Nu \u00een multe familii reprezentative rom\u00e2ne\u0219ti \u00eent\u00e2lnim o a\u0219a de \u00eendelungat\u0103 calitate a filantropiei autentice precum afl\u0103m la marele \u0219i str\u0103lucitul neam al Gole\u0219tilor. Pe parcursul a nu mai pu\u021bin de cinci genera\u021bii, membrii acestei distinse familii s-au remarcat \u00een s\u0103v\u00e2r\u0219irea unor acte filantropice majore pentru prop\u0103\u0219irea \u0219i emanciparea neamului rom\u00e2nesc. <\/strong><\/p>\nNumeroase familii boie\u00adre\u0219ti aveau obiceiul de a construi \u0219i \u00eenzestra bisericile mo\u0219iilor sau de a dona la \u00eentemeierea tinerelor familii de \u021b\u0103rani bani, animale sau terenuri, dar pu\u0163ine s-au ridicat la vizionara mo\u0219tenire apar\u021bin\u00e2nd Gole\u0219tilor, pe o perioad\u0103 at\u00e2t de \u00eendelungat\u0103. Starea lor o cheltuiser\u0103 \u00een scop cultural pentru \u021bar\u0103. Devenise o tradi\u021bie a acestei familii s\u0103 fac\u0103 dona\u021bii pentru emanciparea \u0219i iluminarea poporului de la sate, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp neatinse tradi\u021biile \u0219i obiceiurile str\u0103mo\u0219e\u0219ti. \u00cen acest sens putem men\u021biona ca exemplu primirea f\u0103cut\u0103 \u00een 1866 domnitorului Carol \u00een primul s\u0103u drum la sosirea \u00een \u021bar\u0103 spre capital\u0103, c\u00e2nd Ion C. Br\u0103tianu, care-l \u00eenso\u021bea, \u021binuse s\u0103-i prezinte cea mai de seam\u0103 familie rom\u00e2neasc\u0103, distins\u0103 at\u00e2t prin cultur\u0103, c\u00e2t \u0219i prin sim\u021b\u0103mintele ei patriotice dezin\u00adteresate. La hora \u00eencins\u0103 \u00een fa\u021ba conacului Golescu, \u00een cinstea principelui, al\u0103turi de s\u0103tenii veni\u021bi din \u00eemprejurimi se prinseser\u0103 \u0219i fetele Anic\u0103i Golescu-Raco\u00advi\u021b\u0103: Lucia, Zoe, Felicia \u0219i Ana, toate \u00eempodobite cu ii na\u021bionale \u0219i marame. Aceste frumoase tipuri de rom\u00e2nce autentice erau nepoatele lui Dinicu Golescu \u0219i au produs o ad\u00e2nc\u0103 impresie, care este men\u021bionat\u0103 \u00een memoriile regelui Carol I.<\/p>\n
Trei genera\u021bii de filantropi lumina\u021bi<\/strong><\/p>\nMarele patriot \u0219i c\u0103rturar Constantin (Dinicu) Golescu (1777-1830) a \u00eenfiin\u021bat bine-cunoscuta \u0219coal\u0103-internat de b\u0103ie\u021bi \u00een 1826 pe mo\u0219ia sa, unde participau copii din toate st\u0103rile sociale. Al doilea fiu al s\u0103u, Nicolae (1810-1877), refuzase din ra\u021biuni patriotice candidatura la domnie. Dinicu a inten\u021bionat s\u0103 \u00eenfiin\u021beze \u0219i alte \u0219coli primare \u00een diferite localit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103 pe cheltuial\u0103 proprie \u0219i chiar un teatru na\u021bional, dac\u0103 nu ar fi fost r\u0103pus de holer\u0103 \u00een 1830. Aceast\u0103 latur\u0103 filantropic\u0103 o mo\u0219tenise de la tat\u0103l s\u0103u, vornicul \u0219i mai t\u00e2rziu banul Radu Golescu, care crease \u201e\u0219colile slobode ob\u0219te\u0219ti\u201d de care s-a ocupat mai t\u00e2rziu nora sa, elevata Zoe (Zinca) Farfara (1789-1879), so\u021bia lui Dinicu. Fratele s\u0103u mai mare, Gheorghe (Iordache) Golescu, \u00een calitate de Efor al \u0218coa\u00adlelor organizase al\u0103turi de Gheorghe Laz\u0103r \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Cei patru fii ai lui Dinicu au fost \u0218tefan (1809-1874), fost prim-ministru; Nicolae (1810-1877), fost locotenent domnesc; Radu (1814-1882), colonel \u0219i mare pa\u0219op\u00adtist, inginerul \u0219i de\u021bin\u0103torul unor mari suprafe\u021be funciare; Alexandru Golescu-Albu (1818-1873), mare dreg\u0103tor \u0219i mare filantrop.<\/p>\n
Ana Davila<\/strong><\/p>\nSora fra\u021bilor Gole\u0219ti, Anica, m\u0103ritat\u0103 \u00een 1878 cu marele postelnic \u0219i director al Marii Logofe\u021bii, Alexandru Racovi\u021b\u0103, a avut un b\u0103iat (Constantin, \u20201891) \u015fi patru fete, \u00eentre care Ana Racovi\u021b\u0103 (1836-1874) a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu \u00eentemeietorul spitalului militar \u0219i al Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103, organizatorul luminat \u0219i patriot al serviciului sanitar \u00een r\u0103zboiul din 1877, Carol Davila (1828-1884). \u00cen anul 1862, cei doi so\u021bi Davila \u00eentemeiaz\u0103 \u00een casa Anei din Dealul Cotrocenilor un mic orfelinat pentru fete. Cu un ajutor de 1.000 de galbeni de la Doamna \u0163\u0103rii, Elena Cuza, ridic\u0103 o cl\u0103dire destinat\u0103 acestui scop caritabil, tot \u00een Dealul Cotrocenilor, pe un teren primit de la unul dintre unchii ei, devenind ini\u021biatoarea \u0219i realizatoarea Azilului de copile orfane \u201eElena Doamna\u201d \u0219i a \u0218colii Normale de Fete, unde s-a zidit \u0219i o frumoas\u0103 capel\u0103, care exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Poate c\u0103 faptele ei ar fi fost \u0219i mai numeroase, dac\u0103 un accident medical tragic nu ar fi r\u0103pit-o de t\u00e2n\u0103r\u0103. Directorul Institutului de fete Otetele\u0219anu, scriitorul Ioan Slavici, scria despre acest nobil apostolat al ei: \u201eNimeni nu d\u0103duse Anic\u0103i Davila aceast\u0103 \u00eens\u0103rcinare, \u0219i-o luase singur\u0103, \u0219i nu din sim\u021b\u0103m\u00e2nt de datorie, nu pentru a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga p\u00e2inea cea de toate zilele, ci din neast\u00e2mp\u0103rul de a face binele \u00ee\u0219i jertfea tihna orelor sale de repaos. Iubirea c\u0103tre s\u0103rmanele copile a f\u0103cut-o s\u0103 se osteneasc\u0103 \u0219i singur\u0103 iubirea acestor copile era r\u0103splata ostenelilor sale\u201d. Iar profesorul doctor Constantin Istrati, savantul rom\u00e2n cunoscut \u0219i peste hotare, descoperitorul culorilor de anilin\u0103, realizatorul Parcului Carol cu expozi\u021bia din 1906 \u0219i al celebrului Muzeu Istorico-etnografic \u0219i de Art\u0103 din Turnu-Severin, scria la r\u00e2ndul s\u0103u: \u201eAcea femeie ginga\u0219\u0103 \u0219i afectuoas\u0103 \u00een care orfanele vedeau direct pe mama lor nu era nici Doamn\u0103, nici Regin\u0103, dar era cu mult mai mult \u00een alt sens, c\u0103ci a fost regina femeilor \u0219i mamelor rom\u00e2ne!\u201d Monumentul de la morm\u00e2ntul ei – realizat de Karl Storck – o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 tot \u00een portul \u021b\u0103r\u0103nesc cu marama lung\u0103 pe cap, conduc\u00e2nd o copili\u021b\u0103 \u0219i ar\u0103t\u00e2ndu-i azilul.<\/p>\n
Elena Perticari<\/strong><\/p>\nFiica ei, memorialista Elena Davila (1865-1954), m\u0103ritat\u0103 cu generalul Perticari, a mo\u0219tenit la r\u00e2ndul ei aceea\u0219i dragoste pentru orfani \u0219i oropsi\u021bi. La conacul s\u0103u Izvoru, situat \u00een jude\u021bul Arge\u0219, care era un adev\u0103rat centru cultural \u0219i social \u00een perioada interbelic\u0103, a g\u0103zduit sute de copii ai refugia\u021bilor din Moldova \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i mul\u021bi copii s\u0103raci din satul Izvorul de Sus s-au hr\u0103nit la cantina \u021binut\u0103 de ea p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1947. Fost\u0103 doamn\u0103 de onoare a reginelor Elisabeta \u0219i Maria, a fost desemnat\u0103, datorit\u0103 calit\u0103\u021bilor ei intelectuale, s\u0103-l educe pe viitorul rege Carol al II-lea. R\u0103mas\u0103 ata\u0219at\u0103 valorilor \u0219i simbolurilor tradi\u021bionale ale statului, doneaz\u0103 numeroase obiecte personale de valoare Casei Regale a Rom\u00e2niei. Ca opere de binefacere g\u0103sim \u00een testamentul ei numeroase dona\u021bii c\u0103tre multe alte persoane \u0219i institu\u021bii de referin\u021b\u0103 cum ar fi Azilul `Elena Doamna~, \u015fcoala din Izvoru, muzeul din Gole\u0219ti, dispensarul \u0219i biserica din Izvoru, dar \u0219i Ministerul Culturii \u0219i Educa\u021biei, \u00eenchiz\u00e2ndu-se astfel \u0219irul de cinci genera\u021bii al unei familii de mari filantropi rom\u00e2ni. Aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 generoas\u0103 a dorit s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 nu \u00een cavoul familiei Perticari, ci \u00eentr-un morm\u00e2nt simplu \u00een p\u0103m\u00e2nt, al\u0103turi de cel al fratelui ei, dramaturgul Alexandru Davila, pe lespedea c\u0103ruia sunt s\u0103pate primele dou\u0103 versuri din \u201eBalada str\u0103mo\u015filor\u201d. Poezia oglinde\u015fte vremuri sfinte de alt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd numai prin patriotismul arz\u0103tor al unor familii precum Gole\u0219tii s-a p\u0103strat \u00een restri\u0219te fiin\u021ba neamului: \u201eDormi\u021bi \u00een morminte t\u0103cute\/ Sub d\u00e2mburi s\u0103dite cu flori\/ Sub p\u00e2nza curatei ninsori\/ La umbra lini\u0219tii mute!\/ P\u0103zi\u021bi de pa\u0219nici pio\u0219i\/ Sunte\u021bi ai mo\u0219iei comoar\u0103\/ V\u0103 fie \u021b\u0103r\u00e2na u\u0219oar\u0103\/ Ne-aducem aminte str\u0103\u00admo\u0219i!\/ \u0218i dac\u0103 pe lespedea sf\u00e2nt\u0103\/ Pomelnicul vostru s-a \u0219ters\/ De vremuri \u0219i-al gloatelor mers\/ Culesu-l-a Doina \u0219i-l c\u00e2nt\u0103\/ B\u0103tr\u00e2nilor codri pleto\u0219i\/ Ce scutur\u0103 \u00een orice dumbrav\u0103\/ Un fream\u0103t de-al mor\u021bilor slav\u0103\/ Ne-aducem aminte str\u0103mo\u0219i!\u201d<\/p>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu \u00een multe familii reprezentative rom\u00e2ne\u0219ti \u00eent\u00e2lnim o a\u0219a de \u00eendelungat\u0103 calitate a filantropiei autentice precum afl\u0103m la marele \u0219i str\u0103lucitul neam al Gole\u0219tilor. Pe parcursul a nu mai pu\u021bin de cinci genera\u021bii, membrii acestei distinse familii s-au remarcat \u00een s\u0103v\u00e2r\u0219irea unor acte filantropice majore pentru prop\u0103\u0219irea \u0219i emanciparea neamului rom\u00e2nesc. Numeroase familii boie\u00adre\u0219ti … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15884","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15884"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15884\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15886,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15884\/revisions\/15886"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/traditia-filantropiei-in-familia-golescu-152300.jpg\")
<\/a><\/p>\n