{"id":15960,"date":"2021-02-04T17:09:37","date_gmt":"2021-02-04T22:09:37","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15960"},"modified":"2021-02-04T17:09:37","modified_gmt":"2021-02-04T22:09:37","slug":"cimitirul-de-la-sulina-o-concordie-universala","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2021\/02\/04\/cimitirul-de-la-sulina-o-concordie-universala\/","title":{"rendered":"Cimitirul de la Sulina, o concordie universal\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Printre cele mai impresionante cimitire din Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 \u0219i cel de la Sulina. Unii \u00eel numesc \u201einterna\u0163ional\u201d, al\u0163ii \u201einterna\u0163ional-maritim\u201d, \u201emultietnic\u201d, \u201emulticonfesional\u201d sau \u201eCimitirul Comisiunii Europene a Dun\u0103rii\u201d. Caz unic \u00een Rom\u00e2nia, \u00een perimetrul lui sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i, f\u0103r\u0103 delimit\u0103ri concrete, cet\u0103\u0163eni de 21 de na\u0163ionalit\u0103\u0163i, apar\u0163in\u00e2nd cultelor cre\u015ftin, musulman \u015fi iudaic. Multe monumente funerare sunt adev\u0103rate opere de art\u0103, iar pove\u015ftile unora dintre cei \u00eenhuma\u0163i aici sunt tulbur\u0103toare. Dincolo de toate \u00eens\u0103, acest cimitir m\u0103rturise\u0219te adev\u0103rul c\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii to\u0163i suntem egali.<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 spune c\u0103 omul este zidit dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu, \u00eempodobit cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u0219i deosebit\u0103 frumuse\u021be, ca o cinstit\u0103 f\u0103ptur\u0103 cereasc\u0103, spre m\u0103re\u021bia \u0219i slava lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul este o leg\u0103tur\u0103 negr\u0103it\u0103 dintre suflarea Creatorului \u0219i lutul fr\u0103m\u00e2ntat de m\u00e2inile Lui. De aceea, \u0219i Ecclesiastul ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103ruia trebuie \u201eca pulberea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt cum a fost, iar sufletul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu, Care l-a dat\u201d (Eccl. 12, 7). Cimitirul de la Sulina m\u0103rtu\u00adrise\u0219te acest adev\u0103r, indiferent de credin\u021ba celor care sunt \u00eenmorm\u00e2n\u00adta\u021bi aici, pentru c\u0103 el exprim\u0103, \u00een multiconfesionalitatea lui, n\u0103dejdea universal\u0103 \u00een m\u00e2ntuire \u0219i \u00eenviere.<\/p>\n

Pa\u0219i \u00een trecut \u0219i \u00een prezent<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 R\u0103zboiul Crimeei (1854-1856) \u015fi Pacea de la Paris din 1856, Puterile timpului, Austria, Fran\u0163a, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia \u015fi Turcia, hot\u0103r\u0103sc, printre altele, neutralitatea M\u0103rii Negre, libertatea de naviga\u0163ie pe Dun\u0103re \u015fi \u00eenfiin\u0163area Comisiunii Europene a Dun\u0103rii (CED), care conferea fluviului dreptul de a beneficia de prevederile Tratatului de la Viena din 8 iunie 1815, \u00eentocmai ca fluviile interna\u0163ionale Rin, Hecker, Main, Moselle, Meuse \u015fi Escart. Sediul tehnic al Comisiunii a fost stabilit la Sulina, iar principalele atribu\u0163ii ale institu\u021biei vizau implementarea proiectelor de ameliorare \u0219i regularizare a Gurilor Dun\u0103rii \u015fi Dun\u0103rii maritime, p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila. La 16 mai 1939, activitatea CED \u00eenceteaz\u0103, iar dup\u0103 23 august 1944, subiectul devine de-a dreptul \u201eimperialist\u201d, interzic\u00e2ndu-se orice discu\u0163ie despre existen\u0163a lui. \u00cenfiin\u0163area cimitirului din Sulina este legat\u0103 de activitatea acestei comisiuni.<\/p>\n

Cu ceva vreme \u00een urm\u0103, \u00eentr-un miez de var\u0103 \u00eencins\u0103, drumurile ne-au purtat \u0219i \u00een acest loc at\u00e2t de special, la poarta de ap\u0103 de la r\u0103s\u0103ritul \u021b\u0103rii, prilej cu care am vizitat \u015fi celebrul cimitir, \u00eenso\u0163i\u0163i de profesorul Valentin Lavric, de la Liceul Teoretic \u201eJean Bart\u201d din Sulina la vremea aceea, un veritabil ghid \u015fi tezaurizator al istoriei lui. \u201ePrimii oameni care au fost \u00eengropa\u0163i aici au fost membrii comisiunii. Ini\u0163ial, a existat un cimitir \u00een carantina ruseasc\u0103, pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, apoi un altul pe malul drept, abandonat din cauza lucr\u0103rilor de \u00eendiguire a fluviului. Noul cimitir a luat na\u015ftere \u00een jurul celui al Comisiunii Europene a Dun\u0103rii\u201d, ne spunea profesorul Lavric.<\/p>\n

<\/p>\n

A\u015fa a ap\u0103rut Cimitirul protestant, cu sec\u0163iunea englez\u0103 \u015fi cea german\u0103, Cimitirul catolic, unde sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i italieni, maltezi, s\u00e2rbo-croa\u0163i, muntenegreni, Cimitirul ru\u015filor lipoveni, Cimitirul ortodox, cel mai mare, \u00een care sunt \u00eenhuma\u0163i rom\u00e2ni, ru\u015fi \u015fi greci, apoi Cimitirul musulman \u015fi cel evreiesc. \u201e\u00centre ele nu exist\u0103 delimit\u0103ri, comisiunea \u00eencuraj\u00e2nd fiecare comunitate \u00een mod egal. A\u015fa s-a n\u0103scut o concordie universal\u0103 \u00eentre grupurile etnice \u015fi religioase de aici\u201d, ne-a mai precizat profesorul.<\/p>\n

Cimitirul este impresionant. Multe dintre monumentele sale, statui \u0219i lespezi comandate la Tulcea, apar\u021bin familiilor grece\u0219ti care pe vremuri au avut o situa\u021bie material\u0103 deosebit\u0103. Cei \u00eengropa\u021bi aici apar\u021bin tuturor straturilor sociale ale urbei cosmopolite a acelor ani. G\u0103sim a\u0219adar \u00eenmorm\u00e2ntate la \u00adSulina prin\u021bese, ofi\u021beri, \u00eenal\u021bi \u00adfunc\u00ad\u021bi\u00ad\u00ad\u00adonari europeni, marinari, pira\u021bi, pescari lipoveni ori copii, cei din urm\u0103 \u00eenhuma\u021bi mai ales l\u00e2ng\u0103 gardul mic al cimitirului, pentru ca p\u0103rin\u021bilor lor s\u0103 le fie mai u\u0219or accesul la morminte. Un fel de Turn Babel, cum spunea cineva, culcat, nu ridicat pe vertical\u0103, fiecare cu povestea lui, scrijelit\u0103 pe lespezi sau ve\u0219nicind \u00een legend\u0103, ca s\u0103 se adevereasc\u0103 zicerea conform c\u0103reia murim cu totul doar atunci c\u00e2nd moare \u0219i ultima persoan\u0103 care mai vorbe\u0219te despre noi. Pove\u0219tile, legendele, amintirile despre cei r\u0103posa\u021bi \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi aici circul\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cimitirul este viu. Cum i se mai spune de altfel acestuia. Implicit, cei care se afl\u0103 \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi aici, vor tr\u0103i ve\u0219nic \u0219i ei, la fel ca fluviul sau marea pe malurile c\u0103rora au fost \u00eengropa\u021bi.<\/p>\n

\u201eNumai \u00een natur\u0103 se moare u\u0219or\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen spatele capelei cimitirului se afl\u0103 un \u015fir de morminte ale eroilor britanici care au murit \u00een R\u0103zboiul Crimeei, str\u0103muta\u0163i din cimitirul de pe malul drept al Dun\u0103rii. \u201ePe monumentele lor sunt men\u0163ionate numele vaselor pe care au fost \u00eembarca\u0163i, bolile de care au suferit, accidentele \u00een care au pierit. \u00cen r\u00e2ndul al doilea, g\u0103sim pietrele funerare ale unor \u00eenal\u0163i func\u0163ionari ai comisiunii, cum sunt cele ale navigatorului specialist Ruterford \u015fi ale \u015fefului lucr\u0103rilor de aici, Simson. \u00centre cele dou\u0103 morminte sunt \u00eenhumate dou\u0103 persoane feminine, una mai t\u00e2n\u0103r\u0103, alta mai \u00een v\u00e2rst\u0103, de origine austriac\u0103. Are un foarte frumos epitaf: \u00abNumai \u00een natur\u0103 se moare u\u015for, inima omului trebuie s\u0103 se rup\u0103 \u00eence-\u00eencet\u2026\u00bb Mai sunt dou\u0103 morminte deosebite, cel al danezului Magnusen, fost inginer-\u015fef al lucr\u0103rilor de \u00adla Sulina, dup\u0103 plecarea lui Sir \u00adCharles Augustus Hartley, supranumit \u00abp\u0103rintele Dun\u0103rii\u00bb, care a f\u0103cut proiectul pentru amenajarea Canalului maritim Sulina, \u015fi cel al lui Carl K\u00fchl.<\/p>\n

<\/p>\n

Toat\u0103 lumea caut\u0103 \u00een cimitirul protestant mormintele \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor Anna Margaret Princle \u015fi William Webster. Mul\u0163i spun c\u0103 este o poveste shakespearian\u0103. Din cuno\u015ftin\u0163ele mele, t\u00e2n\u0103ra a venit la Sulina \u00eempreun\u0103 cu mama \u015fi cu o m\u0103tu\u015f\u0103 s\u0103-\u015fi viziteze iubitul. \u00centr-o plimbare romantic\u0103 pe Dun\u0103re, \u00een seara de 21 mai 1868, fata cade \u00een ap\u0103. B\u0103rbatul \u00eencearc\u0103 s\u0103 o salveze, dar se \u00eeneac\u0103 \u015fi el. Mormintele lor au pietre funerare cu epitafuri. Pe al ei scrie: \u00abEa a venit \u015fi a plecat ca o floare\u00bb, iar pe al t\u00e2n\u0103rului: \u00abNu este mai mare dragoste dec\u00e2t s\u0103-\u0163i dai via\u0163a pentru prietenii t\u0103i\u00bb\u201d, ne-a povestit profesorul Lavric.<\/p>\n

Un pirat grec \u015fi prin\u0163es\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen cimitirul ortodox exist\u0103 \u0219i morm\u00e2ntul piratului grec Ghiorghios Kontoguris, personaj foarte pre\u0163uit de cona\u0163ionali. \u201eAcesta a murit chiar de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Greciei, 25 martie, probabil \u00eentr-un exces patriotic. Se spune c\u0103 ar fi fost \u00eempu\u015fcat. Pe piatra funerar\u0103 are o cunun\u0103 de lauri, semnul \u00eenving\u0103torului, \u015fi capul de mort al pira\u0163ilor. Morm\u00e2ntul lui este singurul \u00eenregistrat \u00een Europa ca apar\u021bin\u00e2nd unui pirat veritabil!\u201d, ne mai spune Valentin Lavric.<\/p>\n

Despre acest pirat circul\u0103 la Sulina fel de fel de legende. Se spune de pild\u0103 c\u0103 nu prea fusese un pirat \u00een sensul clasic al cuv\u00e2ntului, ci unul mai degrab\u0103 prozaic. El nu ataca cor\u0103biile abord\u00e2ndu-le \u00een larg s\u0103 le prade. Omul lega o sc\u00e2ndur\u0103 lung\u0103, transversal, de coarnele unui bou, pun\u00e2nd \u00een capetele ei c\u00e2te un felinar aprins. Apoi, pe timp de cea\u021b\u0103, plimba animalul prin locuri ml\u0103\u0219tinoase, atr\u0103g\u00e2nd astfel cor\u0103biile \u00een locuri cu ap\u0103 mai pu\u021bin ad\u00e2nc\u0103, unde e\u0219uau. Apoi, \u00eempreun\u0103 cu oamenii lui, ataca ambarca\u021biunea \u0219i fura tot ce putea, dup\u0103 care fugea. Se spune despre el c\u0103 astfel ar fi str\u00e2ns o imens\u0103 avere pe care ar fi \u00eengropat-o undeva prin Sulina. Dar el ar fi murit s\u0103rac. O istorioar\u0103 \u00eens\u0103 relateaz\u0103 c\u0103 \u00een 1871, pe c\u00e2nd avea 33 de ani, Ghiorghios Kontoguris, om bisericos de altfel, a fost \u00eempu\u0219\u00adcat pe str\u0103zile ora\u0219ului Sulina, \u00eentr-un schimb de focuri cu ni\u0219te solda\u021bi ru\u0219i. Morm\u00e2ntul lui a fost \u00eengrijit de fratele s\u0103u Grigoris, care i-a scris \u0219i epitaful: \u201eAici zace Ghiorghios E. Kontoguris, plecat \u00ad\u00eenaintea Domnului la Sulina\u201d. \u0218i ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem definitiv \u00een legend\u0103, se mai spune c\u0103, diminea\u021ba, la prima or\u0103, lespedea morm\u00e2ntului trebuie udat\u0103 \u0219i l\u0103sat\u0103 s\u0103 se usuce sub soare, astfel \u00eenc\u00e2t, sub un anumit unghi, s\u0103 se poat\u0103 citi informa\u021biile despre locul \u00een care s-ar afla \u00eengropat\u0103 averea sa!<\/p>\n

<\/p>\n

Nu departe de morm\u00e2ntul acestuia se afl\u0103 \u00eengropat comandorul rom\u00e2n Mihail Dr\u0103ghicescu, care are un monument funerar deosebit, cu lan\u021buri de ancor\u0103 \u0219i un colac de salvare pe care este scris numele lui, un picior de busol\u0103, compas magnetic, trei rame, o min\u0103 – semnul marinei, \u0219i o cruce.<\/p>\n

Un alt monument este cel al lui Alexandru Cuzulov, din 1928. \u201ePe acesta, Dun\u0103rea nu l-a mai dat \u00ad\u00eenapoi, \u00eentr-o zi de Boboteaz\u0103, c\u00e2nd s-a aruncat \u00een ap\u0103 s\u0103 prind\u0103 crucea aruncat\u0103 de preot. Descoperirea trupului lui a fost ca o minune\u201d, ne-a mai spus profesorul Lavric.<\/p>\n

De la p\u0103rintele Marian Ivanov M\u0103c\u0103il\u0103, parohul Catedralei din Sulina, am aflat povestea acestui t\u00e2n\u0103r \u015fi a unei icoane a Sfintei Cuvioase Parascheva, care se p\u0103streaz\u0103 \u00een biseric\u0103: \u201e\u00centr-o zi, am primit de la o doamn\u0103 o icoan\u0103 a Sfintei Parascheva, care avea pe spate o relatare referitoare la acest t\u00e2n\u0103r. Se spune c\u0103 mama lui a pl\u00e2ns foarte mult c\u0103 \u00eel pierduse \u015fi se ruga la icoana Sfintei Parascheva, care se afla \u00een biserica veche rom\u00e2neasc\u0103 din ora\u015f, s\u0103-i descopere trupul. La un moment dat, sf\u00e2nta i s-a ar\u0103tat cu chipul din icoan\u0103, dezv\u0103luindu-i locul unde se afla trupul fiului ei. \u015ei acolo a fost g\u0103sit\u201d.<\/p>\n

La Sulina a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u015fi prin\u0163esa Ecaterina Moruzi, nepoata domnitorului Moldovei, Ioan Sturza, n\u0103scut\u0103 \u00een 1836 \u0219i trecut\u0103 la Domnul, la Sulina, \u00een 29 decembrie 1893. Epitaful ei vorbe\u015fte despre binele \u015fi r\u0103ul pe care le-a gustat \u00een via\u0163\u0103, din care r\u0103m\u00e2ne doar binele. Prin\u0163esa s-a n\u0103scut la Constantinopol, fiind preg\u0103tit\u0103 \u015fi educat\u0103 la Patriarhia Ecumenic\u0103 a Constantinopolului. Ea a ajuns la Sulina \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, Dumitru Moruzi, subprefect al portului de aici. \u201eUnii zic c\u0103 ar fi fost surghiunit\u0103 \u00een portul dun\u0103rean ca urmare a unei pove\u0219ti de dragoste neacceptat\u0103 de familie. Dup\u0103 moartea ei, fiul a fost mutat la Isaccea, apoi la Bucure\u015fti, unde se spune c\u0103 ar fi murit de foame. De la el a r\u0103mas libretul operetei \u00abPescarii din Sulina\u00bb, care a fost jucat\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, la 2 februarie 1902. Pe morm\u00e2ntul prin\u0163esei scrie c\u0103 \u00abaici vremelnicu z\u0103cu r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele Prin\u0163esei Ecaterina Moruzi\u00bb, dar nu \u015ftiu unde au fost str\u0103mutate\u201d, ne mai spune profesorul Valentin Lavric.
\n 
\nCa o fotografie \u00een sepia<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Acestea sunt numai c\u00e2teva din pove\u015ftile \u015fi lucrurile ce se pot vedea \u015fi afla \u00een acest cimitir. \u00cen asfin\u021bit, cum remarca un privitor, cimitirul din Sulina pare o fotografie veche \u00een sepia, un pic retu\u0219at\u0103, ca acelea din care ne privesc str\u0103bunicii sau bunicii no\u0219tri, imagini imortalizate demult la vreo nunt\u0103, care vorbesc despre un timp \u00eencremenit, azi sau atunci, f\u0103r\u0103 nici o diferen\u021b\u0103. Un fel de lotc\u0103, \u00een care un pescar prins \u00een amurg de soarele ca o ghiulea \u00eenro\u0219it\u0103 \u00eenec\u00e2ndu-se \u00een mare d\u0103 drumul lope\u021bilor, ca \u00een schi\u021ba lui Jean Bart, \u201eCimitirul marin\u201d, din \u201eJurnal de bord\u201d, scris \u00een 1901, \u00ad\u201el\u0103s\u00e2ndu-\u0219i barca s\u0103 ajung\u0103 leg\u0103nat\u0103 de valuri\u201d, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i \u201esemnul \u00adcrucei \u00eentorc\u00e2ndu-se cu fa\u021ba spre \u021b\u0103rm, c\u0103t\u00e2nd cu sfin\u021benie spre malul nisipos unde albesc \u00een zare lespezi de piatr\u0103\u201d.<\/p>\n

La plecare, l-am \u00eentrebat pe profesorul Valentin Lavric ce transmit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 aceste monumente, epitafuri, g\u00e2nduri scrise \u00een piatr\u0103, \u015fi mi-a r\u0103spuns: \u201eToate vorbesc despre faptul c\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii to\u0163i suntem egali, \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 moartea poate fi \u00eenvins\u0103 doar prin iubire! Pentru c\u0103 iubire exist\u0103 \u015fi dincolo de moarte. Iar cei ce vom ajunge la marea \u00eenviere, \u00cel vom proclama pe Hristos M\u00e2ntuitorul Domn \u015fi \u00cemp\u0103rat. \u015ei Lui \u00cei vom sluji\u201d.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Printre cele mai impresionante cimitire din Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 \u0219i cel de la Sulina. Unii \u00eel numesc \u201einterna\u0163ional\u201d, al\u0163ii \u201einterna\u0163ional-maritim\u201d, \u201emultietnic\u201d, \u201emulticonfesional\u201d sau \u201eCimitirul Comisiunii Europene a Dun\u0103rii\u201d. Caz unic \u00een Rom\u00e2nia, \u00een perimetrul lui sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i, f\u0103r\u0103 delimit\u0103ri concrete, cet\u0103\u0163eni de 21 de na\u0163ionalit\u0103\u0163i, apar\u0163in\u00e2nd cultelor cre\u015ftin, musulman \u015fi iudaic. Multe monumente funerare sunt … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15960","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15960"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15962,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15960\/revisions\/15962"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}