{"id":15015,"date":"2019-10-22T23:51:26","date_gmt":"2019-10-23T03:51:26","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15015"},"modified":"2019-10-22T23:51:26","modified_gmt":"2019-10-23T03:51:26","slug":"academia-domneasca-din-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/10\/22\/academia-domneasca-din-bucuresti\/","title":{"rendered":"Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, cele dint\u00e2i \u015fcoli s-au organizat pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stiri, episcopii \u015fi mitropolii. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XIV-lea, odat\u0103 cu \u00eentemeierea statelor feudale rom\u00e2ne\u015fti, aceste \u015fcoli au devenit cele mai \u00eensemnate centre de activitate c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste centre culturale, cur\u0163ile domne\u015fti au fost de asemenea importante locuri de instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie, unde erau preg\u0103ti\u0163i viitorii dreg\u0103tori \u015fi slujba\u015fi ai statului, ai cancelariei domne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, organizate temei\u00adnic \u015fi de lung\u0103 durat\u0103, \u00ee\u015fi au \u00eenceputul \u00een secolul al XVII-lea prin str\u0103dania unor domnitori lumina\u0163i ca Matei Basarab (1632-1654), dar mai ales \u015eerban Cantacuzino (1678-1688) \u015fi Sf\u00e2ntul Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714).<\/p>\n

\u00centre aceste institu\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de \u00eenv\u0103\u0163\u0103\u00adm\u00e2nt superior, la loc de frunte se a\u015faz\u0103 Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea.<\/p>\n

Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 de c\u0103tre \u015eerban Cantacuzino, desigur, la recomandarea \u015fi cu ajutorul eruditului s\u0103u frate, stolnicul Constantin Cantacuzino. M\u0103rturiile istorice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenceputurile acestei Academii sunt foarte s\u0103race, astfel c\u0103 abia din timpul domniei Sf\u00e2ntului Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu dispunem de suficiente informa\u0163ii privitoare la aceast\u0103 Academie \u015fi la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul ce se preda \u00een ea.<\/p>\n

\u00cen anul 1707, domnitorul muntean depunea la Banca Zecca, de la San Marco din Vene\u0163ia, suma de 30.000 de galbeni austrieci – care se ridica atunci la suma de 810 taleri – din venitul c\u0103rora s\u0103 se \u00eentre\u0163in\u0103 \u0218coala Domneasc\u0103. \u00cen luna august a aceluia\u015fi an 1707, Patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului public\u0103 \u201eR\u00e2nduiala dasc\u0103lilor de la Sf\u00e2ntul Sava din Bucure\u015fti\u201d, \u00een care se prevedea, printre altele, ca \u201edasc\u0103lii \u015fcolii s\u0103 fie trei, deosebi\u0163i prin cucernicie \u015fi bune n\u0103ravuri\u201d. Tot \u00een aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 se mai preciza ca profesorii s\u0103 predea numai cinci zile din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, astfel c\u0103 joia \u015fi duminica s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 zile de odihn\u0103. De aici re\u0163inem faptul c\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti \u00ee\u015fi avea a\u015fez\u0103m\u00e2ntul la M\u0103n\u0103stirea \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d din Bucure\u015fti, care se afla \u00een fa\u0163a actualei Univer\u00adsi\u00adt\u0103\u0163i, unde a \u015fi r\u0103mas p\u00e2n\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul seco\u00adlului al XVIII-lea. Mai re\u0163inem apoi faptul c\u0103 pentru activitatea didactic\u0103 erau prev\u0103zu\u0163i trei profesori, de\u015fi se pare c\u0103 mult\u0103 vreme au activat doar doi; abia la 1759 este pomenit cel de-al treilea profesor, \u00een persoana vestitului Manase Eliade.<\/p>\n

La 1749, Grigore al II-lea Ghica (1748-1752) r\u00e2nduie\u015fte ca purt\u0103tor de grij\u0103 al \u201e\u015fcoalelor\u201d pe Mitropolitul Neofit Cretanul (1738-1753), \u015fi se precizeaz\u0103 ca salariile profesorilor s\u0103 fie achitate de c\u0103tre mitropolie, din dajdia clerului, care era astfel scutit de d\u0103ri fa\u0163\u0103 de vistierie, acest principiu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd valabil, cu o scurt\u0103 \u00eentrerupere, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul activit\u0103\u0163ii acestei Academii.<\/p>\n

\u00cen anul 1761, domnitorul Constantin Mavrocordat, \u00een timpul celei de a 6-a domnii a sa pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (1761-1763), hot\u0103r\u0103\u015fte ca to\u0163i c\u0103lug\u0103rii de la M\u0103n\u0103stirea \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d s\u0103 fie str\u0103muta\u0163i la ctitoria sa de la V\u0103c\u0103re\u015fti, la Sf\u00e2ntul Sava<\/em> r\u0103m\u00e2n\u00e2nd numai \u0218coala Domneasc\u0103, unde preotul trebuia s\u0103 fie un \u201eierodiacon \u015fcolar\u201d, iar, pentru lini\u015ftea ucenicilor, por\u0163ile Bisericii \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d se \u00eenchideau femeilor.<\/p>\n

\u00cen istoria Academiei Domne\u015fti din Bucure\u015fti, un moment culminant \u00eel constituie m\u0103surile luate pe vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774-1782), care reconstruie\u015fte cl\u0103direa de la A\u015fez\u0103m\u00e2ntul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, amenaj\u00e2nd aici apro\u00adximativ 60 de \u00eenc\u0103peri, lucrarea fiind ter\u00adminat\u0103 \u00een 1779. \u00cen ianuarie 1776, Alexandru Ipsilanti public\u0103 un hrisov prin care se trece la o reform\u0103 profund\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de la Aca\u00addemie. Prin acest nou document, num\u0103rul profesorilor era ridicat de la trei la nou\u0103, cursurile se predau \u00een patru cicluri de c\u00e2te trei ani, perioada de \u015fcolarizare complet\u0103 desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se pe 12 ani, iar elevii erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een cinci clase.<\/p>\n

Acela\u015fi hrisov prevedea ca tinerii de la Aca\u00addemie care doresc s\u0103 devin\u0103 slujitori ai Bisericii, preo\u0163i sau c\u0103lug\u0103ri, s\u0103 urmeze un curs de teologie la mitropolie, unde era numit un profesor special \u00een acest sens, precum \u015fi cursul de psaltichie de la \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d. \u00cen urma inspec\u0163iei pe care Mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787) o \u00eentreprinde \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva boieri, la sugestia domnitorului, se prevede ca elevii s\u0103raci s\u0103 fie \u00eentre\u0163inu\u0163i de c\u0103tre o m\u0103n\u0103stire.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00een luna martie 1791 domnitorul Mihai \u015eu\u0163u (1791-1793) \u00ee\u015fi reia domnia \u00een urma ocupa\u0163iei austriece a Bucure\u015ftilor, g\u0103se\u015fte pala\u00adtul domnesc distrus \u015fi \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 re\u015fedin\u0163a \u00een locul Academiei de la \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, \u015fcoala fiind mutat\u0103 la \u201eDomni\u0163a B\u0103la\u015fa\u201d. \u00cen anul 1803, a\u015fez\u0103m\u00e2ntul de la \u201eDomni\u0163a B\u0103la\u015fa\u201d este grav afectat, \u00een urma unui cutremur, \u015fi \u015fcoala se mut\u0103 la Schitul M\u0103gureanu, unde func\u0163ioneaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1821, c\u00e2nd este \u00eenchis\u0103 pentru totdeauna.<\/p>\n

La \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d se deschidea \u00een august 1818 \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103, iar la 5 septembrie acela\u015fi an Logofe\u0163ia \u0162\u0103rii de Sus anun\u0163a \u00eentreaga \u0163ar\u0103 c\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u201es-a \u00eentocmit \u015fcoala cea nou\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care se va \u00eenv\u0103\u0163a \u00een limba patriei noastre\u201d.<\/p>\n

Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti era frecventat\u0103 de tineri din toate categoriile sociale, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul fiind gratuit pentru oricine voia s\u0103 se instruiasc\u0103. \u00cen hrisoavele domne\u015fti de reorganizare a Academiei se prevedeau totdeauna, pe l\u00e2ng\u0103 salariile profesorilor, \u015fi sumele necesare \u00eentre\u0163inerii elevilor bursieri, a\u015fa \u00eenc\u00e2t cei dornici s\u0103 se educe puteau frecventa cursurile f\u0103r\u0103 nici o tax\u0103. Cursurile acestei Academii au fost urmate de tineri din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi de str\u0103ini din \u00eentreg spa\u0163iul balcanic, sau chiar din Rusia, num\u0103rul total al elevilor ridic\u00e2ndu-se, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, p\u00e2n\u0103 la cifra de 200, iar la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, faima profesorului Lambru Fotiade atrage peste 300 de elevi.<\/p>\n

Prin folosirea limbii grece\u015fti, ca \u015fi prin faptul c\u0103 discipolii \u015fcolii se recrutau din \u00eentreg spa\u0163iul balcanic, importan\u0163a cultural\u0103 a Academiei Domne\u015fti din Bucure\u015fti, rolul ei \u00een promovarea ideilor progresiste au dep\u0103\u015fit cu mult spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Cultura predat\u0103 \u00een Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti \u201enu era cultura noastr\u0103 – cum spune Nicolae Iorga – dar era gloria noastr\u0103\u201d, pentru c\u0103 ea reprezenta contribu\u0163ia \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti la promovarea culturii ortodoxe \u00een \u00eentregul R\u0103s\u0103rit.<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, cele dint\u00e2i \u015fcoli s-au organizat pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stiri, episcopii \u015fi mitropolii. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XIV-lea, odat\u0103 cu \u00eentemeierea statelor feudale rom\u00e2ne\u015fti, aceste \u015fcoli au devenit cele mai \u00eensemnate centre de activitate c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste centre culturale, cur\u0163ile domne\u015fti au fost de asemenea importante locuri de instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie, unde erau … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15015","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15015","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15015"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15015\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15017,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15015\/revisions\/15017"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15015"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15015"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15015"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}