{"id":15838,"date":"2020-07-11T10:05:35","date_gmt":"2020-07-11T14:05:35","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15838"},"modified":"2020-07-11T10:05:35","modified_gmt":"2020-07-11T14:05:35","slug":"familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2020\/07\/11\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor\/","title":{"rendered":"Familia Br\u0103tianu, un model \u00een educarea copiilor"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<div class=\"text\">\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-large wp-image-15839\" src=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218-1024x611.jpg\" alt=\"\" width=\"1024\" height=\"611\" srcset=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218-1024x611.jpg 1024w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218-300x179.jpg 300w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218-768x459.jpg 768w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/familia-bratianu-un-model-in-educarea-copiilor-148218.jpg 1340w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong>Numele lui Ion C. Br\u0103tianu (1821-1891) nu poate fi desp\u0103r\u021bit de acte istorice precum Revolu\u0163ia de la 1848, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, cucerirea Independen\u0163ei de stat, proclamarea Regatului Rom\u00e2niei. Pentru a avea \u00eens\u0103 capacitatea intelectual\u0103 \u0219i anvergura ideilor care l-au propulsat \u00een prim-planul acelor evenimente, a avut nevoie de studii pe m\u0103sur\u0103. Importan\u021ba pe care a acordat-o instruc\u021biei \u0219colare s-a v\u0103zut \u0219i \u00een preg\u0103tirea pe care le-a asigurat-o copiilor s\u0103i. Familia Br\u0103tianu poate fi oric\u00e2nd un model \u00een acest sens.&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 dorin\u021ba p\u0103rin\u00ad\u021bilor, Ion C. Br\u0103tianu ar fi trebuit s\u0103 devin\u0103 militar de carier\u0103 \u0219i a ajuns chiar sublocotenent, dar s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 studieze la \u0218coala Politehnic\u0103 de la Paris. Mediul intelectual parizian, prelegerile sus\u021binute de profesorii Jules Michelet \u015fi Edgar Quinet, pe care-i audia cu C.A. Rosetti,<\/p>\n<p>l-au f\u0103cut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine ideea de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u0219i valori precum libertatea individului \u0219i egalitatea social\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce s-a c\u0103s\u0103torit cu Pia Ple\u0219oianu (1841-1920), a devenit un tat\u0103 iubitor \u0219i \u00een acela\u0219i timp adorat, care a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een putere pentru educa\u021bia copiilor. Este important s\u0103 ne reamintim cine au fost copiii lui: Florica (1862-1865), Sabina (1863-1944), Ionel (1864-1927), f\u0103uritorul Rom\u00e2niei Mari, Constantin (1866-1950), Vintil\u0103 (1867-1930), Maria (1868-1945), Ta\u021biana (1870-1940), Pia (1872-1962).&nbsp;<\/p>\n<p>Pe de alt\u0103 parte, Pia, r\u0103mas\u0103 orfan\u0103 de ambii p\u0103rin\u021bi, crescut\u0103 la pension, \u0219i-a dat seama de propriile lipsuri culturale c\u00e2nd s-a c\u0103s\u0103torit cu Ion C. Br\u0103tianu. \u201eMama a fost a\u0219a de impresionat\u0103 de lumea \u00een care se pomeni transplantat\u0103 \u015fi inferioritatea ei a jignit-o a\u015fa de ad\u00e2nc, \u00eenc\u00e2t a cerut imediat tatii s\u0103-i dea profesori ca s\u0103-\u015fi completeze instruc\u0163iunea\u201d, nota fiica ei, Sabina, \u00een memorii. C\u00e2t erau \u00eenc\u0103 mici \u015fi locuiau la Florica, fetele \u015fi b\u0103ie\u0163ii familiei Br\u0103tianu au avut institutoare \u00een cas\u0103, dar primeau lec\u0163ii acas\u0103, cu program strict, \u015fi de la profesori din Pite\u015fti. Sabina poveste\u015fte cum, dup\u0103 istorisirea institutoarei elve\u0163iene Marie, redactase \u201etot Testamentul Vechi, iar din cel nou am \u00eenv\u0103\u0163at pe dinafar\u0103 Evanghelia lui Marcu \u015fi a lui Ioan \u015fi am citit cu comentarii pe Matei \u015fi Luca\u201d.<\/p>\n<p><strong>Casa din strada Col\u021bei devenise o a doua \u0219coal\u0103&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>Pentru c\u0103 Ion C. Br\u0103tianu ajunsese prim-ministru, \u00een 1877, familia a p\u0103r\u0103sit conacul \u0219i lini\u0219tea de la Florica \u0219i s-a mutat \u00een Bucure\u0219ti pe strada Col\u021bei,&nbsp;\u00eentr-o cas\u0103 pe care pl\u0103teau 3.000 de lei chirie. Totul era organizat \u201e\u00een jurul muncii tatei \u0219i al studiului copiilor\u201d. S-au instalat&nbsp;\u00eentr-o cas\u0103 cam mic\u0103 pentru nevoile lor: \u201eMama cu cei doi b\u0103ie\u0163i \u015fi Pia ocupau camera de la intrarea \u00een curte, col\u0163 cu strada; tata pe cel opus, \u015fi luase la el pe Ionel. \u00cen odaia din curte locuia institutri\u0163a cu cele trei fete mai mari. Sufrageria era \u00een odaia care d\u0103dea pe coridor, sala de studii \u015fi nenea Ghi\u0163\u0103 sus; \u015fi nenea Carada ocupa od\u0103i\u0163a cea mic\u0103 din curte. Acesta din urm\u0103 a locuit mai mul\u0163i ani cu noi, ca s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 prin pensiunea lui cheltuielile casei\u201d. \u00cen treac\u0103t fie spus, cine \u0219i-ar imagina c\u0103 \u00een zilele noastre ar mai putea exista un prim-ministru pl\u0103tind chirie \u0219i neav\u00e2nd destui bani pentru cheltuielile casei?<\/p>\n<p>Pe atunci, Ionel intra \u00een clasa a III-a, Dinu \u00een clasa I \u015fi Vintil\u0103 \u00eentr-a IV-a primar\u0103. Primii doi au fost trimi\u0219i la Colegiul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, iar Vintil\u0103 li s-a al\u0103turat mai t\u00e2rziu. Fetele studiau acas\u0103 cu profesori pentru toate disciplinele. \u00centre ace\u0219tia: Spiru Haret, David Emmanuel, Vasile P\u0103un, Eduard Wachmann, Vasile Conta, Dimitrie Grecescu, Ion Georgescu \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Despre renumitul profesor V. P\u0103un, memorialista scria: \u201e\u00cemi aducea c\u0103r\u0163ile lui speciale, m\u0103 ini\u0163ia la filologie, autorii trebuiau ceti\u0163i \u00een \u00eentregime cu critici comparate. \u0162inea mult la stil, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103&nbsp;f\u0103ceam o compozi\u0163ie\u201d.<\/p>\n<p>To\u021bi cei \u0219apte copii ai familiei Br\u0103tianu \u00eenv\u0103\u0163au mult, dar nu se pl\u00e2ngeau. Iat\u0103 ce afl\u0103m: \u201eMunceam to\u0163i din r\u0103sputeri, ne sculam la 6 jum\u0103tate \u015fi p\u00e2n\u0103 la 10 seara, afar\u0103 de timpul mesei \u015fi de o plimbare de o or\u0103 dup\u0103 dejun, nu ne opream din lucru. Era chiar \u00adexcesiv, \u015fi numai buna noastr\u0103 constitu\u0163ie ne-a p\u0103zit s\u0103n\u0103tatea\u201d. \u00cen afar\u0103 de Pia, celelalte trei surori au c\u0103p\u0103tat anemie, preg\u0103tindu-se pentru bacalaureat: \u201eMariu\u0163a a avut o astfel de criz\u0103, \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 suspende examenele clasei a VII-a, tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 ea \u0219i pe Ta\u021biana\u201d. \u00cen schimb, Sabina \u0219i Pia \u0219i-au luat examenele de bacalaureat. Despre Maria, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Nicolae Pillat, care aveau s\u0103 devin\u0103 p\u0103rin\u021bii poetului Ion Pillat, afl\u0103m c\u0103, \u00eenso\u021bindu-\u0219i copiii la studii la Paris, a luat \u0219i ea&nbsp;cursuri de art\u0103 la Luvru \u0219i la Sorbona. Ea a fost doamn\u0103 de onoare a Reginei Maria.<\/p>\n<p>Pia, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu omul politic Alexandru Alim\u0103ne\u0219tianu, s-a implicat \u00een acte caritabile: a fondat Liga Na\u021bional\u0103 a Femeilor Rom\u00e2ne,&nbsp; Institutul de Puericultur\u0103 \u0219i Educatoare din Bucure\u0219ti \u0219i Casa Copilului. A scris mai multe c\u0103r\u021bi, \u00eentre care \u201e\u00censemn\u0103ri din timpul ocupa\u021biei germane (1916-1918)\u201d.<\/p>\n<p>Sabina s-a c\u0103s\u0103torit cu doctorul Constantin Cantacuzino. Era foarte cult\u0103, iubea teatrul, muzica clasic\u0103, artele plastice, devenind o important\u0103 colec\u021bionar\u0103 de pictur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i de obiecte de art\u0103 popular\u0103. \u00cen 1934, ea \u0219i cumnata sa Eliza, so\u021bia lui Ionel \u00adBr\u0103tianu, au donat 191 de piese de costum popular Muzeului \u00adEtnografic al Ardealului din \u00adCluj-Napoca, ca simbol al consolid\u0103rii Rom\u00e2niei Mari. Sabina a contribuit la \u00eenfiin\u021barea Muzeului de art\u0103 \u201eToma Stelian\u201c \u0219i a Univer\u00adsit\u0103\u021bii Libere. A lucrat o lung\u0103 perioad\u0103 la A\u0219ez\u0103m\u00e2ntul Regina Elisabeta, a organizat un c\u0103min de copii pe principiile sistemului Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din Bucure\u0219ti \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, a \u00eenfiin\u021bat un spital pentru tuber\u00adculo\u0219i. A tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la 23 august 1944, iar locuin\u021ba sa din Bucure\u0219ti a \u00addonat-o pentru a fi \u201ec\u0103min \u00adpentru doctoranzi\u201c.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ionel Br\u0103tianu, \u0219ase ani&nbsp;de studii la Paris&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>Despre Ionel Br\u0103tianu, despre care mul\u021bi istorici \u0219i anali\u0219ti spun c\u0103 a fost cel mai mare om politic al Rom\u00e2niei din toate timpurile, Sabina scria c\u0103 \u201eavea un talent deosebit pentru toate studiile, dezvoltat de profesori eminen\u0163i\u201d \u015fi era cel mai bun din clas\u0103 la matematic\u0103 la colegiu. Profesorul \u00eei sugerase chiar c\u0103 ar putea deveni matematician. El spusese de multe ori c\u0103, \u00een alte condi\u021bii, ar fi vrut s\u0103 devin\u0103 istoric.<\/p>\n<p>Din toamna anului 1883, Ionel Br\u0103tianu a \u00eenceput studiile la Paris \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat \u00een total \u0219ase ani. A frecventat mai \u00eent\u00e2i \u015ecoala preparatorie \u201eSaint-Barbe\u201d, \u015ecoala Politehnic\u0103, iar apoi \u015ecoala de poduri \u015fi \u015fosele, ob\u0163in\u00e2nd diploma de inginer constructor. A fost inginer specialist la construc\u0163ia c\u0103ii ferate Ia\u015fi &#8211; Pa\u015fcani, dar a lucrat \u0219i la realizarea altor construc\u021bii. Nici el, nici fra\u021bii s\u0103i nu au intrat imediat \u00een politic\u0103, deoarece Ion C. Br\u0103tianu a dorit ca b\u0103ie\u0163ii lui s\u0103 demonstreze mai \u00eent\u00e2i, profes\u00e2nd \u00een domeniul lor, c\u0103 pot fi demni de a primi func\u021bii politice.<\/p>\n<p>Gra\u0163ie studiilor temeinice, to\u0163i membrii familiei Br\u0103tianu erau excelen\u021bi vorbitori de limbi str\u0103ine, \u00een special de francez\u0103. De altfel, contele de Saint Aulaire, ministru plenipoten\u021biar al Fran\u021bei la Bucure\u0219ti, l\u0103uda \u00een memoriile sale franceza literar\u0103 impecabil\u0103 \u00een care se exprima Ionel Br\u0103tianu.<\/p>\n<p>At\u00e2t Constantin (Dinu), c\u00e2t \u0219i Vintil\u0103 Br\u0103tianu au studiat ingineria la Paris, dup\u0103 ce \u00een liceu fuseser\u0103 \u201ecei dint\u00e2i din clasa lor\u201d. Vintil\u0103 Br\u0103tianu a fost economist, primar al Bucure\u0219tiului, iar dup\u0103 moartea lui Ionel a fost prim-ministru, iar Dinu a fost inginer, deputat, ministru, iar \u00een ultima parte a vie\u021bii sale pre\u0219edinte al Partidului Na\u021bional Liberal. A murit \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet la 84 de ani, arestat de comuni\u0219ti \u00een lotul \u201edemnitarilor\u201d.&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u201eTata nu le cerea&nbsp;altceva dec\u00e2t s\u0103 fie&nbsp;oameni cumsecade\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 Ion C. \u0219i Pia Br\u0103tianu au fost m\u00e2ndri de devenirea copiilor lor. O scen\u0103 memorabil\u0103, care r\u0103spl\u0103te\u0219te toate sacrificiile p\u0103rinte\u0219ti, s-a petrecut imediat dup\u0103 Marea Unire din 1918, c\u00e2nd o delega\u021bie a frunta\u0219ilor transilv\u0103neni a fost invitat\u0103 la mas\u0103 de familia Br\u0103tianu, pentru a celebra \u0219i \u00een acest fel bucuria Unirii. \u201eLa sf\u00e2r\u0219itul mesei, Episcopul dr. Miron Cristea f\u0103cu mamei (Pia Br\u0103tianu &#8211; n.r.) o prea frumoas\u0103 cuv\u00e2ntare, reamintind venera\u021bia ce Transilvania avea pentru numele Br\u0103tienilor, \u00eencep\u00e2nd cu tat\u0103l \u00een 1848 p\u00e2n\u0103 la 1877, \u0219i cimentat\u0103 cu fiul prin \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari. Sf\u00e2r\u0219i astfel: \u00abCa s\u0103 fi fost \u00een stare de astfel de lucruri mari trebuia s\u0103 fi fost crescut de o mam\u0103 superioar\u0103. De aceea, \u00eentr-acest cerc de familie, \u00eei poate spune c\u0103 ea este iubit\u0103 \u0219i venerat\u0103 de \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc \u0219i este considerat\u0103 nu numai ca bunica nepo\u021bilor ei, ci a fiec\u0103rui rom\u00e2n. De aceea, de\u0219i arhimandrit (sic!), \u00eei cer voie <i>ca un nepot ob\u0219tesc&nbsp;s\u0103-i s\u0103rut m\u00e2na<\/i>.\u00bb I-a s\u0103rutat-o. Ionel, foarte emo\u021bionat \u0219i cu glasul \u00eenecat, i-a r\u0103spuns \u00abc\u0103 dac\u0103 face ceva este fiindc\u0103 a fost crescut de astfel de p\u0103rin\u021bi, c\u0103 \u00eentotdeauna tata nu le cerea altceva dec\u00e2t s\u0103 fie oameni cumsecade \u0219i \u00een ocaziile mari s\u0103-\u0219i asculte inima. Inima \u0219i-a ascultat \u0219i de r\u00e2ndul acesta \u0219i de aceea a reu\u0219it\u00bb\u201d, scria Sabina Cantacuzino \u00een amintirile sale.<\/p>\n<p>sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Numele lui Ion C. Br\u0103tianu (1821-1891) nu poate fi desp\u0103r\u021bit de acte istorice precum Revolu\u0163ia de la 1848, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, cucerirea Independen\u0163ei de stat, proclamarea Regatului Rom\u00e2niei. Pentru a avea \u00eens\u0103 capacitatea intelectual\u0103 \u0219i anvergura ideilor care l-au propulsat \u00een prim-planul acelor evenimente, a avut nevoie de studii pe m\u0103sur\u0103. Importan\u021ba pe care &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-15838","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15838"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15838\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15840,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15838\/revisions\/15840"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}