{"id":15966,"date":"2021-02-18T16:03:19","date_gmt":"2021-02-18T21:03:19","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15966"},"modified":"2021-02-18T16:03:19","modified_gmt":"2021-02-18T21:03:19","slug":"de-la-templu-la-biserica-o-istorie-fabuloasa","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2021\/02\/18\/de-la-templu-la-biserica-o-istorie-fabuloasa\/","title":{"rendered":"De la templu la biseric\u0103, o istorie fabuloas\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Primul Templu din Ierusalim a fost construit de Solomon, fiul lui David \u0219i rege al Israelului, pe Muntele Moria, numit \u00een zilele noastre Muntele Templului. A fost distrus de c\u0103tre babilonieni \u00een anii 587-586 \u00ee.Hr. \u00cen timpul domina\u021biei persane, care a urmat celei babiloniene, \u00eemp\u0103ratul Cirus cel Mare a permis evreilor recl\u0103direa templului, care a avut ini\u021bial dimensiuni modeste. Noua cl\u0103dire, cunoscut\u0103 drept al Doilea Templu, a fost amplu extins\u0103 \u0219i restaurat\u0103 \u00een anii domniei lui Irod cel Mare. Avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 \u0219i ea distrus\u0103, de data aceasta de c\u0103tre \u00adromani, \u00een timpul represiunilor fa\u021b\u0103 de \u00adrevolta evreilor din anii 66-73 d.Hr.<\/strong><\/p>\n

L-am \u00eentrebat pe prof. dr. arh. Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u015fti, c\u00e2nd au ap\u0103rut primele temple cunoscute din istoria lumii \u0219i ce rol jucau. \u201eDepinde cum definim termenii\u201d, ne-a r\u0103spuns acesta. \u201eDac\u0103 suntem \u00een c\u0103utarea unui spa\u021biu sacru, \u0219i acestuia trebuie s\u0103 \u00eei d\u0103m o defini\u021bie: e un loc \u00een care au loc ritualuri, cu ritmuri diferite, dedicate unui eveniment sau unei fiin\u021be transcendente? Dac\u0103 are un centru \u0219i limite, iar ceea ce se afl\u0103 \u00een interiorul limitelor pare s\u0103 sugereze ceva radical diferit (alteritate radical\u0103 este chiar defini\u021bia sacrului, dup\u0103 Rudolf Otto) fa\u021b\u0103 de ceea ce este \u00een afara lor, atunci putem presupune c\u0103 ne afl\u0103m dinaintea unui astfel de loc sacru. Apoi intervine stabilitatea acestor limite, prin construc\u021bie, gener\u00e2nd un spa\u021biu non-natural pentru ritual, un loc public pentru celebrarea acestuia. Din acest punct de vedere, cel mai vechi templu, foarte probabil, este cel de la G\u00f6bekli Tepe, \u00een sud-estul Turciei de azi, aproape de grani\u021ba cu Siria, care pare a avea circa 12.000 de ani. Straniu la aceast\u0103 incint\u0103 este c\u0103 precede agricultura, care p\u00e2n\u0103 la el p\u0103rea a fi precondi\u021bia pentru apari\u021bia faptului religios \u0219i, deci, a construc\u021biilor dedicate. S-au mai f\u0103cut anun\u021buri despre asemenea alc\u0103tuiri mai vechi, dar, deocamdat\u0103, nu au fost confirmate arheologic.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Despre cele dou\u0103 temple din Ierusalim avem m\u0103rturii \u0219i din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, dar \u0219i din arheologia biblic\u0103. Primul a \u00eenceput cu constituirea resurselor \u0219i cu o revela\u021bie a formei \u0219i propor\u021biilor avut\u0103 de regele David. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, i s-a revelat \u0219i faptul c\u0103 nu el \u00eel va construi, ci fiul s\u0103u, Solomon, ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. \u201eCa \u0219i \u00een cazul piramidelor, abund\u0103 legendele: materialele cele mai nobile au fost aduse din Liban, cu acordul regelui Hiram, care ar fi trimis \u0219i un arch\u00e9-tekton<\/i>, pe Hiram Abif, s\u0103 asiste edificarea. Or, acest prim-arhitect este disputat \u0219i de breslele de constructori operativi, p\u00e2n\u0103 la arhitec\u021bii de ast\u0103zi, dar \u0219i de constructorii speculativi, dup\u0103 1717; \u0219i unii, \u0219i al\u021bii \u021bin doliu dup\u0103 ce fondatorul ar fi fost ucis de calfele sale \u0219i, ca urmare, \u00eenc\u0103 \u0219i \u00adast\u0103zi, se \u00eembrac\u0103 \u00een negru.\u201d<\/p>\n

Pregustarea cerului<\/strong><\/p>\n

Un al doilea templu, fastuos, a fost practic recl\u0103dit de Irod cel Mare \u0219i acesta e cel pomenit \u00een Noul Testament, \u00een care a intrat Iisus \u0219i \u00een care a avut loc scena cu zarafii din curte. \u00cen anul 70 d.Hr., templul acesta a fost complet demolat \u0219i Ierusalimul devastat. Se p\u0103streaz\u0103 Zidul Pl\u00e2ngerii, cu toate tunelurile sale, \u00een parte vizitabile. \u201ePe amplasamentul prezumat al templului propriu-zis, care fusese anturat de nenum\u0103rate alte spa\u021bii de depozitare \u0219i activit\u0103\u021bi colaterale, a fost edificat Domul St\u00e2ncii, care acoper\u0103 locul mitologic al ascensiunii lui Mahomed. Tot acolo se mai afl\u0103 o moschee, Al-Aqsa, ini\u021bial biseric\u0103 ridicat\u0103 de crucia\u021bi. Templul propriu-zis avea la intrare dou\u0103 coloane, numite Jaqin \u0219i Boaz, apoi o camer\u0103 sf\u00e2nt\u0103 (naos) \u0219i o Sf\u00e2nta Sfintelor, unde se va fi aflat chivotul leg\u0103m\u00e2ntului, cel purtat de evrei prin de\u0219ert \u0219i care va fi con\u021binut Tablele Legii. Este o structur\u0103 care se reg\u0103se\u0219te \u0219i ast\u0103zi \u00een structura bisericii cre\u0219tine, dar \u0219i a sinagogilor. Dup\u0103 episodul iconoclast, fervoarea cu care cre\u0219tinii bizantini au adus \u00eenapoi icoane \u00een biserici a impus apari\u021bia iconostasului, numit de teologul rus Pavel Florenski \u00abo pregustare a cerului\u00bb \u0219i care, cu perdelele sale, a creat aceea\u0219i structur\u0103 ca aceea a templului, \u00eentre un naos pentru credincio\u0219i \u0219i un altar pentru ofician\u021bi.\u201d Structura unei biserici, ne explic\u0103 profesorul Augustin Ioan, are trei surse formale. Prima este Templul din Ierusalim. A doua este camera de oaspe\u021bi a casei unde s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it Cina cea de Tain\u0103 \u0219i, deci, prima Euharistie. \u201e\u0218i templul fusese numit Casa Numelui Domnului, dar, o dat\u0103 \u00een plus, biserica prime\u0219te astfel ceva din atmosfera domestic\u0103 a unui c\u0103min. Ea este, de pild\u0103, locul unde putem pl\u00e2nge nestingheri\u021bi. Iar a treia surs\u0103 este bazilica, spa\u021biu al \u00eemp\u0103r\u021birii drept\u0103\u021bii \u00eenainte de edictele lui Constantin cel Mare (cel numit de Biseric\u0103 \u00ab\u00eentocmai cu Apostolii\u00bb). \u00cen timp, crucea a modificat bazilica, ap\u0103r\u00e2nd exedrele laterale \u0219i, deci, spa\u021biul cruciform, \u00een vest cu transept, intersec\u021bia acestor bra\u021be ale crucii fiind surmontat\u0103 de un sistem de bol\u021bi \u0219i, cel mai sus, cupola (sau, \u00een timp, o turl\u0103 peste care se afl\u0103 o cupol\u0103).\u201d<\/p>\n

Templul din casa lui Pitagora<\/strong><\/p>\n

L-am rugat pe interlocutorul nostru s\u0103 ne ofere exemple de case folosite ca temple ori biserici. \u201eCasa lui Pitagora a fost transformat\u0103, dup\u0103 moartea lui, \u00een templu. Dar \u0219i la noi putem observa, \u00een Ardeal, analogia arhitectural\u0103 a casei de lemn cu biserica, deosebirea fiind adeseori doar existen\u021ba a dou\u0103 u\u0219i pe axa vest-est, \u00een loc de una central\u0103 \u0219i dou\u0103 laterale, ca la cas\u0103. Acolo unde s-a putut, a crescut c\u00e2te o turl\u0103, din ce \u00een ce mai \u00eenalt\u0103 (acum biserica nou\u0103 de lemn a M\u0103n\u0103stirii S\u0103p\u00e2n\u0163a-Peri se m\u00e2ndre\u0219te a avea cea mai \u00eenalt\u0103 turl\u0103 de lemn din lume: 78 de metri).\u201d<\/p>\n

\u00cen Vechiul Testament exist\u0103 un mare num\u0103r de detalii, foarte stricte, privitoare la cum a trebuit s\u0103 fie realizat cortul cu care poporul evreu a umblat \u00een exil. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 astfel de standarde se reg\u0103sesc \u00een bisericile ortodoxe de azi? \u201eCortul supravie\u021buie\u0219te \u00een decora\u021bia bisericii ortodoxe, \u00een pronaos fiind reprezentat\u0103 incinta de p\u00e2nz\u0103 unde va fi anturat cortul, care, la r\u00e2ndul lui, proteja chivotul leg\u0103m\u00e2ntului. Dar nu exist\u0103 un echivalent arhitectonic al erminiei, cartea de explicare \u0219i de interpretare a picturii biserice\u0219ti, cuprinz\u00e2nd normele dup\u0103 care se execut\u0103 pictura unui l\u0103ca\u0219 de cult, detaliind con\u021binutul reprezent\u0103rilor iconografice dintr-o biseric\u0103 ortodox\u0103. Astfel, pe de o parte, putem observa o libertate arhitectural\u0103 regional\u0103, ilustrat\u0103 de diferen\u021bele dintre biserica bazilical\u0103, cea de plan treflat \u0219i, apogeu al arhitecturii bizantine, cea de cruce greac\u0103 \u00eenscris\u0103, cu bra\u021be egale \u0219i cupol\u0103 deasupra; iar pe de alt\u0103 parte, diferen\u021bele, inclusiv tipologice, dar \u0219i de decora\u021bie interioar\u0103 \u0219i exterioar\u0103, \u00eentre Muntenia \u0219i Moldova medievale.\u201d<\/p>\n

\u00cen final, l-am rugat pe profesorul Augustin Ioan s\u0103 comenteze realiz\u0103rile arhitecturale moderniste \u00een proiectarea de biserici. Arhitectura bisericii cre\u0219tine, ne-a spus, a fost revolu\u021bionar\u0103, f\u0103r\u0103 a fi modernist\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea. \u201eExperimentele de dup\u0103 Marea Unire dovedesc acest lucru \u0219i pentru Rom\u00e2nia, cu marile catedrale din Transilvania, dar \u0219i cu bisericile neo-bizantine din Bucure\u0219ti (Ca\u0219in, Elefterie Nou). Pe plan interna\u021bional, dup\u0103 Conciliul Vatican II, arhitectura bisericilor catolice a luat o turnur\u0103 modernist\u0103 \u0219i socializant\u0103, sever criticat\u0103 chiar din interior, ast\u0103zi. Dar nici ortodoc\u0219ii nu au stat degeaba: un prim exemplu este biserica greco-ortodox\u0103 din Wauwatosa, Wisconsin, a excep\u021bio\u00adnalului arhitect american Frank Lloyd Wright sau, cu adev\u0103rat revolu\u021bionar, tot greco-ortodox, proiectul Herzog & De Meuron, despre care se vorbe\u0219te prea pu\u021bin. O preafrumoas\u0103 biseric\u0103 ortodox\u0103 postbelic\u0103 a f\u0103cut, \u00een SUA, \u0219i Haralamb (Bubi) Georgescu, colaboratorul lui Horia Creang\u0103, cl\u0103direa trimi\u021b\u00e2nd, printr-o enorm\u0103 lance metalic\u0103, la turlele bisericilor de lemn de acas\u0103.\u201d<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Primul Templu din Ierusalim a fost construit de Solomon, fiul lui David \u0219i rege al Israelului, pe Muntele Moria, numit \u00een zilele noastre Muntele Templului. A fost distrus de c\u0103tre babilonieni \u00een anii 587-586 \u00ee.Hr. \u00cen timpul domina\u021biei persane, care a urmat celei babiloniene, \u00eemp\u0103ratul Cirus cel Mare a permis evreilor recl\u0103direa templului, care … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15966","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15966"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15968,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15966\/revisions\/15968"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}