![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/chiril-si-metodie.jpg\")
<\/a>Ortodoxia slav\u0103 aduce cu sine matricea unei vorbiri \u015fi scrieri articulate prin jertfa Sfin\u0163ilor Metodie \u0219i Chiril. Ml\u0103di\u0163e desprinse din frumoasa tradi\u0163ie a Ortodoxiei bizantine, cei doi fra\u0163i au cucerit o lume aproape barbar\u0103, \u00eempodobind vechile obiceiuri cu frumuse\u0163ea unui grai liturgic \u00een care bulgarii, s\u00e2rbii, ru\u015fii \u00cel laud\u0103 pe M\u00e2ntuitorul Hristos.<\/p>\nLocul na\u015fterii celor doi sfin\u0163i-fra\u021bi Metodie (815-885) \u0219i Chiril (Constantin – 826-869) este, dup\u0103 cele mai multe p\u0103reri, Tesalonicul de ast\u0103zi. Tat\u0103l lor era demnitar de rang \u00eenalt al imperiului, de unde reiese c\u0103 cei doi erau cet\u0103\u0163eni ai Bizan\u0163ului, cunosc\u00e2nd foarte bine greaca \u015fi bulgara deopotriv\u0103. Leg\u0103tura cu popoarele slave era o certitudine demografic\u0103 \u00een secolul al-9-lea, \u00eentruc\u00e2t o mare parte din popula\u0163ia cet\u0103\u0163ii Tesalonicului erau slavi. Na\u0163ionalitatea greac\u0103 a celor doi reiese totodat\u0103 \u015fi din numele pe care le poart\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dup\u0103 unele teorii slavofile, cei doi apostoli ai slavilor s-ar fi numit de fapt Tsurho \u015fi Strahota, numele de Constantin \u015fi Metodie fiind folosite doar \u00een contextul unei eficiente deplas\u0103ri \u00een imperiu. \u201eNumele de Tsurho era foarte dificil de pronun\u0163at \u00een greac\u0103. Este foarte posibil ca, sub acest pretext, Constantin s\u0103 fi renun\u0163at la el chiar \u00eenainte de a intra \u00een \u00eenalta societate bizantin\u0103. Prenume ca Zarko \u015fi Tserko sunt curent folosite \u00een Bulgaria. Numele Strahota, \u00een traducere liber\u0103 \u00abcel \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor\u00bb, nu era foarte potrivit \u00een mediul bisericesc. Acest nume, care era discordant cu practica bisericeasc\u0103, nu se mai folose\u015fte \u00een Bulgaria. Este foarte probabil ca Metodie s\u0103 fi renun\u0163at la el atunci c\u00e2nd a intrat \u00een monahism sau chiar \u00eenainte de aceasta. Avem motive \u00eentemeiate s\u0103 credem c\u0103 probabil Metodie nu este numele pe care l-a primit la na\u015ftere\u201d (Mihail Margaritov, An attempt to establish the nationality of the Slav apostles Constantine and Methodius and an Explanation of some circumstances telated to this question, Sofia, 1989, p. 265).<\/p>\n
Despre via\u0163a celor doi apostoli ai slavilor a scris Sf\u00e2ntul Clement de Ohrida, ucenic \u015fi apropiat al lor. Din m\u0103rturiile sale reiese foarte clar c\u0103 cei doi fra\u0163i erau de vi\u0163\u0103 nobil\u0103, bunicul lor fiind unul din sfetnicii apropia\u0163i ai \u00eemp\u0103ratului bizantin. Un episod foarte interesant din via\u0163a celor doi, legat de asemenea de vi\u0163a lor nobil\u0103 \u015fi valorificat mai t\u00e2rziu de exege\u0163i, este acela \u00een care Sf\u00e2ntul Clement \u00eei prezint\u0103 \u00eenaintea marelui han al kazarilor. \u00centreba\u0163i despre rangul nobiliar al familiei, cei doi sfin\u0163i afirm\u0103 c\u0103 bunicul lor, pe nume Adam, ar fi \u015fezut odinioar\u0103 de-a dreapta \u00eemp\u0103ratului, \u00eens\u0103 a fost pedepsit \u015fi alungat din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. \u00cen interpretarea alegoric\u0103 a dialogului, cei doi sunt urma\u015fii protop\u0103rintelui Adam, care a fost odinioar\u0103 izgonit din rai \u015fi trimis s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103 \u201e\u00een p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, unde a s\u0103r\u0103cit \u015fi i-a n\u0103scut pe ei\u201d. \u201eAm c\u0103utat s\u0103 redob\u00e2ndesc cinstea bunicului meu\u201d, spune Sf\u00e2ntul Chiril, \u201e\u00eens\u0103 nu am g\u0103sit-o, fiind urma\u015ful lui de drept… El, prin care a venit moartea \u015fi p\u0103catul \u00een lume (cf. Romani 15), ar\u0103t\u00e2ndu-se neascult\u0103tor fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, s-a dezbr\u0103cat de cinstea pe care orice cre\u015ftin a\u015fteapt\u0103 s\u0103 o caute \u015fi s\u0103 o g\u0103seasc\u0103\u201d (Mihail Margaritov,
\np. 272).<\/p>\n
La numai 17 ani, datorit\u0103 bogatei sale \u015ftiin\u0163e de carte, Sf\u00e2ntul Chiril este primit la curtea imperial\u0103 din Constantinopol. La numai 20 de ani ajunge bibliotecar la Hagia Sofia \u015fi profesor de filosofie, la 24 \u00eel \u00eenfrunt\u0103 pe patriarhul iconoclast Anis. \u00centre anii 855 \u015fi 861, sf\u00e2ntul particip\u0103 la prima sa misiune \u00een p\u0103r\u0163ile arabe \u015fi kazare. \u201eDevotamentul fa\u0163\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi Biseric\u0103, sim\u0163ul datoriei, priceperea \u015fi excelenta sa dedicare\u201d reprezint\u0103 elemente definitorii \u00een des\u0103v\u00e2r\u015fitul portret apologetic \u015fi misionar al Sf\u00e2ntului Chiril. \u00cen rezumat, de numele s\u0103u se leag\u0103: alc\u0103tuirea alfabetului \u015fi scrierii slavone (cu litere chirilice), traducerea textelor sfinte \u00een limba veche bulgar\u0103, preg\u0103tirea \u015fi conducerea misiunii de \u00eencre\u015ftinare a Moraviei (863-866), lucrarea m\u0103rturisitoare \u00een Moravia, Vene\u0163ia \u015fi Roma \u015fi recunoa\u015fterea caracterului liturgic al limbii slavone (866-868).<\/p>\n
Alfabetul chirilic, folosit \u00een \u00eentreaga lume slav\u0103, este o mo\u015ftenire veche, prelucrat\u0103 \u015fi adus\u0103 de Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodie \u00een mijlocul popoarelor slave \u00een secolul al 9-lea. Acest important detaliu este foarte frumos preluat \u015fi analizat de profesorul \u015fi sacerdotul catolic Francis Dvornik. P\u0103rintele Dvornik face astfel leg\u0103tura transferului cultural al alfabetului chirilic c\u0103tre imensul teritoriu al Rusiei de ast\u0103zi. \u201eProblema unui alfabet slav descoperit \u00een secolul al 9-lea de Constantin (care \u015fi-a luat ulterior numele de Chiril) \u00een Crimeea – spune p\u0103rintele Dvornik -, \u00eenainte de apari\u0163ia oficial\u0103 a scrierii slave, a bulversat deja un num\u0103r semnificativ de cercet\u0103tori. P\u00e2n\u0103 nu demult, a\u015fa cum se poate vedea \u00eentr-un pasaj din Via\u0163a lor (a Sfin\u0163ilor Metodie \u015fi Chiril), exista dovada c\u0103 ru\u015fii se g\u0103seau \u00een acel moment (sec. 9) \u00een posesia unei scrieri speciale \u015fi c\u0103 lor ar trebui s\u0103 le fie atribuit\u0103 inventarea unei scrieri slave, adaptat\u0103 de Constantin la nevoile particulare ale slavilor din Europa Central\u0103. Dup\u0103 al\u0163i cercet\u0103tori, mult mai sceptici, \u00een acest alfabet rus se \u00eentrez\u0103re\u015fte scrierea gotic\u0103 inventat\u0103 de Ulfila. Trebuie totu\u015fi s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 ipoteza, aparent cea mai aproape de adev\u0103r, are de asemenea punctele ei slabe. Dac\u0103 totu\u015fi ar fi vorba despre un alfabet gotic, pentru ce biograful \u00eel mai nume\u015fte \u00abrus\u00bb? El \u00eei cuno\u015ftea foarte bine pe go\u0163i, men\u0163ion\u00e2ndu-i foarte clar \u00een capitolul 21. De vreme ce, pe de alt\u0103 parte, cunoa\u015fterea acestei scrieri ar fi putut s\u0103 fie ea inedit\u0103 printre go\u0163i, dup\u0103 cum insinueaz\u0103 autorul Vie\u0163ii?\u201d (Francis Dvornik, Les Legendes de Constantin et de Methode vues des byzances, Commissionnaire \u201eOrbis\u201d, Prague, 1933, p. 185).<\/p>\n
Cunoa\u015fterea at\u00e2t de precis\u0103 a vechiului dialect bulgar, pe care implicit se construie\u015fte alfabetul chirilic, dezvolt\u0103 o serie de supozi\u0163ii cu privire la na\u0163ionalitatea slav\u0103 a celor doi sfin\u0163i. Cu toate acestea, cercet\u0103tori de renume \u00een studiul slavisticii, precum V. Oblak sau V. Jagic, au demonstrat c\u0103 dialectul pe care \u00eel cuno\u015fteau at\u00e2t de bine cei doi fra\u0163i era extrem de popular \u00een acele vremuri \u00een zona dintre Tesalonic \u015fi Constantinopol. Un alt mare slavist, Ivan Golubov, scria hot\u0103r\u00e2t c\u0103 cei doi sfin\u0163i \u201enu au folosit vechiul dialect bulgar, care se vorbea \u00een Tesalonic, ci un idiom care se vorbea mai departe, \u00een partea de nord a ora\u015fului; reminiscen\u0163e ale acestui idiom pot fi g\u0103site \u00eenc\u0103 \u00een anumite dialecte pe teritoriul actual al Bulgariei\u201d (Golubov, p. 221).<\/p>\n
Alfabetul Sf\u00e2ntului Chiril a fost, a\u015fadar, inventat la anul 855, av\u00e2nd ca destina\u0163ie precis\u0103 misiunea cre\u015ftin\u0103 pe teritoriul Bulgariei de ast\u0103zi. \u00cen consecin\u0163\u0103, bulgarii s-au convertit la 863, un rol esen\u0163ial \u00een acest proces av\u00e2ndu-l cei doi fra\u0163i, sprijini\u0163i de sora prin\u0163ului Boris, care a primit de \u00eendat\u0103 botezul.<\/p>\n
Sfin\u0163ii Metodie \u015fi Chiril au r\u0103mas \u00een istoria Bisericii Ortodoxe ca \u00eencre\u015ftin\u0103tori \u015fi apostoli ai slavilor. Ei sunt, de asemenea, p\u0103rin\u0163ii alfabetului slav, \u00een prim\u0103 form\u0103 denumit glagolitic, folosit odinioar\u0103 de toate popoarele slave, at\u00e2t \u00een mediul laic, c\u00e2t mai ales \u00een cult. Dup\u0103 ce bulgarii au primit Botezul cre\u015ftin, alfabetul glagolitic a primit o variant\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, cea chirilic\u0103, folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n
Ultima perioad\u0103 a \u00eempreun\u0103-slujirii p\u0103m\u00e2nte\u015fti a celor doi fra\u0163i slavi se leag\u0103 de Roma. Ei au plecat \u00eempreun\u0103 spre Roma \u00een 867, poposind o vreme \u00een C\u00e2mpia Panonic\u0103, Ungaria de ast\u0103zi, unde au instruit mai mul\u0163i ucenici. Ajun\u015fi \u00een capitala vechiului imperiu, ei au primit sprijinul Papei Adrian al II-lea pentru a dezvolta misiunea cre\u015ftin\u0103 \u00een r\u00e2ndul slavilor. La scurt timp, Constantin s-a \u00eemboln\u0103vit, primind \u00eenainte de moarte haina monahiceasc\u0103, cu numele de Chiril. Metodie a dus mai departe lucrarea misionar\u0103, revenind \u00een Panonia, Moravia \u015fi Nitria. \u00cen 869 este hirotonit Episcop al Panoniei \u015fi Moraviei. Moare \u00een anul 884, l\u0103s\u00e2nd numero\u015fi ucenici s\u0103-i continue lucrarea de r\u0103sp\u00e2ndire a cre\u015ftinismului.<\/p>\n
sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ortodoxia slav\u0103 aduce cu sine matricea unei vorbiri \u015fi scrieri articulate prin jertfa Sfin\u0163ilor Metodie \u0219i Chiril. Ml\u0103di\u0163e desprinse din frumoasa tradi\u0163ie a Ortodoxiei bizantine, cei doi fra\u0163i au cucerit o lume aproape barbar\u0103, \u00eempodobind vechile obiceiuri cu frumuse\u0163ea unui grai liturgic \u00een care bulgarii, s\u00e2rbii, ru\u015fii \u00cel laud\u0103 pe M\u00e2ntuitorul Hristos. Locul na\u015fterii celor … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-15666","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15666","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15666"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15666\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15669,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15666\/revisions\/15669"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15666"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}