{"id":16027,"date":"2021-04-21T22:39:32","date_gmt":"2021-04-22T02:39:32","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=16027"},"modified":"2021-04-21T22:41:13","modified_gmt":"2021-04-22T02:41:13","slug":"pribegia-lui-dimitrie-cantemir","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2021\/04\/21\/pribegia-lui-dimitrie-cantemir\/","title":{"rendered":"Pribegia lui Dimitrie Cantemir (1673-1723)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Proclamarea anului 2021 ca \u201eAn omagial al pastora\u0163iei rom\u00e2nilor din afara Rom\u00e2niei\u201d reprezint\u0103 un bun prilej de \u00een\u0163elegere a exodului contemporan, dar \u015fi de rememorare a istoriilor rom\u00e2nilor care, \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri \u015fi contexte dificile, aleg aceast\u0103 solu\u0163ie a plec\u0103rii temporare ori definitive din \u0163ar\u0103. Parcurgem mai \u00eent\u00e2i prima etap\u0103 a istoriei exilului \u015fi exila\u0163ilor rom\u00e2ni \u015fi aducem \u00een lumin\u0103 una dintre cele mai ilustrative personalit\u0103\u0163i din prisma experien\u0163ei exilului, Dimitrie Cantemir, c\u0103ci, din cei 50 de ani de via\u0163\u0103, 35 i-a petrecut departe de \u0163ara sa, pe care nu avea s\u0103 o mai vad\u0103 vreodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

Istoria Evului Mediu rom\u00e2nesc este una a supravie\u0163uirii. Domnitorii \u00eencercau s\u0103 men\u0163in\u0103 independen\u0163a ori autonomia \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een func\u0163ie de context, fie prin \u00eencheierea de alian\u0163e cu puterile cre\u015ftine, prin sabie ori prin diploma\u0163ia bac\u015fi\u015fului, fie cump\u0103r\u00e2nd lini\u015ftea \u0163\u0103rii de la Imperiul Otoman. De aceea, g\u0103sim domni care coopereaz\u0103 cu polonezii, cu ungurii \u015fi austriecii ori cu ru\u015fii, ac\u0163ion\u00e2nd conform intereselor acestor alia\u0163i. Lista lor este lung\u0103 \u015fi reflect\u0103 faptul c\u0103, \u00eentotdeauna, statele mici au avut nevoie de alia\u0163i ori protectori pentru a continua s\u0103 existe. Aceasta este \u015fi semnifica\u0163ia ac\u0163iunilor lui Dimitrie Cantemir, pe care George C\u0103linescu l-a numit \u00een monumentala sa ,,Istorie a literaturii rom\u00e2ne\u201d \u201eerudit de faim\u0103 european\u0103, voievod moldovean, academician berlinez, prin\u021b moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru\u201d. Un alt critic literar, Pompiliu Constantinescu, \u00eel descria ca fiind \u201eexponentul spiritual al unui veac \u00eentreg, veacul al XVIII-lea, \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 [\u2026] primul european din istoria culturii na\u0163ionale […] opera lui este expresia unui enciclopedism grandios dep\u0103\u015find tradi\u0163ia de p\u00e2n\u0103 atunci a culturii din principate\u201d.<\/p>\n

Dimitrie Cantemir s-a n\u0103scut la 26 octombrie 1673, \u00een familia serdarului Constantin Cantemir, un mic boier din \u0162ara de Jos a Moldovei. Dimitrie era al doilea copil al familiei, primul fiind Antioh. Mama sa, Ana Bant\u0103\u015f, era descendenta unei vechi familii boiere\u015fti, cu r\u0103d\u0103cini \u00een vremea domniei Sf\u00e2ntului Voievod \u015etefan cel Mare, \u00een timp ce tat\u0103l, care o vreme a fost ofi\u0163er \u00een armata polon\u0103, s-a remarcat ca un bun soldat, faptele sale de arme aduc\u00e2ndu-i notorietate \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. \u00centr-un context favorabil, Constantin Cantemir ajunge domn al Moldovei, st\u00e2nd pe scaunul mu\u015fatinilor, \u00eentre anii 1685 \u015fi 1693.<\/p>\n

Dup\u0103 cum ne indic\u0103 sursele documentare, Dimitrie Cantemir \u015fi-a \u00eenceput educa\u0163ia \u00een Moldova, probabil la prestigioasa \u015fcoal\u0103 domneasc\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea \u201eSfin\u0163ii Trei Ierarhi\u201d. Printre educatorii s\u0103i s-a num\u0103rat \u015fi un \u00eenv\u0103\u0163at ieromonah grec, care avea s\u0103 lase o puternic\u0103 amprent\u0103 teologic\u0103 asupra form\u0103rii sale, reflectat\u0103 \u00een opera de mai t\u00e2rziu a viitorului domnitor. La v\u00e2rsta de 15 ani, Dimitrie Cantemir a fost trimis la Constantinopol ca z\u0103log de credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sultan. A\u015fa cum se \u00eemp\u0103m\u00e2ntenise tradi\u0163ia, copiii de domn deveneau prizonieri ai turcilor, oblig\u00e2ndu-i astfel pe p\u0103rin\u0163ii lor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fideli imperiului. Constantin Cantemir a v\u0103zut \u00een \u015federea fiului s\u0103u la Constantinopol o oportunitate pentru o educa\u0163ie aleas\u0103, de aceea t\u00e2n\u0103rul Dimitrie a urmat cursurile Academiei Teologice grece\u015fti de pe l\u00e2ng\u0103 Patriarhia din Constantinopol.<\/p>\n

Av\u00e2nd dragoste de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u00een anii petrecu\u0163i pe malurile Bosforului, el a cercetat cu asiduitate documente, acte legislative, lucr\u0103ri din domeniile istoriei, dreptului, etnografiei, des\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi formarea intelectual\u0103. \u00cen 1693, tat\u0103l s\u0103u se stinge din via\u0163\u0103, Dimitrie revine \u00een \u0163ar\u0103, iar boierii \u00eel aleg domn. A stat pe tron, \u00eens\u0103, numai trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pentru c\u0103 sultanul l-a numit voievod al Moldovei pe Constantin Duca, ginerele domnului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Constantin Br\u00e2ncoveanu. Dimitrie Cantemir pleac\u0103 din nou la Constantinopol, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1710. \u00cen acest timp, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Casandra, fiica lui \u015eerban Cantacuzino, domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, care va aduce pe lume cinci copii.<\/p>\n

La Constantinopol, Cantemir \u015fi-a ridicat un palat, unde va scrie o parte a operei sale. \u00cen perioada aceasta a primului exil, \u00een 1698, \u00ee\u015fi public\u0103 prima lucrare, \u201eDivanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea\u201d, apoi, \u00een 1705, finalizeaz\u0103 \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201d, \u00een care relateaz\u0103 sub form\u0103 de jurnal aspecte ale biografiei sale constantinopolitane \u015fi pe care George C\u0103linescu o considera cea mai bun\u0103 oper\u0103 literar\u0103 a sa \u015fi o dovad\u0103 a m\u0103iestriei scriitorice\u015fti a autorului. Spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1710, sultanul \u00eel pune pe tronul Moldovei, cu misiunea de a se asigura c\u0103 voievodul muntean Constantin Br\u00e2ncoveanu r\u0103m\u00e2ne fidel imperiului.<\/p>\n

Unii istorici sus\u0163in c\u0103 domnia lui Dimitrie Cantemir a fost caracterizat\u0103 de \u00eencercarea acestuia de a introduce principiile absolutismului monarhic, combinat cu accente ale iluminismului ce animau principii din spa\u0163iul european. La 13 aprilie 1711, Cantemir a \u00eencheiat un tratat cu \u0163arul Rusiei, Petru cel Mare, sim\u0163indu-se mai apropiat de Rusia ortodox\u0103 dec\u00e2t de Imperiul Otoman. \u00cen plus, elanul reformator al \u0163arului, preocup\u0103rile intelectuale \u015fi receptarea european\u0103 a acestuia au fost elemente care l-au determinat pe Cantemir s\u0103 se apropie de el. \u00cen ziua de 24 iunie 1711, \u0163arul rus a sosit la Ia\u015fi, unde a vizitat m\u0103n\u0103stirile ora\u015fului, ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eenc\u00e2ntat de frumuse\u0163ea zidirilor \u015fi \u00eent\u0103rind astfel prietenia cu domnul moldovean. Ghidul \u0163arului prin ora\u015f a fost cronicarul Neculce, pe atunci hatman al \u0163\u0103rii. \u00cen iulie 1711, \u00eentre Rusia \u015fi Turcia izbucne\u015fte un conflict militar, iar Cantemir s-a al\u0103turat ru\u015filor, conform tratatului semnat. \u00cen b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut, armata moldo-rus\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar \u0163arul a fost nevoit s\u0103 accepte pacea cu otomanii, refuz\u00e2nd \u00eens\u0103 condi\u0163ia de a-l preda pe domnul rom\u00e2n.<\/p>\n

Prieten \u015fi prizonier al lui Petru cel Mare<\/strong><\/p>\n

Anul 1711 reprezint\u0103 pentru Cantemir \u00eenceputul exilului s\u0103u definitiv, c\u0103ci nu \u015fi-a mai v\u0103zut \u0163ara niciodat\u0103. Fostul domn a plecat \u00een Rusia \u00eenso\u0163it de o veritabil\u0103 curte domneasc\u0103, printre cei 23 de boieri afl\u00e2ndu-se \u015fi cronicarul Ion Neculce. Prietenia \u015fi aprecierea \u0163arului fa\u0163\u0103 de fostul domn se manifest\u0103 constant, chiar dac\u0103 uneori \u0163arul \u00eei impune restric\u0163ii, nu r\u0103spunde favorabil unor cereri sau \u00eel trateaz\u0103 cu superioritatea autocratului tr\u0103itor \u00een acest spa\u0163iu al lumii. Cantemir devine prin\u0163 rus \u00een august 1711, prin ucazul \u0163arului, iar mai t\u00e2rziu, senator \u015fi consilier important al lui Petru cel Mare pe problemele Orientului, ca unul care tr\u0103ise la Constantinopol \u015fi cuno\u015ftea tainele politicii otomane. Pentru \u00eenlesnirea traiului, fostul domn a primit un palat \u015fi c\u00e2teva mo\u015fii. Via\u0163a \u00een exilul rus nu era, \u00eens\u0103, comod\u0103. La doi ani de la sosire, so\u0163ia lui Cantemir trece la cele ve\u015fnice. Atmosfera devine deprimant\u0103 \u015fi acomodarea tot mai grea, iar cei din suita domnului nu sunt deloc ferici\u0163i. M\u0103cinat de dorul de \u0163ar\u0103, Ioan Neculce cere s\u0103 plece, ceea ce \u015fi ob\u0163ine. El scrie \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele acestei experien\u0163e: \u201eIar\u0103 cu Domnul niciodat\u0103 s\u0103 nu pribege\u015fti, m\u0103car cum ar hi; c\u0103ci str\u0103inii caut\u0103 numai pre Domn s\u0103-l cinsteasc\u0103, iar pre boierii ce sunt pribegi cu Domnul \u00eentr-o nimic\u0103 s\u00eent\u201d.<\/p>\n

Printre at\u00e2tea drame \u015fi obliga\u0163ii, Cantemir \u00ee\u015fi face vreme \u015fi pentru opera sa. \u00cen iulie 1714 a fost numit membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din Berlin, iar \u00een 1716 va termina de scris dou\u0103 importante \u015fi apreciate lucr\u0103ri: \u201eDescrierea Moldovei\u201d \u015fi \u201eCre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea cur\u0163ii otomane\u201d. Prima sa lucrare este utilizat\u0103 \u015fi ast\u0103zi ca izvor documentar \u015fi etnologic pentru cunoa\u015fterea lumii disp\u0103rute a Moldovei de odinioar\u0103. Academicianul Florin Constantiniu remarca faptul c\u0103 aceasta este o prezentare \u015fi o evaluare critic\u0103 a locuitorilor \u0163\u0103rii, c\u0103rora Cantemir le g\u0103se\u015fte drept calit\u0103\u0163i principale ,,credin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103 \u015fi ospe\u0163ia\u201d. De altfel, domnul \u00eensu\u015fi este un bun cre\u015ftin, fiind ctitor de biserici. \u00cen Moldova, este cunoscut\u0103 drept ctitorie a sa biserica M\u0103n\u0103stirii Dimitrie Cantemir din comuna cu acela\u015fi nume, jude\u0163ul Vaslui, iar \u00een spa\u0163iul rus a ctitorit c\u00e2teva biserici \u00een satele de pe mo\u015fiile sale. <\/p>\n

\u00cen ziua de 21 august 1723, Dimitrie Cantemir a trecut la cele ve\u015fnice. Osemintele sale au fost aduse \u00een \u0163ar\u0103 \u00een anul 1935 \u015fi depuse \u00eentr-o cript\u0103 la Biserica \u201eSfin\u0163ii Trei Ierarhi\u201d din Ia\u015fi. Se \u00eencheia astfel lungul exil al c\u0103rturarului \u015fi domnitorului care a l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103 \u00een istoria na\u0163ional\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Proclamarea anului 2021 ca \u201eAn omagial al pastora\u0163iei rom\u00e2nilor din afara Rom\u00e2niei\u201d reprezint\u0103 un bun prilej de \u00een\u0163elegere a exodului contemporan, dar \u015fi de rememorare a istoriilor rom\u00e2nilor care, \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri \u015fi contexte dificile, aleg aceast\u0103 solu\u0163ie a plec\u0103rii temporare ori definitive din \u0163ar\u0103. Parcurgem mai \u00eent\u00e2i prima etap\u0103 a istoriei exilului \u015fi exila\u0163ilor … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-16027","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16027"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16027\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16030,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16027\/revisions\/16030"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}