{"id":15825,"date":"2020-07-04T09:17:00","date_gmt":"2020-07-04T13:17:00","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15825"},"modified":"2020-07-04T09:17:00","modified_gmt":"2020-07-04T13:17:00","slug":"voievozii-romani-aparatori-ai-tarii-si-credintei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2020\/07\/04\/voievozii-romani-aparatori-ai-tarii-si-credintei\/","title":{"rendered":"Voievozii rom\u00e2ni, ap\u0103r\u0103tori ai \u021b\u0103rii \u0219i credin\u021bei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIII-lea, pericolul cel mare pentru rom\u00e2ni \u015fi \u0163inuturile lor, dar \u015fi pentru \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate european\u0103, l-a reprezentat expansiunea otoman\u0103. \u0162\u0103ri \u00eentregi \u015fi popoare, unele dup\u0103 altele, erau trecute sub iatagane, \u00eengenuncheate \u00een fa\u0163a ne\u00eenvinsului padi\u015fah care-\u015fi pornise o\u015ftirile pentru biruin\u0163a semilunii \u015fi impunerea islamului \u00een Europa. Acesta este contextul \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103 voievozii rom\u00e2ni, oprind la Dun\u0103re pericolul care amenin\u0163a Occidentul cre\u015ftin. Materialul de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 evoce personalitatea a trei voievozi rom\u00e2ni, c\u00e2te unul pentru fiecare provincie rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong> <\/b><\/p>\n

Istoria rom\u00e2nilor este istoria unui popor multisecular pl\u0103m\u0103dit unitar \u00een una \u015fi aceea\u015fi vatr\u0103 de vie\u0163uire, \u201espa\u0163iul carpato-danubiano-pontic\u201d, \u00een care \u015fi-a urmat propriul f\u0103ga\u015f de evolu\u0163ie \u015fi manifestare, de f\u0103urire a unei culturi materiale \u015fi spirituale originale, cultura lui na\u0163ional\u0103. \u201eEste vorba – dup\u0103 cum remarca Nicolae Iorga – de un popor prin care str\u0103mo\u015fii s\u0103i \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cin\u0103 de patru ori milenar\u0103, aceasta este m\u00e2ndria \u015fi aceasta este puterea noastr\u0103.\u201d<\/p>\n

Prin trud\u0103, pricepere \u015fi tenacitate, rom\u00e2nii au transformat spa\u0163iul locuit \u00eentr-o \u201eGr\u0103din\u0103 a Maicii Domnului\u201d \u015fi o minune peste veacuri, \u201eo insul\u0103 de latini \u00eentre at\u00e2tea popoare slave\u201d.<\/p>\n

Statornicia \u015fi t\u0103ria credin\u0163ei \u00een Iisus Hristos pe teritoriul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, \u00eentr-o istorie at\u00e2t de fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, sunt atestate \u015fi de num\u0103rul mare al cre\u015ftinilor care \u015fi-au jertfit via\u0163a pentru cununa de mucenici.<\/p>\n

C\u00e2nd rom\u00e2nii s-au unit sub sceptrul voievodal, \u00een state feudale de sine st\u0103t\u0103toare, \u00adale\u015fii lor, cu al lor titlu: \u201eIo Mircea, \u015etefan, Vlad, Mihai… mare voievod \u015fi domn, din \u00admila lui Dumnezeu \u015fi cu darul lui Dumnezeu, st\u0103p\u00e2nind \u015fi domnind…\u201d, au ap\u0103rat \u00een permanen\u0163\u0103 neamul, glia, libertatea \u015fi, mai presus de toate, credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 care se identific\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a neamului nostru. <\/b><\/p>\n

Iancu de Hunedoara, principele cre\u015ftin care \u00eei \u0163ine \u00een \u015fah pe turci<\/strong><\/p>\n

Profit\u00e2nd de situa\u0163ia european\u0103 confuz\u0103, otomanii pl\u0103nuiesc cucerirea cet\u0103\u0163ii Belgradului, \u201echeia Europei centrale \u015fi apusene\u201d. Voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, \u00eenvestit \u015fi cu func\u0163ia de guvernator al Ungariei, asalteaz\u0103 cur\u0163ile apusene \u015fi papalitatea pentru \u00eenchegarea unei puternice \u00adcoali\u0163ii antiotomane capabil\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 puhoiul turcesc.<\/p>\n

\u00cen scrisoarea adresat\u0103 Papei Nicolae al V-lea, Iancu m\u0103rturisea: \u201eNe-am adresat Sanctit\u0103\u0163ii voastre cu deplin\u0103 \u00eencredere, \u00een convingerea c\u0103 nu vom dob\u00e2ndi numai speran\u0163a, ci \u015fi ajutorul real\u201d, iar \u00een continuare spunea: \u201e\u00cen fa\u0163a urma\u015filor no\u015ftri \u00eemi pare tot at\u00e2t slava, at\u00e2t izb\u00e2nda, c\u00e2t \u015fi moartea \u00een lupt\u0103. Noi \u015fi vitejii no\u015ftri tovar\u0103\u015fi ne-am primejduit via\u0163a pentru binele cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi ar fi de dorit ca \u015fi sf\u00e2ntul \u00adp\u0103rinte s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 ajutor \u00adb\u0103nesc pentru str\u00e2ngerea unei armate de sprijin\u201d.<\/p>\n

Papa \u015fi cre\u015ftin\u0103tatea apusean\u0103 sunt indiferen\u021bi la pericol, iar aceast\u0103 atmosfer\u0103 ambigu\u0103 este zguduit\u0103 de marea \u015fi surprinz\u0103toarea izb\u00e2nd\u0103 a lui Mahomed al II-lea – c\u0103derea Constantinopolului, la 29 \u00admai 1453. Imperiul \u00ee\u015fi mut\u0103 capitala \u00een noua cucerire – \u00adConstantinopolul devenind \u00adIstanbul -, iar spectrul semilunii asupra Europei se contureaz\u0103 tot mai amenin\u0163\u0103tor. Trezit din reverie, noul Pap\u0103 Calist al III-lea n\u0103d\u0103jduie\u015fte, m\u0103car \u00een ceasul al 12-lea, \u00eentr-o cruciad\u0103 antiotoman\u0103 puternic\u0103. Ini\u0163iativ\u0103 iluzorie, c\u0103ci r\u0103spund chem\u0103rii doar popoarele balcanice \u015fi st\u0103rile de jos din Transilvania \u015fi Ungaria, dar \u015fi grupuri individuale de cavaleri aventurieri ai Apusului. Greul luptei trebuia suportat de Iancu de Hunedoara \u015fi armata sa de mercenari \u015fi de garnizoana \u015fi popula\u0163ia Belgradului.<\/p>\n

\u00cenceput\u0103 la 6 iulie 1456, cr\u00e2ncena b\u0103t\u0103lie pentru Belgrad opunea numeroasa o\u015ftire a cuceritorului Constantinopolului micii o\u015ftiri, hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u015fi viteaz\u0103, comandat\u0103 admirabil de voievodul rom\u00e2n, determinat \u00een str\u0103lucita victorie ce-l aureoleaz\u0103 la 23 iulie 1456. \u00centr-o Europ\u0103 timorat\u0103, vestea se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte ca fulgerul \u015fi izb\u00e2nda este preluat\u0103 ca niciodat\u0103, de cei f\u0103r\u0103 merite, la Curtea imperial\u0103 german\u0103, la Vene\u0163ia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtata Anglie.<\/p>\n

Papa laud\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 deasupra stelelor\u201d numele ilustrului voievod rom\u00e2n ca pe al unuia dintre cei mai sl\u0103vi\u0163i oameni care tr\u0103iser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci pe p\u0103m\u00e2nt, dar bucuria triumfului este \u00eentunecat\u0103 de nea\u015fteptata \u015fi tragica veste a mor\u0163ii lui Iancu de \u00adHunedoara, la 11 august 1456, \u00een tab\u0103ra de la Zemun.<\/p>\n

Nu du\u015fmanii cei numero\u015fi, ci perfida \u015fi necru\u0163\u0103toarea cium\u0103 a f\u0103cut s\u0103 se \u00eenchine sabia nebiruit\u0103 a celui care reprezenta n\u0103dejdea de libertate \u015fi neat\u00e2rnare a popoarelor cre\u015ftine. Papa, capetele \u00eencoronate, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii timpului \u015fi cronicarii \u00eei consemneaz\u0103 \u015fi depl\u00e2ng dispari\u0163ia lui. \u00ad\u00censu\u015fi \u00eenvinsul s\u0103u, sultanul Mahomed al II-lea, \u00een plin\u0103 str\u0103lucire, roste\u015fte cuvinte de laud\u0103 la adresa marelui strateg Iancu de Hunedoara.<\/p>\n

Personalitatea \u015fi importan\u0163a faptelor sale sunt succint sintetizate \u00een cuvintele \u00eencrustate \u00een piatra morm\u00e2ntului s\u0103u din catedrala de la Alba Iulia, unde-\u015fi doarme somnul de veci gloriosul o\u015ftean: \u201eS-a stins lumina lumii\u201d.<\/p>\n

Iancu plecase, dar misiunea sa de \u201eap\u0103rare a libert\u0103\u0163ii \u015fi a crucii\u201d a fost preluat\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 prin credin\u0163\u0103 \u015fi jertf\u0103 de al\u0163i voievozi rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u201e\u00cen el rom\u00e2nii au g\u0103sit cea mai curat\u0103 icoan\u0103 a sufletului lor\u201d<\/strong><\/p>\n

\u015etefan cel Mare, domn al Moldovei \u00eentre anii 1457-1504, \u015fi-a pus pregnant pecetea pe evolu\u0163ia istoric\u0103 nu numai a celor trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi a acestei \u00adzbuciumate \u015fi n\u0103p\u0103stuite zone sud-est europene. Ceea ce i-au urat poporul \u015fi \u0163ara la 14 aprilie 1456 pe C\u00e2mpia de la Direptate: \u201e\u00centru mul\u0163i ani de la Dumnezeu s\u0103 domne\u015fti!\u201d, s-a \u00eemplinit \u00eentru totul. \u015etefan nu numai prin cele 36 de r\u0103zboaie purtate, cu 34 de biruin\u0163e este important, ci \u015fi prin vrednicia \u015fi abilitatea cu care \u00ads-a opus expansiunii otomane \u015fi d\u0103inuirii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Mahomed al II-lea, vestitul cuceritor al Constantinopolului, \u00eenvins de Iancu de Hunedoara, dar \u015fi de Vlad \u0162epe\u015f, nu concepea oprirea expansiunii \u015fi a ordonat umilirea \u201enesupusului\u201d de la \u00adSuceava, poruncind o puternic\u0103 expedi\u0163ie de pedepsire.<\/p>\n

Soliman, beglerbegul Rumeliei, \u00een fruntea unei \u015ftiri de 120.000 de otomani \u015fi 17.000 osta\u015fi din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, p\u0103trunde \u00een Moldova \u00een plin\u0103 iarn\u0103. Cu o armat\u0103 inferioar\u0103 numeric, circa 40.000 de oameni, dar ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi \u0163ara, singur \u00een calea furtunii, \u015etefan ob\u0163ine o zdrobitoare victorie la 10 ianuarie 1475, la Vaslui, uimind lumea cre\u015ftin\u0103 prin cutezan\u0163\u0103 \u015fi biruin\u0163\u0103.<\/p>\n

Turcii recunosc c\u0103 \u201eniciodat\u0103 armatele otomane n-au suferit dezastru at\u00e2t de mare\u201d. Papa Sixt al IV-lea \u00eel nume\u015fte pe \u00ad\u015etefan \u201eatlet al lui Hristos\u201d, iar Episcopul polon Jan Dlugosz \u00eel socote\u015fte pe domnul moldav drept cel mai indicat s\u0103 fie pus \u00een \u201ecapul unei coali\u0163ii europene antiotomane\u201d.<\/p>\n

\u015etefan \u00eensu\u015fi sugera capetelor \u00eencoronate \u015fi Papei formarea unei coali\u0163ii antiotomane, apreciind c\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u201enecredincio\u015filor era posibil\u0103, dup\u0103 ce noi le-am t\u0103iat m\u00e2na dreapt\u0103\u201d prin victoria de la Vaslui.<\/p>\n

Visuri \u015fi demersuri zadarnice, coali\u0163ia nu se \u00eencheag\u0103, iar \u00ad\u015etefan \u015fi mica sa o\u015ftire trebuie s\u0103 \u00eenfrunte atacul concentrat al celor 200.000 de otomani condu\u015fi de \u00eensu\u015fi sultanul Mahomed \u015fi 20.000 de t\u0103tari dezl\u0103n\u0163ui\u0163i, \u00een vara fierbinte a anului 1476. Cu doar 12.000 de oameni sub arme, \u015etefan nu-i poate \u00eenfr\u00e2nge pe turci la R\u0103zboieni, \u00een 26 iulie, dar \u00eei va h\u0103r\u0163ui, dezorganiza, demoraliza, evit\u00e2nd b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103, pentru ca \u00een toamna aceluia\u015fi an, ref\u0103cut \u015fi fortificat cu contingente de r\u0103ze\u015fi, s\u0103 transforme \u00eenfr\u00e2ngerea \u00eentr-o mare victorie, arunc\u00e2nd peste Dun\u0103re, \u00een dezordine, sub privirile mirate ale unui sultan sc\u0103pat cu fuga, resturile o\u015ftirii otomane. \u015ei iar\u0103\u015fi drumurile sultanilor otomani spre centrul Europei erau \u00eenchise de un voievod rom\u00e2n, \u00adiar cre\u015ftin\u0103tatea apusean\u0103 era ap\u0103rat\u0103 prin jertf\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi prin geniul acestui neam.<\/p>\n

Cel care dup\u0103 fiecare r\u0103zboi ctitorea, \u00een semn de mul\u0163umire pentru ocrotirea divin\u0103, c\u00e2te un loca\u015f de cult, cel c\u0103ruia Papa \u00eei scria: \u201eFaptele tale, s\u0103v\u00e2r\u015fite cu vitejie \u015fi \u00een\u0163elepciune, contra turcilor necredincio\u015fi, inamicii comuni, au adus at\u00e2ta celebritate numelui t\u0103u, \u00eenc\u00e2t e\u015fti \u00een gura tuturor \u015fi e\u015fti \u00een unanimitate mult l\u0103udat\u201d, a fost trecut de \u00adSinodul Bisericii Ortodoxe \u00adRom\u00e2ne \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor \u00adrom\u00e2ni, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1992, fiind s\u0103rb\u0103torit la 2 iulie (ziua mor\u0163ii sale). O merita cu prisosin\u0163\u0103 pentru c\u0103, a\u015fa cum scria Nicolae Iorga: \u201e\u00cen el rom\u00e2nii au g\u0103sit cea mai curat\u0103 icoan\u0103 a sufletului lor: cinstit, harnic, r\u0103bd\u0103tor f\u0103r\u0103 uitare \u015fi viteaz f\u0103r\u0103 cruzime, stra\u015fnic \u00een m\u00e2nie \u015fi senin \u00een iertare (…) gospodar \u015fi iubitor al lucrurilor frumoase, f\u0103r\u0103 nici o trufie \u00een faptele sale\u201d.<\/p>\n

\u201eAl doilea Alexandru Machedon, un Achile rom\u00e2nesc care \u015fi-o merita Homerul s\u0103u\u201d<\/strong><\/p>\n

Mihai Viteazul, domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre anii 1593-1601, dar \u015fi al celor trei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, a fost ultimul mare domnitor biruitor cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u00eempotriva otomanilor. Punctul culminant al confrunt\u0103rilor rom\u00e2no-turce \u00een epoca feudal\u0103 \u00eel marcheaz\u0103 b\u0103t\u0103lia de la C\u0103lug\u0103reni din ziua de 23 august 1595. Victoria r\u0103sun\u0103toare de la C\u0103lug\u0103reni a ferit \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne de amenin\u0163area turceasc\u0103 \u015fi a oprit \u00eenc\u0103 o dat\u0103 elanul otoman spre r\u00e2vnitul Apus al Europei, dar jertfa \u015fi truda au fost doar ale rom\u00e2nilor, de\u015fi \u00adMihai \u00eembr\u0103\u0163i\u015fase cu convingere cauza \u201eLigii sfinte\u201d.<\/p>\n

Despre Mihai \u015fi cr\u00e2ncena b\u0103t\u0103lie de la C\u0103lug\u0103reni, secuiul Albert Kiraly scria st\u0103p\u00e2nului s\u0103u: \u201e\u00centruc\u00e2t prive\u015fte pe Mihai voievod, trebuie s\u0103-i dau toat\u0103 lauda, c\u0103ci este un minunat, bun \u015fi viteaz osta\u015f, precum a dovedit-o cu m\u00e2na \u015fi cu fapta nu \u00een aparen\u0163\u0103, ci cu toat\u0103 r\u00e2vna pentru cauza cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d, iar la Roma se spunea: \u201eMerit\u0103 s\u0103 fie sl\u0103vit ca unul dintre cei mai viteji, puternici, valoro\u015fi \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i principi ce tr\u0103iesc azi. \u00adPutem n\u0103d\u0103jdui c\u0103 va duce la culme gloria sa cu noi lupte \u00eempotriva tiraniei turcilor \u015fi c\u0103 va contribui, el, cel dint\u00e2i, la alungarea lor din Europa\u201d.<\/p>\n

\u00censu\u015fi Mihai \u00eenving\u0103torul a scris la 12 septembrie din \u201etab\u0103ra de la D\u00e2mbovi\u0163a\u201d unui castelan polon c\u0103 \u00een lupta aceasta \u201emilostivul Dumnezeu a stat \u00een chip minunat \u00een ajutorul cre\u015ftinilor\u201d. La C\u0103lug\u0103reni – cum frumos avea s\u0103 evoce Nicolae B\u0103lcescu, \u201erom\u00e2nii scriseser\u0103 cu sabia \u015fi cu s\u00e2nge pagina cea mai str\u0103lucit\u0103 a istoriei lor, dar continuarea luptei antiotomane necesita eforturi \u015fi for\u0163e sporite, iar perspectiva coali\u0163iei europene era efemer\u0103, \u00eenc\u00e2t singura certitudine pentru Mihai era for\u0163a unor rom\u00e2ni solidari. Visul lui se va materializa prin aducerea sub sceptrul s\u0103u a celor trei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne, \u00een prim\u0103vara anului 1600. A\u015fa cum \u00eensu\u015fi Mihai scria lui Rudolf al Austriei, \u201enu pentru fala sa, nici pentru c\u0103 jinduia la tronul vecinilor, a intrat cu sabia \u00een \u00adArdeal \u015fi Moldova, ci pentru a alunga pe cei c\u0103zu\u0163i sub domina\u0163ie otoman\u0103 \u015fi a realiza singura for\u0163\u0103 viabil\u0103 \u015fi cert\u0103 \u00eempotriva amenin\u0163\u0103rii p\u0103g\u00e2ne\u201d .<\/p>\n

For\u0163a rom\u00e2nilor uni\u0163i sub bra\u0163ul, for\u0163a \u015fi mintea lui Mihai, considerat de Johann Bethlen un erou, un \u201eHanibal al rom\u00e2nilor\u201d, a speriat p\u00e2n\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103tatea amenin\u0163at\u0103 care \u00ee\u015fi d\u0103 m\u00e2na chiar cu inamicul \u015fi-l \u201eelimin\u0103 lotre\u015fte\u201d pe el, \u201enevinovatul \u015fi ap\u0103r\u0103torul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii de barbari\u201d. Ucis, dar nu \u00eenfr\u00e2nt, Mihai Viteazul, martir al rom\u00e2nismului, a\u015fa cum sublinia \u015fi Aaron Florian: \u201eprin faptele sale a interesat omenirea, a tras la sine recuno\u015ftin\u0163a veacurilor \u015fi s-a al\u0103turat \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u0163ilor celor mari\u201d, a oprit potopul puterii turce\u015fti de a se \u00eentinde asupra \u00adEuropei de la Apus, iar pentru noi a devenit un simbol: \u201eVulturul unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, acest al doilea Alexandru Machedon, un Achile rom\u00e2nesc care \u015fi-o merita Homerul s\u0103u\u201d.<\/p>\n

Pentru toate acestea, voievozii rom\u00e2ni, at\u00e2t cei pomeni\u0163i aici, c\u00e2t \u015fi ceilal\u0163i, sunt demni de cinstirea noastr\u0103, dar \u015fi de omagiul Europei cre\u015ftine. Prin jertfa s\u00e2ngelui \u015fi chiar a vie\u0163ii, ei au nemurit rom\u00e2nismul \u00een lumina ocrotitoarei Cruci, \u00een acest spa\u0163iu sud-est european \u015fi au permis Apusului, prea pu\u0163in recunosc\u0103tor, s\u0103 nu se \u201e\u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103\u201d din cupa amar\u0103 a islamiz\u0103rii for\u0163ate.<\/p>\n

Nu ei, ci noi avem nevoie de amintirea lor pentru a p\u0103stra vie istoria neamului \u015fi a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, pentru a trezi Europa contemporan\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de at\u00e2tea ideologii toxice.<\/p>\n

sursa:ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIII-lea, pericolul cel mare pentru rom\u00e2ni \u015fi \u0163inuturile lor, dar \u015fi pentru \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate european\u0103, l-a reprezentat expansiunea otoman\u0103. \u0162\u0103ri \u00eentregi \u015fi popoare, unele dup\u0103 altele, erau trecute sub iatagane, \u00eengenuncheate \u00een fa\u0163a ne\u00eenvinsului padi\u015fah care-\u015fi pornise o\u015ftirile pentru biruin\u0163a semilunii \u015fi impunerea islamului \u00een Europa. Acesta este contextul \u00een care … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-15825","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15825","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15825"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15825\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15827,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15825\/revisions\/15827"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15825"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15825"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15825"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}