Sf\u00e2ntul Mucenic Sava de la Buz\u0103u, str\u0103rom\u00e2n care a p\u0103timit \u00een p\u0103r\u021bile Buz\u0103ului de ast\u0103zi, este legat cu numele de \u015fase \u201eScrisori cre\u015ftine, adev\u0103rate pagini patristice\u201d, care au circulat la nord de Dun\u0103re \u00een perioada 372-374. Despre el vorbe\u015fte Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00eentr-o ampl\u0103 coresponden\u0163\u0103 cu guvernatorul provinciei Sci\u0163ia Mic\u0103, Iunius Soranus. Martiriul Sf\u00e2ntului Mucenic Sava este certificat istoric \u00een unele dintre cele mai apreciate consemn\u0103ri hagiografice din perioada Bisericii primare.<\/strong><\/p>\nO prim\u0103 \u00eensemnare despre via\u0163a sf\u00e2ntului mucenic se reg\u0103se\u0219te \u00een scrisoarea guvernatorului Iunius Soranus c\u0103tre Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare. Contextul despre care pomene\u015fte guvernatorul este legat de persecu\u0163iile cre\u015ftinilor din p\u0103r\u0163ile dun\u0103rene, din pricina popoarelor migratoare, \u00een special a go\u0163ilor lui Athanaric. R\u0103spunsul Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare ajunge \u00een Sci\u0163ia Mic\u0103 \u00een anul 373. Printre elementele familiare \u015fi men\u0163iunea rudeniei \u00een care se afla cu guvernatorul, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00eel roag\u0103 pe acesta s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 pe mucenicii care sufereau cumplit pentru numele lui Hristos. \u00cel asigur\u0103, totodat\u0103, c\u0103 prin fapta lui bun\u0103 va c\u00e2\u015ftiga \u201eo comoar\u0103 de mare pre\u0163\u201d \u00eenaintea lui Dumnezeu. Rug\u0103mintea sf\u00e2ntului c\u0103tre Iunius merge mai departe, sf\u0103tuindu-l \u201es\u0103 trimit\u0103 \u00een patrie osemintele – cinstitele moa\u015fte – ale martirilor\u201d uci\u015fi de prigonitorii p\u0103g\u00e2ni. \u201eCu aceast\u0103 mare dorin\u0163\u0103, rug\u0103minte, termin\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare Epistola sa \u00een 373 c\u0103tre compatriotul s\u0103u, guvernatorul Iunius Soranus de la Tomis. Se \u00een\u0163elege c\u0103 rug\u0103mintea era pentru a-i trimite cinstitele moa\u015fte ale dreptcredinciosului \u015fi de Hristos mult iubitorul, fost cite\u0163 de biseric\u0103, c\u00e2nt\u0103re\u0163 sau dasc\u0103l, cum se mai nume\u015fte uneori Sf\u00e2ntul Sava, cel care suferise moarte martiric\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile Buz\u0103ului de ast\u0103zi, la 12 aprilie 372\u201d (Nestor Vornicescu, Despre P\u0103timirea Sf\u00e2ntului Sava Gotul din P\u0103r\u0163ile Buz\u0103ului \u015fi Scrisorile din anii 372-374 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cinstitele sale moa\u015fte, <\/i>Buz\u0103u, 2000, p. 8).<\/p>\n
Dimpreun\u0103 cu Sf\u00e2ntul Sava a suferit moarte muceniceasc\u0103 \u015fi Sf\u00e2ntul Nichita Gotul, ale c\u0103rui sfinte moa\u015fte au ajuns ulterior \u00een Cilicia, fiind a\u015fezate spre \u00eenchinare \u00eentr-o biseric\u0103 din ora\u015ful Mopsuestia. De asemenea, tot \u00een decursul persecu\u0163iei lui Athanaric (369-372) au fost uci\u0219i \u015fi go\u0163ii ortodoc\u015fi In, Pin \u015fi Rim, ale c\u0103ror moa\u015fte au fost trimise cre\u015ftinilor din sudul Dun\u0103rii.<\/p>\n
Darul Bisericii din Sci\u0163ia Mic\u0103 pentru Cetatea Capadociei<\/strong><\/p>\nLa rug\u0103mintea Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, guvernatorul Iunius a trimis, a\u015fadar, moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Sava \u00een Cetatea Capadociei, dup\u0103 cum se g\u0103se\u015fte men\u0163ionat \u00een sinaxarul sf\u00e2ntului: \u201eIar Iunius Soranus, prea str\u0103lucitul conduc\u0103tor al Scythiei, trimi\u0163\u00e2nd b\u0103rba\u0163i vrednici de \u00eencredere, l-a adus pe acesta din \u0163ara barbar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (\u00een Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit). \u015ei, d\u00e2nd patriei sale un dar pre\u0163ios \u015fi sl\u0103vit al credin\u0163ei, l-au trimis \u00een Capadocia la preacucernicia voastr\u0103, din voin\u0163a presbiterului (din Go\u0163ia), Domnul r\u00e2nduind cele spre bucuria fra\u0163ilor celor ce suf\u0103r \u015fi se tem de El. \u00centrunindu-v\u0103, deci, \u00een adunare duhovniceasc\u0103, \u00een ziua \u00een care lupt\u0103torul a primit cununa (mucenicia), s\u0103 vesti\u0163i \u015fi fra\u0163ilor de dincolo (din Imperiul Roman), c\u0103 \u00een toat\u0103 Biserica Universal\u0103 \u015fi Apostoleasc\u0103 s\u0103 se fac\u0103 bucurie mare, sl\u0103vind pe Domnul cel ce face alegerea servilor S\u0103i\u201d (Martiriul Sf\u00e2ntului Sava Gotul, \u00een PSB 11, 1982, p. 328). Acest mare dar s-a f\u0103cut cu binecuv\u00e2ntarea Sf\u00e2ntului Bretanion, Episcopul Tomisului din vremea aceea. Se \u015ftie, de asemenea, c\u0103 cinstitele moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Sava \u201eau fost str\u0103mutate din Dacia carpatic\u0103, numit\u0103 pe atunci Go\u0163ia, \u00een anul 373 sau 374, prin Tomis, \u00een Cesareea Capadociei\u201d.<\/p>\n
La scurt timp dup\u0103 ce moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Sava au plecat spre Cetatea Cezareei, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a primit o alt\u0103 epistol\u0103, de data aceasta din partea Sf\u00e2ntului Ambrozie al Mediolanului, prin care \u00eei solicita trimiterea din Capadocia a osemintelor Episcopului Dionisie al Milanului, mort \u00een 355 \u00een exil. R\u0103spunsul p\u0103rintelui capadocian a fost afirmativ, cuprinz\u00e2nd, totodat\u0103, un argument de cert\u0103 valoare doctrinar\u0103 pentru cultul \u015fi cinstirea sfintelor moa\u015fte: \u201eAten\u0163ia \u015fi r\u00e2vna ta (Sf\u00e2ntului Ambrozie) fa\u0163\u0103 de fericitul episcop Dionisie m\u0103rturisesc \u00eentreaga ta dragoste fa\u0163\u0103 de Domnul, cinstire fa\u0163\u0103 de \u00eena\u00adinta\u015fi \u015fi adorare fa\u0163\u0103 de credin\u0163\u0103. Atitudinea binevoitoare fa\u0163\u0103 de \u00eempreun\u0103-slujitori se refer\u0103 la St\u0103p\u00e2nul C\u0103ruia i-au slujit. Cel ce cinste\u015fte pe cei ce au luptat pentru credin\u0163\u0103 manifest\u0103 acela\u015fi zel \u00een credin\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t una \u015fi aceea\u015fi ac\u0163iune d\u0103 m\u0103rturie de mult\u0103 virtute\u201d (Epistola XXII, 2-3 \u015fi 12-13).<\/p>\n
P\u0103timirea<\/strong><\/p>\n\u00cen Epistola pe care Biserica din Go\u0163ia a \u00eena\u00adintat-o ca document \u00eenso\u0163itor \u00een trimiterea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Sava c\u0103tre arhiereasca Cetate a Capadociei g\u0103sim r\u00e2nduit\u0103 \u015fi \u201eP\u0103timirea\u201d acestuia. \u00censemnarea constituie, \u00een fapt, \u201eprima scrisoare hagiografic\u0103 – care se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi – ap\u0103rut\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii noastre\u201d (Nestor Vornicescu, Despre P\u0103timirea Sf\u00e2ntului Sava,<\/i> p. 11). Pentru \u00eenceput g\u0103sim men\u021bionat aici faptul c\u0103 sf\u00e2ntul era de neam grec, originar din Asia Mic\u0103. Numele de \u201eGotul\u201d \u00eel preluase odat\u0103 cu noua sa ob\u00e2r\u015fie. \u00cen via\u0163a obi\u015fnuit\u0103 \u00eemplinea slujirea de c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u00een biseric\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se de fiecare dat\u0103 \u201ecump\u0103tat, \u00een toate \u00eenfr\u00e2nat, tr\u0103ind \u00een feciorie, retras, st\u0103ruind \u00een rug\u0103ciuni, av\u00e2nd o credin\u0163\u0103 cu totul curat\u0103, care lucreaz\u0103 prin dragoste\u201d (Actele martirice, pp. 319-324).<\/p>\n
La vremea persecu\u0163iei, Sf\u00e2ntul Sava a m\u0103rturisit deschis c\u0103 este cre\u015ftin, cu toate c\u0103 to\u021bi ceilal\u0163i se temeau, lep\u0103d\u00e2nd numele lui Hristos. \u00cent\u0103r\u00e2ta\u0163i de cuvintele m\u0103rturisitorului, p\u0103g\u00e2nii au dat n\u0103val\u0103 \u00een biserica \u00een care slujea, chiar \u00een noaptea Sfintelor Pa\u015fti. \u00cempreun\u0103 cu preotul Sansalas, sf\u00e2ntul a trecut prin nemiloase chinuri p\u00e2n\u0103 a doua zi, c\u00e2nd l-au \u00eenecat \u00een r\u00e2ul Mousaios (Buz\u0103u). L\u0103sat mai multe zile ne\u00eengropat, neatins \u00eens\u0103 de fiarele s\u0103lbatice, trupul Sf\u00e2ntului Sava a fost a\u015fezat \u00een p\u0103m\u00e2nt cu mare cinste de credincio\u015fi. Cultul s\u0103u a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 chiar din anul 372, fiind men\u0163ionat \u00een primele calendare cu zilele de cinstire de 12, 15 \u015fi 17 aprilie.<\/p>\n
\u00cen limba rom\u00e2n\u0103, via\u0163a \u015fi p\u0103timirile Sf\u00e2ntului Sava au fost traduse pentru prima dat\u0103 de Sf\u00e2ntul Mitropolit Dosoftei al Moldovei, \u00een Proloage sau Via\u0163a \u015fi petrecerea sfin\u0163ilor (Ia\u015fi, 1683, p. 411). De asemenea, \u201eversiunea P\u0103timirii Sf\u00e2ntului Sava, pe larg, s-a f\u0103cut \u00een \u015fcoala paisian\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163u, de ierodiaconul \u015etefan Dasc\u0103lul, \u015fi s-a tip\u0103rit \u00een volumul Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor pe aprilie, dat la lumin\u0103 \u00een aceea\u015fi chinovie de Mitropolitul Moldoviei, Veniamin Costachi, la 15 aprilie\u201d (Nestor Vornicescu, Despre P\u0103timirea Sf\u00e2ntului Sava<\/i>, p. 17).<\/p>\n
\u00cen consecin\u0163\u0103, pentru iubitorii de hagiografie, Mitropolitul Nestor Vornicescu consemneaz\u0103 faptul c\u0103 \u201eP\u0103rimirea Sf\u00e2ntului Sava<\/i> este remarcabil\u0103 prin realismul descrierii, o descriere care nu se conformeaz\u0103 stilului clasic hagiografic, unde predomin\u0103 elementele miracolului; aici, faptele se nareaz\u0103 \u00eentr-un mod original, parc\u0103 manifest\u00e2nd o grij\u0103 anume pentru autenticitatea istorisirii unui martor ocular\u201d (p. 23).<\/p>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sf\u00e2ntul Mucenic Sava de la Buz\u0103u, str\u0103rom\u00e2n care a p\u0103timit \u00een p\u0103r\u021bile Buz\u0103ului de ast\u0103zi, este legat cu numele de \u015fase \u201eScrisori cre\u015ftine, adev\u0103rate pagini patristice\u201d, care au circulat la nord de Dun\u0103re \u00een perioada 372-374. Despre el vorbe\u015fte Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00eentr-o ampl\u0103 coresponden\u0163\u0103 cu guvernatorul provinciei Sci\u0163ia Mic\u0103, Iunius Soranus. Martiriul … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-16004","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16006,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16004\/revisions\/16006"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/sf-sava-de-la-buzau.jpg\")
<\/a><\/p>\n