{"id":15752,"date":"2020-06-01T23:17:16","date_gmt":"2020-06-02T03:17:16","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15752"},"modified":"2020-06-01T23:17:16","modified_gmt":"2020-06-02T03:17:16","slug":"sfantul-iustin-martirul-si-filosoful-autor-al-primei-descrieri-istorice-a-liturghiei-crestine","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2020\/06\/01\/sfantul-iustin-martirul-si-filosoful-autor-al-primei-descrieri-istorice-a-liturghiei-crestine\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Iustin Martirul \u0219i Filosoful, autor al primei descrieri istorice a Liturghiei cre\u0219tine"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cre\u015ftinismul este, prin excelen\u0163\u0103, o religie liturgic\u0103, \u00een care pe primul plan este tr\u0103irea liturgic\u0103 a vie\u0163ii celei noi, \u00een comuniune cu Dumnezeu. Centrul cultului ortodox este dumnezeiasca Liturghie, slujba prin care se realizeaz\u0103 intrarea noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Hristos este prezent \u00een mijlocul Bisericii Sale, a adun\u0103rii credincio\u015filor, \u00een mai multe moduri: prin cuvintele Sfintei Evanghelii, \u00een cuv\u00e2ntul de propov\u0103duire al preotului \u015fi \u00een c\u00e2nt\u0103rile credincio\u015filor. \u00cens\u0103 prezen\u0163a lui Hristos \u00een sensul deplin al cuv\u00e2ntului, se realizeaz\u0103 prin minunea care se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een fiecare Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie \u2013 prefacerea Darurilor \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului<\/strong>. Momentul culminant este atins prin rug\u0103ciunea de chemare sau de invocare a Sf\u00e2ntului Duh asupra darurilor euharistice \u2013 \u00een termeni liturgici, epicleza euharistic\u0103<\/em>. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 parcurgem \u00eempreun\u0103 una dintre cele mai importante file din istoria momentului epiclezei euharistice. Prima m\u0103rturie, de cel pu\u0163in 1800 de ani, ne-o d\u0103ruie\u015fte un Sf\u00e2nt care, de\u015fi cre\u0219tin, nu a renun\u0163at la mantia filosofal\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 \u2013 Iustin Martirul \u015fi Filosoful.<\/p>\n

Apologia I \u2013 prima monografie a vie\u0163ii cre\u015ftine<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2ia descriere a Sfintei Liturghii dateaz\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului al II-lea, av\u00e2nd ca autor pe Sf\u00e2ntul Iustin Martirul<\/strong>. \u00centr-una dintre scrierile sale, acest filosof cre\u015ftin ne-a l\u0103sat un document de o valoare excep\u0163ional\u0103 pentru cunoa\u015fterea liturghiei cre\u015ftine.<\/p>\n

Preocuparea principal\u0103 a Sf\u00e2ntului Iustin a fost aceea de a ap\u0103ra \u015fi disculpa cre\u015ftinismul de acuza\u0163iile p\u0103g\u00e2ne, iudaice \u015fi eretice care i se aduceau. \u00cen acest scop, a f\u0103cut o descriere a tainelor din adun\u0103rile de cult cre\u015ftine, despre care p\u0103g\u00e2nii aveau informa\u0163ii eronate. Expunerea Sf\u00e2ntului Iustin<\/strong> este cel mai precis document despre r\u00e2nduiala liturghiei cre\u015ftine din primele secole<\/strong>. Capitolele 61-64 din Apologia I<\/em> sunt consacrate descrierii botezului, iar capitolele 65-67 trateaz\u0103 modul \u00een care se s\u0103v\u00e2r\u015fea liturghia euharistic\u0103.<\/p>\n

Capitolul 65<\/em>: \u201e\u00cens\u0103 noi, dup\u0103 ce l-am sp\u0103lat astfel pe acela care s-a legat cu noi, \u00eel ducem pe el la locul unde sunt aduna\u0163i aceia care se numesc fra\u0163i; apoi facem rug\u0103ciuni pentru noi \u00een\u015fine, pentru el, care este luminat \u015fi pentru ceilal\u0163i, care sunt pretutindeni, pentru ca av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a adev\u0103rului \u015fi faptei bune, s\u0103 ne ar\u0103t\u0103m \u00eemplinitori ai celor poruncite, ca astfel s\u0103 ajungem la m\u00e2ntuirea ve\u015fnic\u0103. Dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul rug\u0103ciunii, ne salut\u0103m unii pe al\u0163ii cu s\u0103rut\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

Apoi se aduce proestosului (\u00eent\u00e2i st\u0103t\u0103tor \u00eentre fra\u0163ii preo\u0163i) p\u00e2ine \u015fi un pahar cu vin amestecat cu ap\u0103. Acesta primindu-le, aduce laud\u0103 \u015fi slav\u0103 Tat\u0103lui tuturor, prin numele Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh, pentru c\u0103 am fost \u00eenvrednici\u0163i de aceasta din partea Lui, pentru multe ce am f\u0103cut. C\u00e2nd am terminat rug\u0103ciunea<\/em> \u015fi mul\u0163umirea<\/em>, tot poporul care este de fa\u0163\u0103 exclam\u0103, zic\u00e2nd: Amin. Amin<\/em>, \u00een evreie\u015fte \u00eenseamn\u0103 a\u015fa s\u0103 fie<\/em>. \u00cens\u0103 dup\u0103 ce a ispr\u0103vit de mul\u0163umit<\/em> \u00eent\u00e2iul st\u0103t\u0103tor \u015fi a r\u0103spuns la tot poporul, aceia pe care noi \u00eei numim diaconi dau fiec\u0103ruia din cei de fa\u0163\u0103 s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 din p\u00e2inea \u015fi vinul \u015fi apa sfin\u0163it\u0103 \u015fi duc \u015fi celor care nu sunt de fa\u0163\u0103.<\/strong>\u201d<\/p>\n

Capitolul 66<\/em>: \u201e\u015ei hrana aceasta este numit\u0103 la noi Euharistie, pe care nimeni altul nu o poate primi, dec\u00e2t acel care crede cu adev\u0103rat ceea ce noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi care s-a botezat pentru iertarea p\u0103catelor \u015fi na\u015fterea din nou \u015fi tr\u0103ind astfel dup\u0103 cum a l\u0103sat Hristos. C\u0103ci noi nu lu\u0103m aceasta ca pe o p\u00e2ine obi\u015fnuit\u0103, ci \u00een felul \u00een care acest Iisus Hristos, M\u00e2ntuitorul nostru, \u00eentrupat prin Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, a avut Trup \u015fi S\u00e2nge pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103, a\u015fa \u015fi hrana sfin\u0163it\u0103 prin rug\u0103ciunea Cuv\u00e2ntului, care vine de la El, hran\u0103 cu care s\u00e2ngele \u015fi trupurile noastre se hr\u0103nesc, prin transformare, am fost \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i c\u0103 este Trupul \u015fi S\u00e2ngele lui Iisus cel \u00eentrupat.<\/strong><\/p>\n

C\u0103ci apostolii, \u00een memoriile lor l\u0103sate, care se numesc Evanghelii, ne-au transmis c\u0103 li s-a poruncit lor astfel: \u00abIisus lu\u00e2nd p\u00e2inea, mul\u0163umind<\/em> a zis: aceasta s\u0103 o face\u0163i \u00eentru amintirea Mea. \u015ei lu\u00e2nd paharul \u015fi mul\u0163umind<\/em> le-a zis: acesta este S\u00e2ngele Meu. \u015ei acestea numai lor le-a dat\u00bb\u201d.<\/strong><\/p>\n

Capitolul 67<\/em>: \u201e\u015ei \u00een ziua \u00een care se cheam\u0103 ziua Soarelui, to\u0163i cei care locuiesc \u00een ora\u015fe \u015fi sate fac adunare \u00eentr-un singur loc \u015fi se citesc memoriile apostolilor \u015fi scrierile profe\u0163ilor, at\u00e2t c\u00e2t le permite timpul. Apoi oprindu-se cititorul, proestosul, printr-un cuv\u00e2nt d\u0103 sfat \u015fi \u00eendemnare la imitarea acestor fapte frumoase. Apoi ne ridic\u0103m \u00eempreun\u0103 cu to\u0163ii \u015fi ne rug\u0103m \u00eempreun\u0103. \u015ei dup\u0103 cum am spus, noi \u00eencet\u0103m cu rug\u0103ciunea, se aduce p\u00e2ine, vin \u015fi ap\u0103 \u015fi proestosul aduce asemenea rug\u0103ciuni \u015fi mul\u0163umiri at\u00e2t c\u00e2t poate<\/em> \u015fi poporul r\u0103spunde zic\u00e2nd Amin<\/em>. \u015ei se \u00eemparte fiec\u0103ruia din cele sfin\u0163ite \u015fi celor ce nu sunt de fa\u0163\u0103 li se trimite prin diaconi\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Descrierea liturghiei f\u0103cut\u0103 \u00een Apologia I<\/em> arat\u0103 asem\u0103narea r\u00e2nduielii actuale a Liturghiei ortodoxe cu practica secolului al II-lea. Sf\u00e2ntul Iustin se refer\u0103 la tradi\u0163ia apostolic\u0103 atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre memoriile Apostolilor<\/em>, f\u0103c\u00e2nd trimitere, astfel, la Sfintele Evanghelii. \u00cen acela\u015fi timp, exist\u0103 m\u0103rturia c\u0103 \u00een secolul al II-lea era o r\u00e2nduial\u0103 a liturghiei cunoscut\u0103 \u00een toat\u0103 Biserica. Aceast\u0103 afirma\u0163ie este \u00eent\u0103rit\u0103 de faptul c\u0103 autorul, de\u015fi n\u0103scut la Efes, a c\u0103l\u0103torit p\u00e2n\u0103 la Roma. Putem vorbi despre Apologia I<\/em> ca despre o prim\u0103 m\u0103rturie a unit\u0103\u0163ii liturghiei \u00een secolul al II-lea<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 Apologie nu avem liturghia cu toate rug\u0103ciunile ei, pentru c\u0103 nu acesta era scopul Sf\u00e2ntului Iustin. El era preocupat s\u0103 dea o descriere general\u0103 a cultului. Din cele redate, se observ\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul descrie de dou\u0103 ori ritualul euharistic: o dat\u0103 liturghia ce se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte imediat dup\u0103 botezul neofitului (capitolul 65) \u015fi apoi liturghia de duminic\u0103, \u00een care se s\u0103v\u00e2r\u015fea Sf\u00e2nta Euharistie (capitolul 67).<\/p>\n

Prima m\u0103rturie clar\u0103 a rug\u0103ciunii de invocare a Duhului Sf\u00e2nt <\/strong><\/p>\n

Cea mai important\u0103 m\u0103rturie din textul prezentat este legat\u0103 de prezen\u0163a epiclezei euharistice, miezul \u015fi cea mai important\u0103 parte a liturghiei cre\u015ftine. \u00cen urm\u0103 cu aproape 1800 de ani, Sf\u00e2ntul Iustin vorbe\u015fte despre rug\u0103ciunea de invocare sau de chemare a Duhului Sf\u00e2nt peste p\u00e2inea \u015fi vinul ce sunt pref\u0103cute \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Iustin face referire la aducerea de p\u00e2ine, vin \u015fi ap\u0103 preotului care \u00eenal\u0163\u0103 rug\u0103ciuni \u015fi mul\u0163umiri, at\u00e2t c\u00e2t poate<\/em>. \u00cen descrierea liturghiei baptismale, Sf\u00e2ntul arat\u0103 c\u0103 odat\u0103 ce rug\u0103ciunile \u015fi mul\u0163umirea sunt terminate \u015fi poporul a zis Amin<\/em>, diaconii \u00eempart p\u00e2inea \u015fi vinul celor de fa\u0163\u0103 \u2013 momentul \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii. Importan\u0163a pe care o are mul\u0163umirea, al\u0103turi de rug\u0103ciune, \u00een actul sfin\u0163irii, reiese \u015fi din faptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Iustin nume\u015fte Trupul \u015fi S\u00e2ngele Domnului p\u00e2ine \u015fi vin euharistizat<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Este greu de reconstituit care erau ideile generale ale rug\u0103ciunii epiclezei, al c\u0103rui text \u00eel vom g\u0103si mai t\u00e2rziu \u00een Constitu\u021biile Apostolice (secolul al IV-lea). Cuvintele nu ne sunt date, dar Sf\u00e2ntul Iustin face s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 efectul lor, atunci c\u00e2nd men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 p\u00e2inea \u015fi vinul devin elemente euharistizate prin rug\u0103ciunea cuv\u00e2ntului care vine de la El<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Iustin este cel dint\u00e2i scriitor la care g\u0103sim confirmat\u0103 existen\u0163a epiclezei \u00een liturghia cre\u015ftin\u0103. M\u0103rturia Sf\u00e2ntului este important\u0103 pentru faptul c\u0103 ne este confirmat\u0103 istoricitatea \u015fi continuitatea Liturghiei Ortodoxe<\/strong>. De cel pu\u0163in 1800 de ani, dac\u0103 vorbim strict din punct de vedere al documentului istoric, Liturghia Ortodox\u0103 este modul prin excelen\u0163\u0103 prin care noi, cre\u015ftinii, ne \u00eent\u00e2lnim cu Hristos, Dumnezeul nostru. Mai mult, Apologia I<\/em> a Sf\u00e2ntului, a\u015fa cum observ\u0103m din text, se dore\u015fte o continuare a tradi\u0163iei apostolice.<\/p>\n

\u00cen concluzie, momentul epiclezei a existat \u00eenc\u0103 de la Liturghia oficiat\u0103 de c\u0103tre Sfin\u0163ii Apostolii<\/strong>. De 2000 de ani, Liturghia cre\u015ftin\u0103 une\u015fte cerul cu p\u0103m\u00e2ntul \u0219i pe oameni cu Dumnezeu, prin prefacerea darurilor de p\u00e2ine \u015fi vin \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului \u2013 minunea vie\u0163ii noastre.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015ftinismul este, prin excelen\u0163\u0103, o religie liturgic\u0103, \u00een care pe primul plan este tr\u0103irea liturgic\u0103 a vie\u0163ii celei noi, \u00een comuniune cu Dumnezeu. Centrul cultului ortodox este dumnezeiasca Liturghie, slujba prin care se realizeaz\u0103 intrarea noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Hristos este prezent \u00een mijlocul Bisericii Sale, a adun\u0103rii credincio\u015filor, \u00een mai multe moduri: prin … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15752","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15752"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15754,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15752\/revisions\/15754"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}