{"id":15957,"date":"2021-02-04T16:33:30","date_gmt":"2021-02-04T21:33:30","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15957"},"modified":"2021-02-04T16:33:30","modified_gmt":"2021-02-04T21:33:30","slug":"200-de-ani-de-la-revolutia-lui-tudor-vladimirescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2021\/02\/04\/200-de-ani-de-la-revolutia-lui-tudor-vladimirescu\/","title":{"rendered":"200 de ani de la Revolu\u021bia lui Tudor Vladimirescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 veacuri, \u00een ianuarie 1821, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 se desf\u0103\u0219ura un eveniment care avea s\u0103 genereze o profund\u0103 schimbare a \u00adistoriei na\u021bionale \u0219i care, prin urm\u0103rile sale, a \u00adcontribuit la definirea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i la \u00eenscrierea spa\u021biului rom\u00e2nesc pe traiectoria moderniz\u0103rii. De-a lungul timpului, definirea istoriografic\u0103 a faptelor petrecute \u00een anul 1821 s-a \u00ad\u00eencadrat \u00eentre termenii \u00adde revolt\u0103, r\u0103scoal\u0103 \u021b\u0103r\u0103\u00adneasc\u0103 ori revolu\u021bie, \u00een timp ce \u00een limbajul \u00adpopular al epocii a fost numit\u0103 \u201ezaver\u0103\u201d. A\u0219adar, se ridic\u0103 \u00eentrebarea: Oare ce s-a petrecut la 1821 \u00ad\u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cum pot fi \u00eencadrate \u00adevenimentele de atunci?<\/strong><\/p>\n

Poate cel mai bun r\u0103spuns – \u0219i \u00eencadrare \u00een realit\u0103\u021bile istorice – este cel al academicianului Florin Constantiniu, care \u00een celebra sa lucrare \u201eO istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d a scris urm\u0103toarele: \u201eCeea ce se anun\u0163a o revolu\u0163ie a r\u0103mas o r\u0103scoal\u0103. De re\u0163inut este solidaritatea din faza de preg\u0103tire \u015fi de debut a tuturor for\u0163elor social-politice ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een efortul de emancipare de sub domina\u0163ia Por\u0163ii, solidaritate care a unit sub acela\u015fi steag pe marele boier \u015fi pe pandurul \u0163\u0103ran\u201d (p. 205).<\/p>\n

Dup\u0103 al\u021bi 50 de ani, idealurile mi\u0219c\u0103rii de la 1821 aveau, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 fie materializate prin crearea unui stat rom\u00e2nesc unit \u0219i independent. Aser\u021biunile anterioare ne deschid drumul spre istorisirea \u00een r\u00e2ndurile de mai jos a primei mari revolu\u021bii a rom\u00e2nilor \u00een veacul de\u0219tept\u0103rii lor na\u021bionale, dar \u0219i spre povestea tragic\u0103 a luptei \u0219i sf\u00e2r\u0219itului conduc\u0103torului acestei mi\u0219c\u0103ri.<\/p>\n

\u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u00een contextul anului 1821. O biografie a ,,domnului Tudor din Vladimiri\u201d <\/strong><\/p>\n

Suntem \u00een anul 1821, iar lumea rom\u00e2neasc\u0103 p\u0103rea \u00eencremenit\u0103 \u00een regimul fanariot: prin cele c\u00e2teva ora\u0219e mai r\u0103s\u0103rite puteau fi z\u0103ri\u021bi \u00een tr\u0103suri fastuoase marii boieri ai \u021b\u0103rii \u00eembr\u0103ca\u021bi dup\u0103 moda oriental\u0103 a\u0219a de u\u0219or adoptat\u0103 de mai toat\u0103 lumea \u00eenst\u0103rit\u0103, care odat\u0103 cu moda a adoptat \u0219i \u00eemp\u0103nat vocabularul cu limba elin\u0103, limba greac\u0103. Banii sunt pu\u021bini, iar cei care-i de\u021bin \u00eei \u00eenv\u00e2rt cu grij\u0103 pentru a cump\u0103ra func\u021bii de la domn care s\u0103 le aduc\u0103 \u0219i mai mul\u021bi bani. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een aceast\u0103 vreme se nasc versurile \u201ecu gogo\u0219i \u0219i cu turtele te f\u0103cu\u0219i vornic mi\u0219ele\u201d, care descriu perfect atmosfera aceasta c\u00e2nd mita, lingu\u0219irea \u0219i pref\u0103c\u0103toria sunt instrumentele care asigur\u0103 ascensiunea pe scara social\u0103. La sate, \u021b\u0103ranii sunt stor\u0219i de vlag\u0103 \u0219i mereu preg\u0103ti\u021bi s\u0103 fug\u0103 prin codrii atunci c\u00e2nd func\u021bionarii ispravnicului vin s\u0103 le ia ceea ce a mai r\u0103mas din bunurile lor. Dinicu Golescu, vorbind despre satele muntene ale epocii fanariote, descrie astfel starea de fapt generat\u0103 de regimul fanariot: \u201eAceste nedrepte urm\u0103ri \u015fi nepomenite peste tot p\u0103m\u00e2ntul i-au adus pe tic\u0103lo\u015fii locuitori \u00eentru a\u015fa stare, \u00eenc\u00e2t intr\u00e2nd cineva \u00eentr-acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biseric\u0103, nici cas\u0103, nici gard \u00eemprejurul casei, nici car, nici bou, nici vac\u0103, nici sem\u0103n\u0103turile omului pentru hrana familiei\u2026 ci numai ni\u015fte od\u0103i \u00een p\u0103m\u00e2nt ce le zic bordeie\u201d. Din aceste sate vin toate resursele prin care \u00een ora\u0219e r\u0103sar case somptuoase ori \u021binutele \u0219i bijuteriile cu care doamnele epateaz\u0103 lumea. Alte bog\u0103\u021bii, \u0219i nu pu\u021bine, se scurg spre Constantinopol pentru a hr\u0103ni orgoliul imperiului \u0219i al nu\u00admero\u0219ilor func\u021bionari mai mici ori mai mari care gestioneaz\u0103 soarta domnitorilor din \u021a\u0103rile \u00adRom\u00e2ne. A\u0219adar, toat\u0103 lumea e nemul\u021bumit\u0103 \u0219i dore\u0219te o schimbare.<\/p>\n

Lumea aceasta rom\u00e2neasc\u0103 de la 1821 o \u00eent\u00e2lnim portretizat\u0103 cu mult\u0103 m\u0103iestrie \u00een romanul lui Nicolae Filimon – \u201eCiocoii vechi \u0219i noi\u201d. Este o lume f\u0103r\u0103 scrupule, \u00een care singurul scop este \u00eembog\u0103\u021birea cu orice pre\u021b pe spinarea celor mul\u021bi. Ca s\u0103 fim drep\u021bi, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 \u00adexist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i nuan\u021be. Lumea \u00adfanariot\u0103 are \u0219i p\u0103r\u021bi bune, c\u0103ci \u00eentr-un fel sau altul \u0219tiin\u021ba de carte, ideile progresiste se r\u0103sp\u00e2ndesc \u0219i acest fapt se datoreaz\u0103 domnilor fanario\u021bi, care \u00eencearc\u0103 o timid\u0103 modernizare. Prea pu\u021bin \u00eens\u0103 \u0219i de aceea peste tot se sim\u021bea nevoia unei schimb\u0103ri a st\u0103rii de fapt. \u0218i \u00een Europa, mi\u0219c\u0103rile revolu\u021bionare din Spania, Grecia, Italia \u00eencepeau s\u0103-\u0219i fac\u0103 sim\u021bite revendic\u0103rile, prefigur\u00e2nd ceea ce trei decenii mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 \u201eprim\u0103vara popoarelor\u201d – Revolu\u021bia european\u0103 din 1848. Moartea la 19 ianuarie 1821 a domnului \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti avea s\u0103 deschid\u0103 aceast\u0103 cale a transform\u0103rii \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, iar cel care avea s\u0103-\u0219i asume misiunea declan\u0219\u0103rii revoltei fa\u021b\u0103 de lumea fanariot\u0103 \u0219i exponen\u021bii s\u0103i a fost Tudor Vladimirescu.<\/p>\n

Biografia lui Tudor Vladimirescu ne arat\u0103 c\u0103 acesta s-a n\u0103scut \u00een jurul anului 1780 (data exact\u0103 a na\u0219terii sale nu se cunoa\u0219te) \u00een satul Vladimiri din jude\u021bul Gorj, ca fiu al lui Constantin \u0219i al Anei. Tat\u0103l s\u0103u a murit c\u00e2nd Tudor era \u00eenc\u0103 mic. Familia sa era una de mo\u0219neni, adic\u0103 de mici proprietari de p\u0103m\u00e2nt. Tudor Vladimirescu a crescut a\u0219a cum era obiceiul vremii la curtea boierului Glogoveanu din Craiova. La v\u00e2rsta matu\u00adrit\u0103\u021bii, Tudor se ocup\u0103 cu comer\u021bul cu animale \u0219i cereale \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 str\u00e2ng\u0103 o avere \u00eensemnat\u0103 (el de\u021bine mo\u0219ii la Clo\u0219ani, Purcari, Cerne\u021bi \u0219i Topolni\u021ba), fapt care \u00eel proiecteaz\u0103 printre oamenii importan\u021bi ai Olteniei. Precum mai to\u021bi oamenii \u00eensemna\u021bi ai epocii sale, el ctitore\u0219te \u0219i bisericile de la Prejna \u0219i Clo\u0219ani. \u00cen plus, el c\u0103l\u0103tore\u0219te la Viena, Pesta ori \u00een Balcani, iar acest fapt \u00eei \u00eenlesne\u0219te \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea unor limbi str\u0103ine.<\/p>\n

Un alt moment important al tinere\u021bii sale este acela al particip\u0103rii la r\u0103zboiul ruso-turc din 1806-1812. Al\u0103turi de o trup\u0103 mare de panduri pe care o conduce, Tudor activeaz\u0103 ca voluntar \u00een armata \u021barist\u0103, iar vitejia dovedit\u0103 \u00eei aduce o decora\u021bie important\u0103 \u0219i statutul de sudit rus, care presupunea o serie de scutiri fiscale oferite de faptul c\u0103 se afla sub protec\u021bia unei puteri str\u0103ine. Un alt aspect al biografiei sale este acela c\u0103 Tudor Vladimirescu nu a fost c\u0103s\u0103torit \u0219i nici nu a avut copii, \u00eentruc\u00e2t logodnica sa, Florica, sora lui Iancu Jianu, avea s\u0103 moar\u0103 \u00een circumstan\u021be tragice.<\/p>\n

Moartea ultimului domnitor fanariot, Alexandru Su\u021bu, ocazia declan\u0219\u0103rii revolu\u021biei<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua de 19 ianuarie 1821 a murit ultimul domn fanariot al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Alexandru Su\u021bu (1758-1821), cel care a r\u0103mas \u00een istorie \u0219i prin faptul relevant pentru epoca fanariot\u0103 c\u0103 a sosit de la Constantinopol \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 1818 cu o suit\u0103 de 800 de persoane \u0219i cu 80 de rude apropiate, iar toat\u0103 aceast\u0103 suit\u0103 a fost pus\u0103 \u00een ranguri \u00eensemnate cu scopul clar de a se \u201echivernisi\u201d rapid pentru c\u0103 domniile erau scurte. Moartea domnitorului a fost semnalul pentru marea boierime local\u0103 de a organiza o mi\u0219care capabil\u0103 s\u0103 produc\u0103 o schimbare a regimului fanariot \u0219i s\u0103 lase puterea \u00een m\u00e2inile lor. Trei mari boieri – Grigore Br\u00e2ncoveanu, Grigore Ghica \u0219i Barbu V\u0103c\u0103rescu, un veritabil triumvirat, au alc\u0103tuit un \u201eComitet de Obl\u0103duire\u201d \u0219i i-au dat lui Tudor Vladimirescu o \u00eemputernicire pentru a declan\u0219a o ac\u021biune care s\u0103 duc\u0103 la atingerea obiectivului na\u021bional: \u201eFiindc\u0103 este s\u0103 se fac\u0103 ob\u015ftescul folos neamului cre\u015ftinesc \u015fi patriei noastre, drept aceea ca ni\u015fte buni \u015fi credincio\u015fi fra\u0163i cre\u015ftini to\u0163i \u015fi iubitori \u00adneamului pe dumneata sluger Teodore te-am ales s\u0103 r\u0103dici norodul \u00een arme \u015fi s\u0103 urmezi precum e\u015fti pov\u0103\u0163uit\u201d. Dup\u0103 cum reiese din aceste r\u00e2nduri, marii boieri \u00eei atribuiser\u0103 lui Tudor Vladimirescu doar rolul de comandant militar \u0219i de executant al ordinelor, \u00een timp ce ei sperau s\u0103 joace un rol important – s\u0103 controleze numirea domnului de c\u0103tre Poart\u0103 \u0219i evident s\u0103 conduc\u0103 \u021bara. \u00cen acela\u0219i timp, pe scen\u0103 se proiecteaz\u0103 \u0219i mi\u0219carea eterist\u0103 care sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti spera s\u0103 elibereze Grecia \u0219i Balcanii de Imperiul Otoman, baz\u00e2ndu-se pe un iluzoriu sprijin al \u021barului, un sprijin care avea s\u0103 nu mai vin\u0103, ci dimpotriv\u0103, \u021barul a condamnat ac\u021biunea eteri\u0219tilor. Realiz\u00e2nd c\u0103 marile puteri nu vor permite dezordini \u0219i vor interveni brutal, marii boieri fug la Bra\u0219ov.<\/p>\n

Tudor Vladimirescu, plecat \u00een Oltenia, realizeaz\u0103 c\u0103 singur trebuie s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103, c\u0103 marea boierime nu \u00eel va sprijini la greu \u0219i roste\u0219te c\u0103tre un prieten c\u0103 este con\u0219tient c\u0103 dac\u0103 declan\u00ad\u0219eaz\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care el a \u00eembr\u0103cat \u201ec\u0103ma\u0219a mor\u021bii\u201d. G\u0103zduit la Tismana \u00een noaptea de 22 spre 23 ianuarie, Tudor va lansa a doua zi la Pade\u0219, o localitate aflat\u0103 la 14 km de Tismana, celebra sa proclama\u021bie \u00een care i-a chemat la lupt\u0103 pe \u201efra\u021bii locuitori ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, veri de ce neam ve\u021bi fi\u201d pentru a schimba starea de \u00adlucruri \u0219i regimul \u00eempilator existent. Proclama\u021bia sa circul\u0103 \u00een toat\u0103 Oltenia, iar adeziunea masiv\u0103 a \u021b\u0103ranilor la mi\u0219carea sa confirm\u0103 dorin\u021ba de schimbare a st\u0103rii de fapt existente.<\/p>\n

Din acest moment, \u00een jurul lui Tudor Vladimirescu se vor str\u00e2nge tot mai mul\u021bi oameni \u0219i, la sf\u00e2r\u0219itul lui februarie 1821, avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 lungul mar\u0219 spre Bucure\u0219ti.<\/p>\n

R\u00e2ndurile acestea \u0219i-au propus doar s\u0103 evoce contextul lui ianuarie 1821 pentru a marca bicentenarul izbucnirii mi\u0219c\u0103rii sociale \u0219i na\u021bionale conduse de c\u0103tre Tudor Vladimirescu \u0219i a aminti c\u00e2teva date biografice ale acestei tragice personalit\u0103\u021bi a istoriei noastre. Cu siguran\u021b\u0103, vom mai vorbi \u00een alte episoade despre acest moment care a \u00eensemnat \u00eenceputul de\u0219tept\u0103rii na\u021bionale a rom\u00e2nilor din veacul \u00een care ei \u0219i-au luat soarta \u00een propriile m\u00e2ini.<\/p>\n

ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 veacuri, \u00een ianuarie 1821, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 se desf\u0103\u0219ura un eveniment care avea s\u0103 genereze o profund\u0103 schimbare a \u00adistoriei na\u021bionale \u0219i care, prin urm\u0103rile sale, a \u00adcontribuit la definirea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i la \u00eenscrierea spa\u021biului rom\u00e2nesc pe traiectoria moderniz\u0103rii. De-a lungul timpului, definirea istoriografic\u0103 a faptelor petrecute \u00een anul 1821 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-15957","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15957","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15957"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15957\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15959,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15957\/revisions\/15959"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15957"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15957"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15957"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}