821 condus\u0103 de Tudor Vladimirescu, eveniment epocal, ce a fost, dup\u0103 spusa lui Nico\u00adlae B\u0103lcescu, \u201ede\u015fteptarea<\/em> na\u0163iei\u201d. Au trecut 200 de ani de la evenimentele istorice care au marcat realizarea \u201eprimei revolu\u0163ii democratice \u015fi sociale\u201d din istoria Rom\u00e2niei, iar colbul vremii pare s\u0103 se a\u015feze tot mai mult asupra chipului celui care a ini\u0163iat-o \u015fi a condus-o, dar \u015fi asupra celor care au participat \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor de atunci.<\/p>\n

C\u0103 a fost cu adev\u0103rat o revolu\u0163ie nu mai este nici o t\u0103gad\u0103, cu toat\u0103 reticen\u0163a unor istorici. Nicolae Iorga spunea c\u0103 mi\u015fcarea lui Tudor de la 1821 \u201ea fost o revolu\u0163ie, o puternic\u0103 revolu\u0163ie care n-a reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 reformele preconizate pentru \u0163\u0103rani\u201d.<\/p>\n

Mi\u015fcarea aceasta a avut un puternic caracter social \u015fi na\u0163ional, \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva domina\u0163iei fanariote, iar idealurile ei nu erau \u00eentru totul identice cu ale Eteriei grece\u015fti – izbucnit\u0103 la 25 martie 1821 \u015fi care era \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii turce\u015fti.<\/p>\n

Tocmai de aceea prim-ministrul austriac Metternich afirma la 8 iunie 1821 c\u0103 \u201erevolta lui Tudor are un caracter diametral opus celei grece\u015fti\u201d. Nemul\u0163umirile cresc\u00e2nde pentru via\u0163a din ce \u00een ce mai grea au stat la baza acestei mi\u015fc\u0103ri \u015fi au con\u00adstituit ideea directoare pentru purt\u0103torul ei de cuv\u00e2nt, Tudor din Vladimirii Gorjului.<\/p>\n

Pentru a ne convinge de lucrul aces\u00adta, dar \u015fi pentru a vedea care era situa\u0163ia social\u0103 a \u0163\u0103r\u0103nimii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103 ascult\u0103m c\u00e2teva m\u0103rturii contemporane \u00een acest sens.<\/p>\n

Baronul Ludwig Kreuchely von Schwerdtberg (1770-1833), a fost consul al Prusiei \u00een Principate \u00eentre 1820-1833. A venit la Ia\u0219i \u00een 1814 ca preceptor al beizadelei Alexandru, fiul domnului Scarlat Callimachi. \u00cen 1819 este numit viceconsul al Prusiei la Ia\u0219i, iar din 1820 devine consul al Prusiei \u00een Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, cu re\u0219edin\u021ba permanent\u0103 la Bucure\u0219ti. \u00cen rapoartele sale diplomatice a descris trecerea prin \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a fostului reprezentant diplomatic al Prusiei la Constantinopol, Friedrich Leopold von Schladen din 1820 \u0219i evenimentele revolu\u021bionare ale anului 1821, cu multe am\u0103nunte interesante \u0219i o descriere amanun\u021bit\u0103 a ora\u0219ului Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen timpul Revolu\u021biei din 1821, Kreuchely a r\u0103mas pe loc, spre deosebire de ceilalti agen\u021bi consulari str\u0103ini \u0219i a transmis informa\u021bii pre\u021bioase ambasadorului prusac de la Constantmopol, privind desf\u0103\u0219urarea evenimentelor, principalii protagoni\u0219ti, rapoartele sale disting\u00e2ndu-se prin acurate\u021be \u0219i corectitudinea inform\u0103rii. L-a caracterizat pe Tudor Vladimirescu ca \u201eacest om de geniu… care din arbust s-a f\u0103cut arbore formidabil”, apreciind c\u0103 acesta \u0219i-a mobilizat compatrio\u021bii invoc\u00e2nd oportun cuvintele de libertate \u0219i patrie.<\/p>\n

Fran\u00e7ois Recordon (1795-1844), arhitect \u0219i comerciant elve\u021bian a fost consilier diplomatic \u0219i secretar pentru limba francez\u0103 al domnului Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818), locuind la Bucure\u0219ti \u00een perioada 1815-1821. \u00cen lucrarea sa \u201eLettres sur la Valachie ou observations sur cette province et ses habitants \u00e9crites de 1815 \u00e0 1821 avec la relation des derni\u00e8rs \u00e9v\u00e9nements qui y ont eu lieu”, publicat\u0103 la Paris \u00een 1821, Recordon a realizat o descriere cuprinz\u0103toare a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti incluz\u00e2nd un capitol despre Revolu\u021bia de la 1821. Astfel, de\u0219i fusese un apropiat al domnului Caragea, observatorul ar\u0103ta cu onestitate cauza principal\u0103 a acestei mi\u0219c\u0103rii populare \u2013 crunta mizerie a \u021b\u0103rii provocat\u0103 de administra\u021bia fanariot\u0103, profund corupt\u0103. Dup\u0103 el, s\u0103r\u0103cia, abrutizarea \u0219i incultura erau efectele opresiunii sistemului fanariot.<\/p>\n

\u201ePrincipatele Rom\u00e2ne, cu un p\u0103m\u00e2nt roditor \u0219i oameni harnici, au nevoie numai de libertate ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een r\u00e2ndul \u021b\u0103rilor civilizate”. Autorul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a publicat cartea datorit\u0103 interesului occidental pentru \u201emoravurile \u0219i starea actual\u0103 a unei \u021b\u0103ri care atrage acum privirile \u00eentregii Europe…, c\u0103ci, \u00een s\u00e2nul ei se pl\u0103m\u0103desc poate acum for\u021bele care vor sf\u0103r\u00e2ma c\u0103tu\u0219ele ce \u021bin un popor \u00een cea mai de pl\u00e2ns dependen\u021b\u0103 \u0219i ai c\u0103rui str\u0103mo\u0219i au devenit nemuritori prin faptele \u0219i prin crea\u021biile pe care le-au l\u0103sat”.<\/p>\n

Mihail Cioroianu, aghiotantul lui Tudor Vladimirescu, spunea urm\u0103toarele: \u201eLocuitorii satelor rom\u00e2ne\u015fti erau redu\u015fi la ultima extremitate a celor mai sp\u0103im\u00e2nt\u0103toare mizerii\u2026 \u00eenc\u00e2t nemaiput\u00e2nd suporta asuprirea fanariot\u0103 mul\u0163i fugeau peste mare trec\u00e2nd \u00een \u0163ara turceasc\u0103\u201d.<\/p>\n

Dimitrie Macedonski, adjunctul lui Tudor, declara \u015fi el \u00een scris starea de anarhie existent\u0103: \u201eToate dreg\u0103toriile din Principate, de la prima p\u00e2n\u0103 la cea mai din urm\u0103, sunt cump\u0103rate cu bani. Bietul \u0163\u0103ran care a adus la t\u00e2rg alimente de v\u00e2nzare era \u015ftiut c\u0103 trebuia s\u0103 dea jum\u0103tate din pre\u0163ul lor drept mit\u0103\u201d.<\/p>\n

La fel, cronicul Naum Romniceanu – originar din Jina Sibiului \u015fi refugiat peste mun\u0163i, descrie \u00een cuvinte mi\u015fc\u0103toare suferin\u0163ele bie\u0163ilor rom\u00e2ni: \u201eMai ales \u00een jude\u0163ul Mehedin\u0163iului unde ispravnicul era grec, nepot al voievodului Al. \u015eu\u0163u, at\u00e2ta s\u0103lb\u0103ticie \u015fi nemilostivire se lucra de c\u0103tre \u00eencasatorii banilor \u00eenc\u00e2t \u00eei c\u0103zneau cu b\u0103t\u0103i, cu fumuri \u015fi cu groaznice \u00eenchisori friguroase \u015fi puturoase, nem\u00e2nca\u0163i \u015fi nead\u0103pa\u0163i \u015fi \u00eentr-acest chip se \u00eemplineau nemiloasele \u015fi nelegiuitele cereri ca s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 voievodul \u015fi nemilostivii dreg\u0103tori din nevinovatul s\u00e2nge al tic\u0103losului norod\u201d.<\/p>\n

Setea nestins\u0103 dup\u0103 putere \u015fi dup\u0103 bani a domnitorilor fanario\u0163i i-a f\u0103cut s\u0103 fie ur\u00e2\u0163i de c\u0103tre rom\u00e2ni, a\u015fa \u00eenc\u00e2t diplomatul francez M. Zallony spunea: \u201eGroaza \u00eei apuc\u0103 pe rom\u00e2ni c\u00e2nd aud despre Fanar \u015fi fanario\u0163i \u00eentr-o vreme c\u00e2nd \u00een\u015fi\u015fi grecii de r\u00e2nd gemeau \u00een ap\u0103sare\u201d.<\/p>\n

Tocmai de aceea Tudor Vladimirescu adopt\u0103 un limbaj revolt\u0103tor referindu-se la situa\u0163ia grea a \u0163\u0103rii. \u201eDomnii \u0163\u0103rii dimpreun\u0103 cu boierii, greci \u015fi rom\u00e2ni, unindu-se cu to\u0163ii ne-au pr\u0103dat \u015fi ne-au despuiat \u00eenc\u00e2t am r\u0103mas numai cu sufletele\u201d, se adresa el \u00een scris la 23 mai 1821 c\u0103tre pa\u015fa din Vidin.<\/p>\n

\u00cen Proclama\u0163ia de la Pade\u015f din 23 ianuarie 1821, el spunea urm\u0103toarele: \u201ePe balaurii care ne \u00eenghit de vii, c\u0103peteniile noastre, zic at\u00e2t cele biserice\u015fti \u015fi cele politice\u015fti, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103-i suferim a ne suge s\u00e2ngele din noi? P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 le fim robi? Ne ajunge, fra\u0163ilor, at\u00e2ta vreme de c\u00e2nd lacrimile de pe obrazele noastre nu s-au mai uscat\u201d.<\/p>\n

Referitor la \u00een\u0163elesul adev\u0103rat al r\u0103scoalei, Tudor \u00eei spunea marelui vornic Nicolae V\u0103c\u0103rescu: \u201ePatrie se cheam\u0103 poporul iar nu tagma jefuitorilor. Eu alta nu sunt dec\u00e2t numai un om luat de c\u0103tre tot norodul \u0163\u0103rii cel am\u0103r\u00e2t \u015fi dos\u00e2dit din pricina jefuitorilor, ca s\u0103 le fiu chivernisitor \u00een treaba cererii drept\u0103\u0163ilor\u201d, iar boierilor refugia\u0163i la Bra\u015fov le-a scris c\u0103 \u201eeu nu caut ceva pentru mine, ci m\u0103 \u00eengrijesc de binele patriei \u015fi de fiii ei s\u0103rmani care au r\u0103mas cu des\u0103v\u00e2r\u015fire goi din pricini \u015ftiute numai de dumneavoastr\u0103\u201d.<\/p>\n

Toate acestea ni-l prezint\u0103 pe Domnul Tudor ca pe un om deosebit, \u00eenzestrat cu alese \u00eensu\u015firi, str\u0103in corup\u0163iei \u015fi \u00eensufle\u0163it de dragostea fa\u0163\u0103 de libertate sub toate aspectele. C\u0103l\u0103toriile \u015fi \u015federea sa prin unele \u0163\u0103ri europene i-au \u00eenlesnit \u00een\u0163elegerea evenimentelor vremii \u015fi i-au confirmat convingerile sale privind situa\u0163ia grea a cona\u0163ionalilor s\u0103i.<\/p>\n

Departe de a fi unealt\u0103 a conducerii eteriste, dup\u0103 cum nu va fi nici una a \u201eboierilor f\u0103g\u0103dui\u0163i\u201d, Tudor Vladimirescu a p\u0103truns sensul evenimentelor aflate \u00een curs de desf\u0103\u015furare, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 fie cu adev\u0103rat \u201eom al vremii sale\u201d \u015fi un om al realit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Cu astfel de \u00eensu\u015firi el a \u00eencheiat \u00een\u00ad\u0163elegeri cu marii boieri ai \u0163\u0103rii, cu co\u00admandan\u0163i militari str\u0103ini, dar \u015fi-a p\u0103s\u00adtrat independen\u0163a de ac\u0163iune \u015fi con\u00adducere a revolu\u0163iei \u00eentreprinse de el.<\/p>\n

A c\u0103utat alian\u0163e \u015fi \u00een\u0163elegeri, dar n-a voit s\u0103 piard\u0103 ini\u0163iativa, f\u0103c\u00e2nd totul ca revolu\u0163ia s\u0103 fie o mi\u015fcare rom\u00e2neasc\u0103, \u0163in\u00e2nd la statornicirea de noi r\u00e2nduieli pentru neamul s\u0103u. \u201eNoi vom \u00eenlesni doar trecerea prin\u0163ului Ipsilanti peste Dun\u0103re – zicea el – ca s\u0103 mearg\u0103 pentru liberarea pa\u00adtriei sale, iar nou\u0103 ne vor ajuta ru\u00ad\u015fii ca s\u0103 lu\u0103m cet\u0103\u0163ile de pe p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii noastre \u015fi apoi ne vor l\u0103sa liberi \u015fi cu legile noastre\u201d, iar \u00een alt\u0103 \u00eemprejurare declara: \u201eeu nu sunt dispus s\u0103 v\u0103rs s\u00e2nge rom\u00e2nesc pentru Grecia \u015fi nu vreau ca printr-o m\u0103sur\u0103 nesocotit\u0103 \u015fi pripit\u0103 s\u0103 \u00eentreprind ceva \u00een dauna poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

\u015etiind c\u0103 tot poporul cu sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103 \u00eel va urma, Tudor declara \u00eenc\u0103 de la 1815, deci cu 6 ani \u00eenainte de izbucnirea revoltei: \u201eEu numai cu pandurii \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 de nici un osta\u015f str\u0103in, voi face de nu se va mi\u015fca o iarb\u0103 din p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n

Suferin\u0163ele \u015fi neajunsurile pe care le \u00eendurau \u0163\u0103ranii, dorul de libertate \u015fi dorin\u0163a de afirmare a na\u0163iei sale \u00een concernul na\u0163iunilor europene l-au determinat pe Tudor la ac\u0163iune \u015fi nicidecum la ambi\u0163ii personale de\u015farte. Visul de libertate \u015fi dorin\u0163a de unitate a rom\u00e2nilor \u015fi-au aflat \u00een eroul din Vladimiri un exponent autentic, care \u00een m\u0103sura \u00eemprejur\u0103rilor prielnice s-a str\u0103duit s\u0103 le \u00eemplineasc\u0103. El a fost purt\u0103torul acestei idei ce mocnea de mult timp \u00een cenu\u015fa istoriei neamului.<\/p>\n

Imaginea lui este simbolul setei de dreptate social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 ce-i \u00eensufle\u0163ea pe rom\u00e2nii din cele trei provincii. Mi\u015fcarea lui a avut un ecou deosebit \u015fi \u00een Transilvania, \u201eTodoru\u0163\u201d, cum \u00eel numeau ardelenii, fiind a\u015fteptat ca succesor legitim al \u201eCr\u0103i\u015forului\u201d, adic\u0103 al lui Horea, cel ucis pe roat\u0103 cu patru decenii \u00een urm\u0103, spre a le fi eliberator \u015fi a le face dreptate.<\/p>\n

\u00cen scrisoarea adresat\u0103 Mitropolitului Dionisie Lupu (1819-1821), care era \u015fi pre\u015fedintele Divanului, dup\u0103 ce amintea de originea comun\u0103 a rom\u00e2nilor din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, ca \u015fi de credin\u0163a lor comun\u0103, ad\u0103uga: \u201eUrmeaz\u0103 s\u0103 \u015ftim cele ce se fac acolo \u015fi s\u0103 le vestim ceste de aici ca fiind la un g\u00e2nd \u015fi \u00eentr-un glas cu Moldova s\u0103 putem c\u00e2\u015ftiga deopotriv\u0103 drept\u0103\u0163ile acestor prin\u0163ipaturi ajut\u00e2ndu-ne unii pe al\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Revolu\u0163ia lui Tudor Vladimirescu nu trebuie considerat\u0103 a fi doar a \u0162\u0103\u00ad\u00adrii Rom\u00e2ne\u015fti, ci ca un moment ple\u00adnar al poporului rom\u00e2n, c\u0103ci, a\u015fa cum sublinia Nicolae B\u0103lcescu, \u201eridi\u00adcarea lui Tudor fu de\u015fteptarea na\u0163iei\u201d.<\/p>\n

El a murit ca un martir pe altarul libert\u0103\u0163ii neamului, netem\u00e2ndu-se de moarte. Tocmai de aceea \u00eei spunea lui Iordache Olimpiotul, comandantul eterist care-l aresteaz\u0103 \u015fi-l pred\u0103 lui Ipsilanti, cuvintele: \u201eVre\u0163i s\u0103 m\u0103 omor\u00e2\u0163i? Nu m\u0103 tem de moarte. Mai \u00eenainte de a ridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am \u00eembr\u0103cat cu c\u0103ma\u015fa mor\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\u015ei \u00eentr-adev\u0103r jertfa lui n-a fost zadarnic\u0103, c\u0103ci prin ea s-a cristalizat con\u015ftiin\u0163a de sine a poporului rom\u00e2n, fiind totodat\u0103 un preambul al Revolu\u0163iei de la 1848 din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n

De\u015fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u00een ac\u0163iunea \u015fi manifestarea ei imediat\u0103 prin sf\u00e2r\u015fitul tragic al lui Tudor, revolu\u0163ia a atras dup\u0103 sine o accentuare a luptei de eliberare social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, precum \u015fi unele schimb\u0103ri, \u00eentre care \u00eencetarea domniilor fanariote \u015fi dreptul Principatelor Rom\u00e2ne de a-\u015fi alege domni p\u0103m\u00e2nteni. M\u0103sura aceasta \u00eensemna un prim pas spre independen\u0163a politic\u0103 a poporului rom\u00e2n, ce va culmina cu anul 1877, anul Independen\u0163ei de Stat. Oricum, piatra de temelie la aceast\u0103 oper\u0103 a pus-o Revolu\u0163ia de la 1821, care a avut darul de a afirma \u00een purt\u0103torul ei de cuv\u00e2nt – comandantul Tudor din Vladimiri – una din personalit\u0103\u0163ile marcante ale istoriei noastre \u015fi un simbol al luptei pentru dreptate social\u0103.<\/p>\n

 O leg\u0103tur\u0103 aparte a avut-o Domnul Tudor cu Biserica str\u0103bun\u0103. El \u00eensu\u015fi a ctitorit dou\u0103 biserici \u00een Oltenia: Prejna \u015fi Clo\u015fani, \u015fi a ajutat material schiturile Topolni\u0163a \u015fi Cioclovina.<\/p>\n

Profund cunosc\u0103tor al problemelor biserice\u015fti, av\u00e2ndu-l ca sfetnic pe eruditul Episcop Ilarion al Arge\u015fului, Tudor Vladimirescu a cerut imperios eliminarea elementelor nep\u0103m\u00e2nte\u00adne din conducerea Bisericii, ca \u015fi folo\u00ad\u00adsirea unor venituri biserice\u015fti \u00een sco\u00adpuri social-culturale \u015fi caritabile.<\/p>\n

Aceste dou\u0103 jaloane principale constituiau elemente ale g\u00e2ndirii lui Tudor fa\u0163\u0103 de problemele eclesiastice – \u201eToate scaunele arhiere\u015fti \u015fi toate m\u0103n\u0103stirile \u0163\u0103rii s\u0103 fie evacuate de c\u0103lug\u0103ri greci\u201d, permi\u0163\u00e2ndu-li-se numai monahilor b\u0103tr\u00e2ni s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Tot el stipula ca Mitropolia \u015fi cele trei episcopii, \u00eempreun\u0103 cu toate m\u0103n\u0103stirile, s\u0103 \u0163in\u0103 \u015fcoli unde tineretul s\u0103rac sau bogat s\u0103 aib\u0103 unde \u00eenv\u0103\u0163a.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd a intrat \u00een Bucure\u015fti, la 21 martie 1821, Vladimirescu avea \u00een dreapta lui un preot cu crucea \u00een m\u00e2n\u0103, iar l\u00e2ng\u0103 el, un pandur ducea steagul alb lucrat de c\u0103lug\u0103rul David de la M\u0103n\u0103stirea Antim cu porunca Episcopului Ilarion al Arge\u015fului, steag ce avea zugr\u0103vit pe el icoana Sfintei Treimi, pe Sf\u00e2ntul Teodor Tiron, ocrotitorul lui Tudor, \u015fi pe Sf\u00e2ntul Gheorghe, ocrotitorul osta\u015filor. Tot pe steag erau \u015fi urm\u0103toarele opt versuri alc\u0103tuite poate chiar de domnul Tudor: \u201eTot norodul rom\u00e2nesc\/ Pre tine te prosl\u0103vesc\/Troi\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103\/Trimite-mi ajutorin\u0163\u0103\/Cu puterea Ta cea mare\/\u015ei \u00een bra\u0163ul T\u0103u cel tare\/N\u0103dejde de drepta\u00adte\/Acum s\u0103 am \u015fi eu parte\u201d.<\/p>\n

Despre moartea lui Tudor scrie patetic popa Ilie de la M\u0103n\u0103stirea Butoiul, prieten bun cu Episcopul Ilarion al Arge\u015fului: \u201e\u015ei cu durere \u00een inim\u0103 am auzit \u015fi am pl\u00e2ns c\u00e2nd l-au v\u00e2ndut pe Tudor doi c\u0103pitani ai s\u0103i, de l-au t\u0103iat noaptea. \u015ei am mers cu p\u0103rintele Ilarion la m\u0103n\u0103stire de am f\u0103cut slujb\u0103 pentru odihna sufletului. \u015ei pl\u00e2ngea lumea \u015fi p\u0103rintele Ilarion se b\u0103tea cu pumnii \u00een piept \u015fi da crucea la norod s\u0103 se \u00eenchine. \u015ei mult\u0103 jale era pe noi to\u0163i\u201d.<\/p>\n

Din toat\u0103 lupta \u015fi fr\u0103m\u00e2ntarea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Revolu\u0163ia din 1821, credin\u0163a \u00een Dumnezeu r\u0103sare aproape \u00een fiece fil\u0103 din scrisorile, r\u0103va\u015fele \u015fi proclama\u0163iile lui Tudor Vladimirescu: \u201eLas toate \u00een plata lui Dumne\u00adzeu!… Ci drept este Dumnezeu \u015fi drept va judeca! … N\u0103d\u0103jduim la mila \u015fi ajutorul lui Dumnezeu c\u0103 bun este! …\u201d<\/p>\n

\u00censu\u015fi poporul rom\u00e2n, spunea el, este \u201ep\u0103zit de Dumnezeu\u201d. Dumnezeu invocat de Tudor Vladimirescu este Cel care ocrote\u015fte pe v\u0103duv\u0103 \u015fi pe orfan, r\u0103spl\u0103te\u015fte pe cel drept \u015fi mustr\u0103 pe cel ce face r\u0103u; este Dumnezeu ve\u015fnic C\u0103ruia el \u00cei va ridica l\u0103ca\u015furile de \u00eenchinare la Prejna Mehedin\u0163ilor, apoi la Clo\u015fani, trimi\u0163\u00e2nd ajutoare la schiturile Topolni\u0163a \u015fi Cioclovina \u015fi la alte biserici; este Dumnezeu Care \u00eei va c\u0103l\u0103uzi via\u0163a \u015fi jertfa. Dumnezeu Cel pream\u0103rit \u00een Sf\u00e2nta Treime a C\u0103rei icoan\u0103 va flutura pe stindardul s\u0103u de lupt\u0103. Este Dumnezeu \u201eCel minunat \u00eentru sfin\u0163ii Lui\u201d, cum gr\u0103ie\u015fte psalmistul.<\/p>\n

Pentru toate acestea, neamul rom\u00e2nesc \u015fi Biserica str\u0103bun\u0103 nu l-au uitat, ci i-au perpetuat memoria c\u00e2nt\u00e2ndu-l \u00een balade, \u00eenchin\u00e2ndu-i opere de art\u0103 \u015fi pagini de literatur\u0103, socotind jertfa lui piatra de temelie a Rom\u00e2niei moderne.<\/p>\n

Iat\u0103 ce frumos spunea \u00eentr-o poezie \u015et. O. Iosif: \u201eErou al unor vremi de slav\u0103,\/ Ce mici suntem, ce mare e\u0219ti!\/ Cu a tale fapte viteje\u0219ti,\/ Din suflete ne risipe\u0219ti,\/ A scepticismului otrav\u0103\u201d (Lui Tudor Vladimirescu).<\/p>\n

De asemenea, George Co\u0219buc concluziona \u0219i el: \u201eDomnul Tudor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103!\/ Sus cu to\u021bii, pui de lei,\/ Pentru \u021bara rom\u00e2neasc\u0103,\/ Pentru drepturile ei!\/ A \u2019mbr\u0103cat c\u0103ma\u0219a mor\u021bii\/ Domnul Tudor, ca Hristos\/ Dar schim\u00adba-va pasul sor\u021bii,\/ Va tr\u00e2nti tiranii jos!\u201d (Oltenii lui Tudor).<\/p>\n

S\u0103 ne reamintim, a\u015fadar, acum, la 200 de ani de la mi\u015feleasca sa ucidere, de acest mucenic al neamului care \u201eniciodat\u0103 nu s-a \u00eenvrednicit de \u00eengropare\u201d, c\u0103ci trupul lui, \u201eciop\u00e2r\u0163it cu iataganele de uciga\u015fi la ceasurile de noapte c\u00e2nd fac ispr\u0103vi t\u00e2lharii\u201d, cum remarca Nicolae Iorga, niciodat\u0103 n-a fost g\u0103sit.<\/p>\n

\u201eCine zace \u00een uitare\/ \u00cen iubitul s\u0103u p\u0103m\u00e2nt,\/ F\u0103r\u0103 cruce, f\u0103r\u0103\u2019o floare\/ F\u0103r\u0103 lacrimi pe morm\u00e2nt?\/ Este Tudor, e o\u0219teanul\/ Ce\u2019nsp\u0103im\u00e2nt\u0103 pe p\u0103g\u00e2n;\/ E Voinicul, e Olteanul,\/ Este Tudor Domn rom\u00e2n.\/ Pl\u00e2ngi, popor nenorocit,\/ Pl\u00e2ngi, c\u0103ci Tudor a pierit\u201d, scria patetic \u00een poezia \u201eDomnul Tudor\u201d I. Niculescu, devenit\u0103 c\u00e2ntec na\u021bional pe melodia lui G. Br\u0103tianu.<\/p>\n

S\u0103-i \u00eenchin\u0103m un g\u00e2nd smerit, s\u0103 rostim o rug\u0103ciune \u015fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m ca exemplul s\u0103u de eroism \u015fi de d\u0103ruire pentru binele na\u0163iei s\u0103-l urm\u0103m \u015fi noi, at\u00e2t genera\u0163iile de ast\u0103zi, c\u00e2t \u015fi cele ce vor veni dup\u0103 noi.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul acesta se \u00eemplinesc 200 de ani de la Revolu\u0163ia din 1821 condus\u0103 de Tudor Vladimirescu, eveniment epocal, ce a fost, dup\u0103 spusa lui Nico\u00adlae B\u0103lcescu, \u201ede\u015fteptarea na\u0163iei\u201d. Au trecut 200 de ani de la evenimentele istorice care au marcat realizarea \u201eprimei revolu\u0163ii democratice \u015fi sociale\u201d din istoria Rom\u00e2niei, iar colbul vremii pare s\u0103 se a\u015feze … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-16058","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16058","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16058"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16058\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16060,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16058\/revisions\/16060"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16058"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16058"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}