{"id":15142,"date":"2024-12-31T09:09:32","date_gmt":"2024-12-31T14:09:32","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15142"},"modified":"2024-12-16T12:58:05","modified_gmt":"2024-12-16T17:58:05","slug":"anul-nou-traditii-si-obiceiuri-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2024\/12\/31\/anul-nou-traditii-si-obiceiuri-romanesti\/","title":{"rendered":"Anul Nou &#8211; tradi\u021bii \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/jocul-caprei.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-15143\" src=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/jocul-caprei.jpg\" alt=\"\" width=\"1000\" height=\"649\" srcset=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/jocul-caprei.jpg 1000w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/jocul-caprei-300x195.jpg 300w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/jocul-caprei-768x498.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px\" \/><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anul Nou, denumit \u015fi S\u00e2nvas\u00e2iu sau Cr\u0103ciunul Mic este pentru rom\u00e2ni o s\u0103rb\u0103toare laic\u0103, cu foarte pu\u0163ine conota\u0163ii religioase, care marcheaz\u0103 noul an civil \u2013 fiindc\u0103 anul nou bisericesc \u00eencepe la 1 septembrie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Celebrarea \u00eenceputului unui nou an este cea mai veche dintre s\u0103rb\u0103torile cunoscute ast\u0103zi, av\u00e2nd o vechime de peste 4000 de ani. Astfel, \u00een jurul anului 2000 \u00ee.Hr., vechii babilonieni s\u0103rb\u0103toreau Anul Nou \u00een momentul apari\u0163iei lunii noi dup\u0103 echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103, care c\u0103dea de regul\u0103 \u00een perioada 23-25 martie, dupa actualul calendar \u015fi care coincidea cu \u00eenceperea anotimpului rena\u015fterii, al sem\u0103natului \u015fi al \u00eenfloririi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La romani, celebr\u0103rile, numite Calende, durau trei zile, timp \u00een care oamenii \u00ee\u015fi f\u0103ceau daruri simbolice \u2013 dulciuri \u015fi miere \u2013 pentru a avea pace, aur \u015fi bani pentru prosperitate, sau felinare pentru un an plin de lumin\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen zilele noastre, \u00een veritabilul maraton dup\u0103 \u0163inute sofisticate, prepararea mesei, sau dotarea cu petarde sau pocnitori, rom\u00e2nii fac \u00een noaptea dintre ani \u015fi \u00een prima zi a noului an, o mul\u0163ime de gesturi, mo\u015ftenite de la p\u0103rin\u0163i sau bunici, unii f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 c\u0103 \u00een spatele unora dintre acestea se g\u0103sesc tradi\u0163ii care au d\u0103inuit de scole.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anul Nou coincide cu s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare. Trebuie remarcat c\u0103 \u00een perioada s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, se face trecerea de la vechi la nou, de la s\u0103rb\u0103torirea unor mo\u015fi \u2013 Andrei, Nicolae, Cr\u0103ciun \u2013 la cei care sunt serba\u0163i \u00een noul an \u2013 Sf\u00e2ntul Vasile. De aici \u015fi ideea \u00eempletirii perfec\u0163iunii \u00eenceputurilor, cu beatitudinea v\u00e2rstei de aur. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc la rom\u00e2ni cele mai multe tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri populare, un amestec de vechi \u015fi nou, extrem de pre\u0163uite la noi \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anul Nou, prin \u00eentreg complexul de tradi\u0163ii asociate, este perceput ca moment de renovare a timpului dar \u015fi a lumii, de alungare a spiritelor rele, un moment ce face trecerea \u00eentre dou\u0103 cicluri de vegeta\u0163ie \u015fi de munci.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 perioada Cr\u0103ciunului, dominat\u0103 de colinde, r\u0103sp\u00e2ndite mai larg la nivelul \u0163\u0103rii, Anul Nou este marcat anumite tradi\u0163ii generale dar \u015fi de obiceiuri locale sau zonale foarte puternice, care \u00eenc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi \u00een zilele noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pornind de la Revelion, v\u0103zut ca o petrecere \u00eentre ani, \u00een familie sau cu prietenii, \u00eenso\u0163it\u0103 de joc \u015fi dans, m\u00e2ncare din bel\u015fug \u015fi b\u0103utur\u0103, artificii sau petarde \u015fi tradi\u0163ionalele obiceiuri de la miezul nop\u0163ii dintre ani, Anul Nou prilejuie\u015fte o multitudine de tradi\u0163ii extrem de pre\u0163uite: plugu\u015forul, sorcova, buhaiul, vasilca, jocurile mimice cu m\u0103\u015fti de animale sau personaje \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, Vergelul, Capra, Ursul, C\u0103iu\u0163ii, Cerbul, Berea, \u0162urca, Brezaia sau Caledarul de ceap\u0103, pentru a prezenta o enumerare succint\u0103. Mai mult, fetele nem\u0103ritate \u00eencearc\u0103, urmare a unor credin\u0163e sau supersti\u0163ii, s\u0103 vad\u0103, la cump\u0103na dintre ani, cum ar putea ar\u0103ta alesul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen toate tradi\u0163iile prezentate sub form\u0103 de joc, coregrafia este asigurat\u0103 de m\u0103\u015fti diferite \u00een func\u0163ie de zon\u0103. Spre exemplu, \u00een Moldova se \u00eent\u00e2lnesc cele mai multe datini la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare, \u00eentruchipate de cete de feciori, care prezint\u0103 fel \u015fi fel de jocuri \u015fi costuma\u0163ii din cele mai variate, colind\u00e2nd, \u00een mod uzual, din cas\u0103 \u00een cas\u0103, \u015fi juc\u00e2nd \u00een ritmul fluier\u0103turilor \u015fi strig\u0103turilor, sau al muzicii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Bucovina, are loc un obicei unic \u00een \u0163ar\u0103, de Anul Nou: bungherii, costuma\u0163i \u00een uniforme militare asem\u0103n\u0103toare generalilor austrieci, joc\u0103 \u00een cerc \u015fi produc diferite strig\u0103turi, fiind acompania\u0163i de instrumente de suflat \u015fi tobe. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 v\u0103 prezent\u0103m pe scurt c\u00e2teva din tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti de Anul Nou.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-22718 td-animation-stack-type0-1\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sorcova-interbelic.jpg?resize=640%2C489\" sizes=\"auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px\" srcset=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sorcova-interbelic.jpg?w=640 640w, https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sorcova-interbelic.jpg?resize=300%2C229 300w\" alt=\"sorcova-interbelic\" width=\"640\" height=\"489\"><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Sorcova<\/strong> \u2013 este unul dintre cele mai des \u00eent\u00e2lnite obiceiuri de Anul Nou, practicat mai ales de copii, care se adun\u0103 \u00een cete \u015fi, \u00een prima zi a anului, pleac\u0103, mai ales pe la casele cunoscu\u0163ilor. Sorcova este la origini o nuia \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een h\u00e2rtie colorat\u0103, t\u0103iat\u0103 \u015fuvi\u0163e, \u00eempodobit\u0103 uneori cu flori, tot din h\u00e2rtie colorat\u0103 \u015fi ciucuri. Dup\u0103 \u201esorcovire\u201d \u2013 care este \u00een esen\u0163\u0103 o urare pentru un an mai bun, copiii sunt recompensa\u0163i cu colaci, dulciuri \u015fi bani.<\/li>\n<\/ul>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>\u00ce<\/strong><strong>ngropatul Anului<\/strong> \u2013 este un ceremonial de \u00eennoire simbolic\u0103 a timpului, practicat \u00een noaptea dintre ani \u2013 \u00een fapt denumirea care a precedat actualul Revelion. Corespunz\u0103tor divinit\u0103\u0163ii, \u015fi credin\u0163ei c\u0103 timpul se na\u015fte anual, \u00eentinere\u015fte, se maturizeaz\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi moare, pentru a rena\u015fte dup\u0103 \u00eenc\u0103 365 de zile, prin obiceiuri \u015fi credin\u0163e care exprim\u0103 teama, dezordinea \u015fi haosul, iar dup\u0103 miezul nop\u0163ii de Revelion optimismul, veselia, ordinea \u015fi echilibrul, oamenii acord\u0103 diverse semnifica\u0163ii unor fenomene naturale care evolueaz\u0103 distinct de voin\u0163a fiec\u0103ruia.<\/li>\n<\/ul>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Vergelul <\/strong>\u2013 este un obicei nu at\u00e2t de larg r\u0103sp\u00e2ndit \u2013 fiind caracteristic bejenarilor ardeleni \u2013 , potivit c\u0103ruia \u00een noaptea de ajun se organiza pentru feciori \u015fi fete, un ceremonial nocturn de aflare a ursitei \u015fi norocului. Ritualul poate fi \u00eent\u00e2lnit \u00een zona etnografic\u0103 Dorna, de unde \u00ee\u015fi trage ob\u00e2r\u015fia.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel la o cas\u0103 anume aleas\u0103, se preg\u0103tea un vas mare cu ap\u0103 (ciubar), nuiaua pentru \u201evergeluit\u201d, precum \u015fi un butoi cu b\u0103utur\u0103, iar \u00een noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor, tinerii se adunau la casa stabilit\u0103, unde, dup\u0103 o petrecere, fetele \u015fi b\u0103ie\u0163ii \u00ee\u015fi aruncau pe mas\u0103 c\u00e2te un obiect personal, care era aruncat \u00een vasul cu apa ne\u00eenceput\u0103 iar vergelatorul \u2013 de obicei un b\u0103rbat iste\u0163 \u2013 ascuns sub un cear\u015faf, amesteca obiectele din vas, invoc\u00e2nd divinitatea pentru a le d\u0103rui tinerilor noroc \u015fi bel\u015fug. De multe ori, prezicerea \u00een fa\u0163a obiectului scos din ap\u0103 era pres\u0103rat\u0103 cu glume, \u00eenveselind astfel atmosfera. Ceremonialul continua apoi cu joc, m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103 din abunden\u0163\u0103.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Capra<\/strong> \u2013 sau jocul caprei, este \u00eentruchiparea unui animal care a simbolizat personificarea prolificit\u0103\u0163ii zoologice \u015fi fertilit\u0103\u0163ii telurice. Capra, \u00ee\u015fi subordoneaz\u0103 \u00een timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii jocului, toate celelalte personaje, iar \u00een unele zone, jocul apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra), \u00een altele animalul fiind singur, \u00eenso\u0163it doar de cioban, mo\u015f \u015fi bab\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Capra este \u00eentruchipat\u0103 de o masc\u0103 sculptat\u0103 \u00een lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoar\u0103, pentru a cl\u0103mp\u0103ni \u00een timpul dansului. Masca mai con\u0163ine dou\u0103 corni\u0163e cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz \u015fi flori \u015fi este fixat \u00eentr-un b\u0103\u0163-suport care se sprijin\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Persoana care joac\u0103 capra este acoperita cu o \u0163es\u0103tur\u0103 \u2013 scoar\u0163\u0103 sau laicer \u2013 acoperit\u0103 de n\u0103frame de m\u0103tase, sau, cum se \u00eent\u00e2mpla la origini, era \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een stuf.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\n<figure id=\"attachment_132823\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-132823 td-animation-stack-type0-1\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/AFP-ursari-1.jpg?resize=512%2C360\" sizes=\"auto, (max-width: 512px) 100vw, 512px\" srcset=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/AFP-ursari-1.jpg?w=512 512w, https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/AFP-ursari-1.jpg?resize=300%2C211 300w, https:\/\/i1.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/AFP-ursari-1.jpg?resize=100%2C70 100w\" alt=\"Ursul. \/ AFP PHOTO \/ DANIEL MIHAILESCU\" width=\"512\" height=\"360\"><figcaption class=\"wp-caption-text\">Ursul. \/ AFP PHOTO \/ DANIEL MIHAILESCU<\/figcaption><\/figure>\n<p><strong>Ursul<\/strong> \u2013 este un joc bazat pe cultul ursului, mo\u015ftenit de la geto-daci, care \u00eel venerau ca pe un animal sacru. Forma capului de urs se ob\u0163ine \u00eentinz\u00e2nd o piele de vi\u0163el sau de miel peste o g\u0103leat\u0103 metalic\u0103, iar de la g\u00e2t \u00een jos, corpul celui care se mascheaz\u0103 este acoperit cu o blan\u0103 de oaie sau cu un cojoc lung, \u00eentors pe dos, de\u015fi la origini se folosea chiar o blan\u0103 de urs.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen zona Humorului s-a p\u0103strat obiceiul ursului de paie \u2013 cea mai arhaic\u0103 form\u0103 de \u00eentruchipare a animalului, costuma\u0163ie pentru care se r\u0103sucesc fr\u00e2nghii din paie de ov\u0103z care \u00een diminea\u0163a ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purt\u0103torului. Jocul ursului, pregnant prezent \u00een Bucovina \u2013 locul \u00een care ursul este foarte venerat \u2013 este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu m\u0103\u015fti \u00eent\u00e2lnite \u00een cete. Ur\u015fii, constitui\u0163i \u00een cete speciale de c\u00e2te 10-15 personaje sau inclu\u015fi \u00een grupurile complexe cu mai multe personaje, joac\u0103 la comanda ursarilor, tineri chipe\u015fi, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een ve\u015fminte colorate, care dau ritmul jocului cu ajutorul unor ciururi&nbsp; (tobe).<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>C\u0103iu\u0163ii<\/strong> \u2013 Jocul calului are la baz\u0103 cultul cailor practicat la solsti\u0163iul de iarn\u0103, la echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 precum \u015fi la solsti\u0163iul de var\u0103, pornind de la \u00eentruchiparea plastic\u0103 a unor simboluri mitice din tradi\u0163ia bucovinean\u0103, c\u0103ci \u00een credin\u0163ele arhaice, calul avea o func\u0163ie de protejare a gospod\u0103riilor \u015fi bisericilor de spiritele rele. C\u0103iu\u0163ii (c\u0103lu\u0163ii) sunt mai larg r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een Bucovina, mai ales \u00een zonele Dolhe\u015fti, Zvori\u015ftea, Zamostea, H\u00e2rtop \u015fi F\u00e2nt\u00e2nele, impresion\u00e2nd prin fast \u015fi elegan\u0163\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tinerii ale\u015fi pentru grupurile de c\u0103iu\u0163i trebuie s\u0103 fie excelen\u0163i dansatori, exprim\u00e2nd prin joc vitalitatea \u015fi for\u0163a exuberant\u0103 a tinere\u0163ii. \u00cen mod tradi\u0163ional, juc\u0103torii de c\u0103iu\u0163i sunt echipa\u0163i cu capete de cal, lucrate din lemn \u015fi \u00eembr\u0103cate \u00een p\u00e2nz\u0103 ro\u015fie, alb\u0103 sau neagr\u0103, la care se adaug\u0103 oglinzi, mirt sau panglici. Capul de cal este fixat \u00eentr-un suport de lemn, care se acoper\u0103 cu un covor sau o bucat\u0103 de p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 sau colorat\u0103, peste care se cos elemente decorative.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exist\u0103 zone \u00een care, similar alaiului caprei sau ursului, se \u00eent\u00e2lne\u015fte alaiul calului \u00eenso\u0163it de turc, bab\u0103, mo\u015fneag \u015fi negustor.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Cerbul <\/strong>\u2013 Pornind de la simbolizarea, \u00een mitologia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a purit\u0103\u0163ii \u015fi drept\u0103\u0163ii, masca de cerb se compune tot din cap sculptat \u00een lemn, cu un un maxilar mobil \u2013 cl\u0103mp\u0103nitor, \u015fi trup realizat dintr-un covor ornat cu n\u0103frame. Jocul cerbului este structurat dup\u0103 modelul caprei, cu o mi\u015fcare exuberant\u0103 \u015fi plin\u0103 de vivacitate. Cerbul este \u00eenconjurat de mo\u015fnegi \u015fi babe, de muzicieni \u015fi dansatori, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume populare. Obiceiul cerbului are predominan\u0163\u0103 tot \u00een Bucovina, iar \u00een satul Corlata se \u00eent\u00e2lne\u015fte cel mai fastuos alai, care \u00eenc\u00eent\u0103 prin elegan\u0163a jocului dar \u015fi prin colindul de cerb care \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte, fiind cea mai veche form\u0103 de colind din zona Bucovinei<\/li>\n<\/ul>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Berea<\/strong> \u2013 Perioada imediat urm\u0103toare Cr\u0103ciunului este, \u00een satele de bejenari ardeleni \u2013 mai ales \u00een zona Humorului, momentul petrecerii comunitare numite \u201eBere\u201d, \u00een vechime porelungit\u0103 chiar dincolo de Anul Nou, spre Boboteaz\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centreaga manifestare era \u00een responsabilitatea unui colcer sau colacar, iar \u00een satele mari aveau loc chiar dou\u0103 astfel de petreceri \u2013 \u201eberea de sus\u201d \u015fi \u201eberea de jos\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen mod obi\u015fnuit, b\u0103ie\u0163ii se ocupau de tocmirea muzicii, de colectarea b\u0103uturii, iar fetele aduceau m\u00e2ncarea \u015fi pr\u0103jiturile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fetele, \u00eembr\u0103cate \u00een costume populare veneau \u00eenso\u0163ite de mame sau de o sor\u0103 sau alt\u0103 rud\u0103 mai mare, iar cele venite ne\u00eenso\u0163ite erau prost v\u0103zute de lumea satului. Ele erau \u00eent\u00e2mpinate de feciori, erau servite cu o b\u0103utur\u0103, apoi erau invitate la dansul cel mare care se desf\u0103\u015fura \u00een fa\u0163a casei, unde ie\u015feau \u00een \u015fir, \u0163in\u00e2ndu-se de m\u00e2ini.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fetele care erau scoase la joc aduceau de acasa un \u201estru\u0163\u201d \u2013 \u00een fapt un b\u0103\u0163 \u00eempodobit cu mirt \u015fi panglici colorate \u2013 pe care \u00eel d\u0103deau, la sosire, calfei, \u00een momentul \u00een care \u00eencepea jocul, \u00een cadrul unui ceremonial special, \u00een care feciorii consacrau prin dans statutul de fete de m\u0103ritat al tinerelor sosite la petrecere. Dup\u0103 un dans \u00een doi, urma o suit\u0103 de dou\u0103sprezece jocuri, cu denumiri aparte \u2013 b\u0103tr\u00e2neasca, p\u0103trunjelul, coasa sau arcanul \u2013 fiecare joc fiind dedicat unei luni din an. \u00cen pauza jocului, tinerii degustau din bun\u0103t\u0103\u0163ile culinare aduse de fete \u015fi din b\u0103utura special preg\u0103tit\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Uneori, dup\u0103 \u00eencheierea jocului \u015fi a petrecerii, fetele se \u00eendreptau c\u0103tre casele lor, \u00eenso\u0163ite fiind de fl\u0103c\u0103i, petrecerea continu\u00e2nd \u00eentre fl\u0103c\u0103i \u015fi ta\u0163ii fetelor, p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte. A\u015fadar \u201eBerea\u201d era un prilej de apreciere a comportamentului fiec\u0103rui fl\u0103c\u0103u, dar \u015fi a calit\u0103\u0163ii de gospodine a tinerelor fete, de aceea to\u0163i se str\u0103duiau s\u0103 prezinte o imagine c\u00e2t mai bun\u0103 \u00een fa\u0163a satului. Evident acest prilej era momentul de la care porneau preparative pentru numeroase c\u0103s\u0103torii. Din p\u0103cate aceast\u0103 tradi\u0163ie se \u00eent\u00e2lne\u015fte din ce \u00een ce mai rar \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<figure id=\"attachment_132824\" class=\"wp-caption aligncenter\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-132824 td-animation-stack-type0-1\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/calendarul-de-ceapa.jpg?resize=500%2C393\" sizes=\"auto, (max-width: 500px) 100vw, 500px\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/calendarul-de-ceapa.jpg?w=700 700w, https:\/\/i0.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/calendarul-de-ceapa.jpg?resize=300%2C236 300w, https:\/\/i0.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/calendarul-de-ceapa.jpg?resize=696%2C547 696w, https:\/\/i0.wp.com\/www.rador.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/calendarul-de-ceapa.jpg?resize=535%2C420 535w\" alt=\"Calendarul de ceapa - sursa foto: https:\/\/povestisasesti.com\" width=\"500\" height=\"393\"><figcaption class=\"wp-caption-text\">Calendarul de ceapa \u2013 sursa foto: https:\/\/povestisasesti.com<\/figcaption><\/figure>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Caledarul de ceap\u0103<\/strong> \u2013 este un obicei provenit din zona Hunedoarei, pentru a anticipa cum va fi vremea \u00een fiecare lun\u0103 din anul care urmeaz\u0103. Astfel, \u00een noaptea de Anul Nou, dintr-o ceap\u0103 se desf\u0103ceau 12 foi corespunz\u0103toare, \u00een ordine, lunilor anului viitor. \u00cen fiecare foaie de ceap\u0103 se pune c\u00e2te o jum\u0103tate de linguri\u0163\u0103 de sare, iar foile astfel preparate se las\u0103 pe mas\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een diminea\u0163a Anului Nou. \u00cen foile (lunile) \u00een care sarea se tope\u015fte toat\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ploi, iar \u00een caz contrar, lunile respective vor fi secetoase.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 cum se observ\u0103, zilele din perioada Anului Nou sunt asociate cu o mare varietate de tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri, mai ales \u00een zona Bucovinei, \u00een care o mare parte din credin\u0163ele vechi s-au mo\u015ftenit \u015fi s-au p\u0103strat peste genera\u0163ii. Ele reprezint\u0103 de multe ori spectacole grandioase care impresioneaz\u0103 nu numai via\u0163a local\u0103 dar \u015fi turi\u015ftii din \u0163ar\u0103 \u015fi mai ales din str\u0103in\u0103tate. Toate acestea creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 incredibil\u0103, unic\u0103, leg\u00e2nd pun\u0163i nev\u0103zute \u00eentre om \u015fi cosmos sau mediul \u00eenconjur\u0103tor, dar mai ales \u00eentre semeni.<\/p>\n<p>sursa:radioromaniacultural<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Anul Nou, denumit \u015fi S\u00e2nvas\u00e2iu sau Cr\u0103ciunul Mic este pentru rom\u00e2ni o s\u0103rb\u0103toare laic\u0103, cu foarte pu\u0163ine conota\u0163ii religioase, care marcheaz\u0103 noul an civil \u2013 fiindc\u0103 anul nou bisericesc \u00eencepe la 1 septembrie. Celebrarea \u00eenceputului unui nou an este cea mai veche dintre s\u0103rb\u0103torile cunoscute ast\u0103zi, av\u00e2nd o vechime de peste 4000 de ani. &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-15142","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15142","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15142"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15142\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17149,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15142\/revisions\/17149"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}