Personalit\u0103\u021bi din spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i-au manifestat, de-a lungul timpului, credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i iubirea fa\u021b\u0103 de oameni prin gesturi onorante precum d\u0103ruirea avutului agonisit \u00eentr-o via\u021b\u0103 pentru proiecte \u0219i opere cre\u0219tine de schimbare \u00een bine a societ\u0103\u021bii. Zidirea de biserici, spitale, \u0219coli ori ajutorul necondi\u021bionat oferit nevoia\u0219ilor au f\u0103cut parte din manifest\u0103rile elitei rom\u00e2ne\u0219ti. Multe dintre aceste \u00eentreprinderi filantropice sunt edificii neclintite de scurgerea veacurilor \u0219i r\u0103mase \u00een memoria colectiv\u0103 ca exemplu luminos de urmare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor cre\u0219tine.<\/strong><\/p>\nUna dintre personalit\u0103\u021bile care au \u00eentreprins astfel de zidiri perene a fost \u0219i Mitropolitul Nifon Rus\u0103il\u0103. S-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, \u00een anul marii revolu\u021bii franceze (1789), \u00eentr-o familie cu r\u0103d\u0103cini arom\u00e2ne. P\u0103rin\u021bii s\u0103i, Rus\u0103il\u0103 \u0219i Aposta, erau me\u0219te\u0219ugari. A primit la na\u0219tere numele de Nicolae \u0219i \u0219i-a \u00eenceput educa\u021bia de timpuriu cu un dasc\u0103l de biseric\u0103, cum f\u0103ceau mai to\u021bi cei din categoria sa social\u0103. \u00cen 1809, t\u00e2n\u0103rul Nicolae a decis s\u0103 devin\u0103 monah \u0219i s-a stabilit la M\u0103n\u0103stirea Cernica, cu numele de Nifon. \u00cen 1826 avea s\u0103 devin\u0103 preot, iar calit\u0103\u021bile sale l-au f\u0103cut remarcat de mai-marii Mitropoliei Ungro-Vlahiei. A intrat sub protec\u021bia viitorului Mitropolit Neofit (1840-1849), acesta reprezent\u00e2nd \u00eenceputul ascensiunii lui Nifon Rus\u0103il\u0103 \u00een ierarhia clerical\u0103 a epocii: devine arhimandrit (1836), stare\u021b al M\u0103n\u0103stirii Cozia (1839), vicar al mitropoliei (1841). Mitropolitul Neofit, vremelnic \u0219ef al guvernului revolu\u021bionar al anului 1848, \u00eel ridic\u0103 la rangul de arhiereu. La c\u00e2teva luni dup\u0103 moartea acestuia (ianuarie 1850), \u00een ziua de 14 septembrie, Nifon a fost ales Mitropolit de c\u0103tre Ob\u0219teasca Adunare, Parlamentul de atunci, \u0219i \u00eensc\u0103unat \u00een data de 8 octombrie 1850. A urmat un sfert de veac de p\u0103storire deloc u\u0219oar\u0103.<\/p>\n
Mitropolitul Nifon Rus\u0103il\u0103 s-a remarcat prin sprijinirea mi\u0219c\u0103rii unioniste, av\u00e2nd \u0219i o \u00eensemnat\u0103 contribu\u021bie la \u00eenf\u0103ptuirea actului fundamental al statului modern rom\u00e2n, Unirea din 1859: a prezidat \u0219edin\u021bele Divanului ad-hoc \u0219i apoi \u0219edin\u021ba Adun\u0103rii care l-a ales pe Cuza domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Printre primele m\u0103suri ale Mitropolitului Nifon s-au num\u0103rat redeschiderea \u0219colilor teologice, \u00eenchise dup\u0103 revolu\u021bia pa\u0219optist\u0103, tip\u0103rirea a numeroase c\u0103r\u021bi de cult \u0219i sprijinirea restaur\u0103rii multor loca\u0219uri de cult. \u00cen 1864 a devenit primul \u0219ef ales al Senatului Rom\u00e2niei, datorit\u0103 prestigiului de care se bucura \u00een r\u00e2ndul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i ca o recunoa\u0219tere a sprijinului s\u0103u direct pentru actul Unirii din 24 ianuarie 1859. Recunoa\u0219terea sa a fost confirmat\u0103 \u00een anul 1865, c\u00e2nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a oferit titlul de Mitropolit Primat al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
P\u0103storirea Mitropolitului Nifon Rus\u0103il\u0103 nu a fost lipsit\u0103 de probleme: a trecut prin furtuna provocat\u0103 de legea seculariz\u0103rii dat\u0103 de Cuza, prin neajunsurile unei alte legi din 1864 prin care statul se amesteca \u00een conducerea \u0219i treburile Bisericii, astfel c\u0103 \u00eenal\u021bii ierarhi erau numi\u021bi prin decret domnesc, f\u0103r\u0103 a mai fi ale\u0219i. Cu toate acestea, p\u0103storirea Mitropolitului Nifon Rus\u0103il\u0103 a marcat o perioad\u0103 de progres \u00een via\u021ba Bisericii Ortodoxe, care a evoluat spre un pronun\u021bat caracter na\u021bional, ie\u0219ind din lunga intruziune a lumii grece\u0219ti, instaurat\u0103 odat\u0103 cu regimul fanariot.<\/p>\n
Pentru prop\u0103\u0219irea Bisericii \u0219i a neamului<\/strong><\/p>\n\u00cenc\u0103 din timpul vie\u021bii sale, Mitropolitul Nifon s-a remarcat prin numeroase acte filantropice: a restaurat din banii s\u0103i M\u0103n\u0103stirea Zamfira \u0219i Schitul Cet\u0103\u021buia din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, a ridicat din temelie biserica din Letca Nou\u0103. M\u0103sura gesturilor sale filantropice a fost dat\u0103, \u00eens\u0103, de testamentul s\u0103u, redactat \u00een 9 decembrie 1874, cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte de a trece la cele ve\u0219nice, \u00een ziua de 5 mai 1875. Acesta a fost publicat, \u00een 1875, sub forma unei bro\u0219uri, la tipografia din Pia\u021ba Teatrului a lui Alexandru A. Grecescu, cu titlul \u201eActe testamentare ale Prea Sfin\u021bitului Arhiepiscop-Mitropolit al Ungro-Vlahii \u0219i Primat al Rom\u00e2niei pentru Fonda\u021biunea Seminarului Nifon \u0219i pentru instituirea unui fond de instruc\u021biune laic\u0103 \u0219i acte de binefacere\u201c. \u00cen preambulul documentului de 28 de pagini se ar\u0103ta: \u201eReligia, fiind \u00een natura uman\u0103, nu va \u00eenceta de a exista dec\u00e2t odat\u0103 cu omenirea. Religia rezum\u0103 omul \u0219i timpul, nu va putea s\u0103 desfiin\u021beze c\u0103ci credin\u021ba nu este fapta sa, este lucrul aceluia care l-a creat pe el \u00eensu\u0219i, care a s\u0103dit \u00een el sim\u021birea, con\u0219tiin\u021ba valorii lui \u0219i a idealului a tot ce este bun, frumos \u0219i drept. A nu m\u0103rturisi o credin\u021b\u0103, a nu profesa o religie, este a nu exista ca om\u201c.<\/p>\n
\u00cen viziunea mitropolitului, dezvoltarea na\u021biunii rom\u00e2ne merge armonios cu dezvoltarea sa economic\u0103, pe care o sprijinea. Sus\u021binea c\u0103 Biserica are nevoie de preo\u021bi bine preg\u0103ti\u021bi, de o pleiad\u0103 de intelectuali care s\u0103 contribuie la ridicarea ei, iar edificiile istorice trebuie p\u0103strate ca o sf\u00e2nt\u0103 mo\u0219tenire, \u0219i nu l\u0103sate \u00een paragin\u0103.<\/p>\n
\u201eTot ce am \u00eendurat, tot ce m-am silit a face pentru \u021aar\u0103 \u0219i Biseric\u0103, doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 necunoscute, precum au fost tainice \u0219i lacrimile \u0219i suspinurile mele \u00een lunga carier\u0103 ce am str\u0103b\u0103tut. Fra\u021bii mei \u00eentru Hristos vor \u0219ti at\u00e2t c\u0103 toat\u0103 averea mea p\u0103rinteasc\u0103, toate \u00eendelungatele mele economii ce mi-am impus, tot ce am agonisit din fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103 p\u00e2n\u0103 acum le consacru cu inima voioas\u0103 la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul fiilor prezen\u021bi \u0219i viitori ai Rom\u00e2niei, scumpa \u0219i mult iubita mea patrie. Pentru c\u0103 instruc\u021biunea religioas\u0103 se g\u0103se\u0219te mai \u00eenapoiat\u0103 dec\u00e2t cea laic\u0103, \u00eencep \u00eent\u00e2i prin fundarea unui Seminar central \u00een Bucu\u00adre\u0219ti\u201c. Nota aceasta general\u0103 a documentului relev\u0103 starea de spirit existent\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea: o credin\u021b\u0103 \u00een prop\u0103\u0219irea nea\u00admului, a Bisericii sale \u0219i \u00een dezvoltarea Rom\u00e2niei, dar \u0219i un patriotism bine ancorat \u00een resorturile suflete\u0219ti ale autorului.<\/p>\n
Partea \u00eent\u00e2i a testamentului are 23 de articole \u0219i se refer\u0103 la fondarea Seminarului \u201eNifon Mitropolitul\u201c, pentru func\u021bionarea c\u0103ruia a l\u0103sat importanta sum\u0103 de 948.000 de lei. Este trecut\u0103 \u0219i Mo\u0219ia de la Letca Nou\u0103 cu veniturile aferente, iar pentru administrarea banilor era instituit\u0103 o Epitropie format\u0103 din viitorul mitropolit \u0219i trei membri ai familiei lui Nifon (pentru viitor se dispunea ca urma\u0219ii lor s\u0103 continue acest act). Se mai prevedea plata cheltuielilor de \u00eentre\u021binere pentru 40 de elevi ai seminarului, iar dac\u0103 vor exista fonduri, unul sau mai mul\u021bi dintre elevii cei mai buni s\u0103 urmeze studii teologice la Atena sau la Moscova pentru \u201ea deveni astfel scriitorii Bisericii \u0219i ap\u0103r\u0103torii drepturilor poporului rom\u00e2n\u201c.<\/p>\n
Alte prevederi testamentare stipulau \u00eenfiin\u00ad\u021barea unei tipografii a seminarului, \u00eentre\u021binerea bisericii zidite de acesta \u00een Letca Nou\u0103 \u0219i direc\u021bio\u00adnarea sumei de 1.100 de lei pentru pomenirea anual\u0103 a sufletului lui Nifon \u0219i pentru milostenii. \u00cen partea a doua a testam\u00adentului se instituie fondul de instruc\u00ad\u021biune \u0219i binefacere Nifon, prin care se ofereau burse elevilor s\u0103rmani de la licee din \u021bar\u0103, ajutoare pentru v\u0103duvele preo\u021bilor, dar \u0219i pentru s\u0103raci.<\/p>\n
Conform uzan\u021belor epocii, documentul a fost \u00eenregistrat la Sec\u021bia Civil\u0103 a Tribunalului Ilfov, iar c\u00e2teva sute de bro\u0219uri au fost tip\u0103rite \u0219i date prin \u021bar\u0103 pentru ca lumea s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 respecte dorin\u021bele mitropolitului. Bro\u0219ura se \u00eencheie cu un decret, semnat de Carol \u00een ianuarie 1872, care \u00ee\u0219i exprim\u0103 acordul pentru ini\u021biativa mitropolitului de a fonda \u0219i administra din veniturile sale proprii un seminar \u00een Bucure\u0219ti \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii sale. Era actul juridic de fondare a seminarului, cu putere de lege, pentru ca opera ctitorului s\u0103 str\u0103bat\u0103 timpul \u0219i dup\u0103 moartea sa. Seminarul Teologic \u201eNifon Mitropolitul\u201c a func\u021bionat opt decenii, \u00eencep\u00e2nd din toamna anului 1872, c\u00e2nd primii 63 de tineri i-au urmat cursurile, \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1948, c\u00e2nd regimul comunist a decis desfiin\u021barea acestuia.<\/p>\n
Operele caritabile \u0219i testamentul din 1875 \u00eel plaseaz\u0103 pe Mitropolitul Nifon Rus\u0103il\u0103 \u00een galeria filantropilor rom\u00e2ni, care, prin gesturile lor fondatoare, au contribuit la dezvoltarea culturii na\u021bionale \u0219i a sentimentului religios al neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Personalit\u0103\u021bi din spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i-au manifestat, de-a lungul timpului, credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i iubirea fa\u021b\u0103 de oameni prin gesturi onorante precum d\u0103ruirea avutului agonisit \u00eentr-o via\u021b\u0103 pentru proiecte \u0219i opere cre\u0219tine de schimbare \u00een bine a societ\u0103\u021bii. Zidirea de biserici, spitale, \u0219coli ori ajutorul necondi\u021bionat oferit nevoia\u0219ilor au f\u0103cut parte din manifest\u0103rile elitei rom\u00e2ne\u0219ti. Multe … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15850","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15850","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15850"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15850\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15852,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15850\/revisions\/15852"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15850"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15850"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15850"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/testamentul-mitropolitului-nifon-un-act-filantropic-148621.jpg\")
<\/a><\/p>\n