{"id":15011,"date":"2019-10-22T23:28:50","date_gmt":"2019-10-23T03:28:50","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15011"},"modified":"2019-10-22T23:28:50","modified_gmt":"2019-10-23T03:28:50","slug":"clericii-ortodocsi-in-viata-satului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/10\/22\/clericii-ortodocsi-in-viata-satului-romanesc\/","title":{"rendered":"Clericii ortodoc\u0219i \u00een via\u021ba satului rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 a \u00eendeplinit \u00een via\u021ba satului rom\u00e2nesc un rol multiplu: factor care a vegheat la s\u0103n\u0103tatea moral\u0103 a poporului, institu\u021bie care a promovat cultura \u0219i spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, instan\u021b\u0103 juridic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een perioada modern\u0103 a statului, oferind asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i medical\u0103 prin a\u0219ez\u0103mintele \u0219i bolni\u021bele ridicate pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirile sale. Misiunea clericilor ortodoc\u0219i rom\u00e2ni \u00een via\u021ba p\u0103stori\u021bilor a reprezentat un reper demn de luat \u00een considerare at\u00e2t \u00een momente de bucurie \u0219i de \u00eemplinire sufleteasc\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een clipele de \u00eencercare. <\/strong><\/p>\n

Preo\u021bii de mir din comunit\u0103\u021bile rurale au s\u0103dit s\u0103m\u00e2n\u021ba Evangheliei, s\u0103v\u00e2r\u00ad\u0219ind o lucrare de \u00eennoire sau de rena\u0219tere duhovniceasc\u0103 \u00een sufletele \u0219i \u00een via\u021ba credincio\u0219ilor rom\u00e2ni. M\u0103rturisind credin\u021ba ortodox\u0103, uneori chiar cu pre\u021bul vie\u021bii, preo\u021bii \u0219i p\u0103stori\u021bii lor au marcat istoria Bisericii \u0219i a neamului rom\u00e2nesc, p\u0103str\u00e2nd ne\u0219tirbit\u0103 legea lor ortodox\u0103 str\u0103mo\u0219easc\u0103. <\/p>\n

\u201eBiruin\u021ba satului asupra \u00eemp\u0103ratului\u201d<\/strong><\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 a fost un factor coagulant pentru poporul rom\u00e2n \u0219i pentru statul rom\u00e2n. A preg\u0103tit \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it marile evenimente din via\u021ba poporului rom\u00e2n, a ridicat moralul chiar \u0219i \u00een cele mai grele momente ale sale, a dovedit \u00een\u021belepciune \u00een clipele critice. \u00cen contextul unia\u021biei din Transilvania, clerul \u0219i credin\u00adcio\u0219ii rom\u00e2ni au f\u0103cut nenum\u0103rate drumuri la Viena pentru p\u0103strarea credin\u021bei str\u0103bune. Printre m\u0103rturisitorii Ortodoxiei s-au remarcat preo\u021bii Moise M\u0103cinic din Sibiel \u0219i Ioan din Gale\u0219, preo\u021bii Cosma din Deal, Ioan din Aciliu, Ioan din Poiana, Ioan din S\u0103li\u0219te, Ioan Piuariu din Sadu, dar \u0219i preotesele din Tili\u0219ca, Deal \u0219i Poiana, \u00eempreun\u0103 cu credin\u00adcio\u0219ii \u021b\u0103rani: Oprea Micl\u0103u\u0219 din S\u0103li\u0219te, Ioan Oancea din F\u0103g\u0103ra\u0219, Constantin Petric din Jina, T\u0103nase Todoran din Bichigiu. \u00centemni\u021ba\u021bi, b\u0103tu\u021bi, maltrata\u021bi, alunga\u021bi din satele lor, uneori uci\u0219i \u00een urma suferin\u021belor \u00eendurate, to\u021bi ace\u0219ti m\u0103rturisitori ai Evangheliei pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc au reu\u0219it o biruin\u021b\u0103 a satului asupra \u00eemp\u0103ratului, a\u0219a cum se exprima istoricul Ioan Lupa\u0219. <\/p>\n

Preo\u021bimea a continuat s\u0103-\u0219i fac\u0103 datoria de lumin\u0103toare a poporului, indiferent de greut\u0103\u021bile materiale cu care s-a confruntat, \u00eensufle\u021bind \u0219i sprijinind cu vorba \u0219i cu fapta lupta pentru emanciparea cultural\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni \u0219i b\u0103n\u0103\u00ad\u021beni. Astfel, \u00een ciuda lipsurilor materiale, a \u00eengr\u0103dirii libert\u0103\u021bii na\u021bionale, clerul ortodox a p\u0103strat vie \u0219i nealterat\u0103 credin\u021ba \u00een Hristos \u0219i ideea unit\u0103\u021bii na\u021bionale a tuturor rom\u00e2nilor din cele trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Observ\u0103m prezen\u021ba clerului mirean \u0219i monahal la evenimente precum: R\u0103scoala condus\u0103 de Horia, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an (1784); Revolu\u021bia lui Tudor Vladimirescu (1821); Revolu\u021bia de la 1848; R\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 (1877-1878); R\u0103scoala din 1907. Clericii rom\u00e2ni au fost \u00een fruntea poporului sus\u021bin\u00e2nd dolean\u021bele de veacuri, promov\u00e2nd dragostea de Dumnezeu \u0219i de \u021bar\u0103. Ei au \u00een\u021beles s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul celor ce luptau pentru libertate \u0219i independen\u021b\u0103 ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103 sporeasc\u0103 \u00een sufletul ap\u0103r\u0103torilor curajul \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bia, \u00eencrederea \u00een biruin\u021ba lor deplin\u0103 \u0219i \u00een dreptatea cauzei pe care o ap\u0103rau. \u201eDe aceea iubim noi at\u00e2t de mult Ortodoxia, spunea p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae: pentru c\u0103 iubim sufletul neamului nostru, pentru c\u0103 recunoa\u0219tem \u00een ea tot ce este mai ad\u00e2nc \u0219i mai bun \u00een noi, pentru c\u0103 aspira\u021biile \u0219i idealurile ei au devenit aspira\u021biile \u0219i idealurile noastre. Dac\u0103 orice om \u0219i orice popor c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219te pentru o misiune, \u0219i nu numai pentru ca s\u0103 consume bunuri materiale, este purt\u0103torul unei idei, apoi \u00adneamul nostru este purt\u0103torul prin excelen\u021b\u0103 al Ortodoxiei.\u201d <\/p>\n

Decretul regal din 1877 hot\u0103r\u0103\u0219te \u00eenfiin\u021barea Serviciului religios al Armatei<\/em><\/strong><\/p>\n

At\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u0219i \u00een timpul R\u0103zboiului de independen\u021b\u0103 (1877-1878), preo\u021bii Bisericii Ortodoxe, prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103, s-au implicat \u00een colectarea de alimente \u0219i haine, acord\u00e2nd asisten\u021b\u0103 religioas\u0103 \u0219i sprijin material pentru biruin\u021ba Armatei rom\u00e2ne. \u201eNiciodat\u0103 – spune un scriitor rom\u00e2n – n-au fost bisericile noastre mai pline ca \u00een zilele c\u00e2nd se serbau biruin\u021bele rom\u00e2nilor peste Dun\u0103re sau se f\u0103ceau rug\u0103ciuni pentru osta\u0219ii c\u0103zu\u021bi, care nu din pomana altor neamuri, ci prin virtu\u021bile \u0219i sabia lor au ob\u021binut independen\u021ba \u021b\u0103rii.\u201d
\nPreo\u021bii rom\u00e2ni s-au ridicat la nivelul chem\u0103rii lor de p\u0103stori de suflete, fiind al\u0103turi de p\u0103stori\u021bii lor \u0219i pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Astfel, este cunoscut\u0103 \u00eenfiin\u00ad\u021barea printr-un decret special din 1877 a Serviciului religios al Armatei. <\/em>Din r\u00e2ndurile sale f\u0103cea parte un num\u0103r mare de preo\u021bi confesori, printre care amintim: arhiman\u00addri\u021bii Ignat Serian \u0219i Ghenadie Mari\u0219escu, protosinghelul Sava Dimitrescu \u0219i ieromonahul Veniamin Alexandrescu (garnizoana din Bucure\u0219ti), ieromonahul Agatanghel Gu\u021bu (garnizoana din Craiova), preotul Ilie Grigorieu \u0219i ieromonahul Narcis Cre\u021bulescu (garnizoana din Ia\u0219i), preotul Nicolae Budi\u0219teanu, preotul Ioan L\u0103cureanu Pronotarie. De asemenea, clericii ortodoc\u0219i \u0219i-au adus contri\u00adbu\u021bia \u0219i \u00een lucrarea medical\u0103, de \u00eengrijire a bolnavilor \u0219i r\u0103ni\u021bilor. Din spitalele de campanie vor face parte peste 300 de monahi \u0219i monahii. To\u021bi ace\u0219ti oameni ai Bisericii au \u00eendeplinit, din prisosin\u021ba inimii lor \u0219i cu toat\u0103 vrednicia, \u00eendatoririle ce le reveneau \u00een mijlocul osta\u0219ilor. <\/p>\n

Preo\u021bi martiri \u00een Marele R\u0103zboi<\/strong><\/p>\n

\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, al\u0103turi de solda\u021bii rom\u00e2ni care au luptat pentru re\u00eentregirea na\u021bional\u0103 s-au aflat \u0219i preo\u021bi militari, ostenitori \u00een serviciul sanitar al Armatei rom\u00e2ne. Dup\u0103 1916 autorit\u0103\u021bile germane \u0219i austro-ungare au pornit o puter\u00adnic\u0103 prigoan\u0103 \u00eempotriva popula\u00ad\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. Printre cei maltra\u00adta\u021bi, persecuta\u021bi, deporta\u021bi sau uci\u0219i au fost \u0219i preo\u021bi ortodoc\u0219i. Printre ace\u0219tia amintim: preotul Constantin P\u0103unescu din Rado\u00admire\u0219ti, jude\u021bul Olt, \u00eempu\u0219cat f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103, la Dr\u0103g\u0103ne\u0219ti-Olt, \u00een prezen\u021ba so\u021biei, a copiilor \u0219i a tat\u0103lui; preotul Vasile Iliescu-Buz\u0103ianu, din Home\u0219ti, R\u00e2mnicu S\u0103rat, ucis dup\u0103 ce omor\u00e2se el \u00eensu\u0219i c\u00e2\u021biva solda\u021bi care voiau s\u0103-i necinsteasc\u0103 fetele; preotul Ghi\u021b\u0103 Giurescu, din B\u0103l\u0103ne\u0219ti-Buz\u0103u, a fost g\u0103sit str\u0103puns de baionete, \u00een casa sa; preotul Gheorghe Balaban \u0219i so\u021bia sa Florica, din Viziru-Br\u0103ila; preotul Vasile Aftenie, din Valea Nucarilor-Tulcea. <\/p>\n

Prezen\u021ba \u0219i lucrarea clerului ortodox \u00een mijlocul poporului rom\u00e2n au fost vizibile \u0219i \u00een timp de pace, nu numai \u00een vreme de r\u0103zboi. Preocuparea reprezentan\u021bilor Bisericii Ortodoxe pentru solu\u021bio\u00adnarea problemelor emergente din cadrul societ\u0103\u021bii medievale rom\u00e2\u00adne\u0219ti – s\u0103r\u0103cia, nedreptatea, imo\u00adralitatea – a fost completat\u0103 \u00een chip fericit de dorin\u021ba cre\u0219terii nivelului cultural \u0219i spiritual al \u021b\u0103rii, prin tip\u0103rirea de carte bisericeasc\u0103 \u0219i nu numai, prin sprijinul acordat \u0219colilor rom\u00e2ne\u0219ti, prin preg\u0103tirea intelectual\u0103 a clerului slujitor.<\/p>\n

\u00cenceputul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, al \u0219colii la rom\u00e2ni este str\u00e2ns legat de via\u021ba Bisericii. Astfel, \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencepe drumul educativ \u00een mijlocul poporului rom\u00e2n din tinda Bisericii, iar cartea scris\u0103 \u0219i cea tip\u0103rit\u0103 apar mai \u00eent\u00e2i \u00een Biseric\u0103. \u00cen m\u0103n\u0103stirile \u021b\u0103rii au fost organizate centre tipografice, biblioteci \u0219i \u0219coli de copi\u0219ti, miniaturi\u0219ti, traduc\u0103tori \u0219i educatori pentru to\u021bi fiii nea\u00admului rom\u00e2nesc. Ca urmare, Biserica Ortodox\u0103, prin clericii s\u0103i, a fost un far c\u0103l\u0103uzitor pentru to\u021bi rom\u00e2nii. Mitropoli\u021bii Andrei \u0218aguna \u00een Transilvania, Grigorie Dasc\u0103lul \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Veniamin Costachi \u00een Moldova au continuat opera \u00eenainta\u0219ilor s\u0103i, \u00een\u021beleg\u00e2nd mai bine dec\u00e2t oricine c\u0103 un neam nu se poate ridica \u00een r\u00e2ndul celorlalte popoare dec\u00e2t prin \u0219tiin\u021ba de carte. Este demn\u0103 de men\u00ad\u021bionat str\u0103dania, dar \u0219i reu\u0219ita marelui Mitropolit Andrei \u0218aguna care a \u00eentemeiat \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea aproximativ 800 de \u0219coli poporale \u00een Transilvania. <\/p>\n

Clerul, efor \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

Dar pentru ca un neam s\u0103 aib\u0103 o \u0219coal\u0103 bine \u00eenchegat\u0103, pentru a elimina din r\u00e2ndul oamenilor ignoran\u021ba \u0219i analfabetismul, pentru a crea elite culturale \u0219i spirituale vrednice, este necesar\u0103 o bun\u0103 organizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2n\u00adtului sub toate formele sale: primar de la sate \u0219i de la ora\u0219e, gimnazial, liceal \u0219i nu \u00een cele din urm\u0103 academic. Constituit \u00een Biseric\u0103, av\u00e2nd drept \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori pe preotul slujitor \u0219i pe c\u00e2nt\u0103re\u021bul bisericesc, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc a f\u0103cut pa\u0219i semnificativi spre dezvoltare \u0219i organizare. O simpl\u0103 analiz\u0103 semantic\u0103 a cuv\u00e2ntului dasc\u0103l ne duce cu g\u00e2ndul at\u00e2t la \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul care \u00eenva\u021b\u0103 copii \u00een \u0219coal\u0103, dar \u0219i la c\u00e2nt\u0103re\u021bul bisericesc. <\/p>\n

Pentru o lung\u0103 perioad\u0103 preotul a fost directorul \u0219colii \u00eentemeiate pe l\u00e2ng\u0103 biserica parohial\u0103, protopopul era inspectorul care venea \u0219i evalua activitatea desf\u0103\u00ad\u0219urat\u0103 de preot. Educarea na\u021bio\u00adnal\u0103 a copiilor neamului rom\u00e2nesc \u0219i formarea unor profesori \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori de marc\u0103 au reprezentat o preocupare continu\u0103 pentru ace\u0219ti efori ai \u0219colilor noastre. Form\u00e2nd zeci de genera\u021bii de preo\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, Biserica Ortodox\u0103 a men\u021binut vie con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i a preg\u0103tit treptat drumul spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. De aceea, misiunea preo\u00ad\u021beasc\u0103 a fost \u00eentotdeauna \u0219i o misiune istoric\u0103, o misiune patriotic\u0103. <\/p>\n

Asisten\u021ba social\u0103 \u0219i mica medicin\u0103 erau \u00een sarcina Bisericii<\/strong><\/p>\n

P\u0103storindu-\u0219i credincio\u0219ii cu dragoste \u0219i devotament, preo\u021bii \u0219i monahii rom\u00e2ni s-au aplecat \u0219i asupra neputin\u021belor trupe\u0219ti ale acestora. Astfel, au existat clerici care aveau cuno\u0219tin\u021be medicale, practic\u00e2nd o medicin\u0103 mic\u0103, cum o denumea poetul Tudor Arghezi. Un exemplu \u00eel reprezint\u0103 Haralambie, c\u0103lug\u0103rul din republica m\u0103n\u0103stireasc\u0103 a Sf\u00e2ntului Munte, care avea o vie, cu pri\u00adseac\u0103, l\u00e2ng\u0103 o p\u0103dure din jude\u021bul Ilfov. \u201e\u00cen vreo 40 de ani, de c\u00e2nd \u00ee\u0219i \u00eengrije\u0219te strugurii \u0219i albinele \u0219i culege buruienile prin cr\u00e2nguri, pentru ceaiurile cele de s\u0103n\u0103tate, toate satele din pl\u0103\u0219ile vecine au trecut prin podgoria lui norocoas\u0103, ca printr-o \u0219coal\u0103 de avu\u021bie\u2026\u201d Amintind de toate aceste re\u021bete ale c\u0103lug\u0103rului Haralambie, Arghezi sublinia c\u0103 leacu\u00adrile nu se pl\u0103teau, \u201emedicina fiind asemenea preo\u021biei \u0219i nu o marf\u0103 a tejghelii.\u201d <\/p>\n

Primele institu\u021bii medicale la rom\u00e2ni apar \u00een cadrul m\u0103n\u0103stirilor noastre \u0219i poart\u0103 numele de bolni\u021be. Aici se oficiau frecvent slujbe de t\u0103m\u0103duire – Taina Sf\u00e2ntului Maslu, dezleg\u0103ri, molitve, rug\u0103ciuni -, \u00een timp ce unii dintre monahi aveau cuno\u0219tin\u021be medicale, oferind tratamentul adecvat. Ele vor fi \u00eenlocuite cu timpul de spitale. De asemenea, \u00eenceputul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului medical rom\u00e2nesc s-a f\u0103cut \u00een \u0219colile Bisericii. <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Biserica Ortodox\u0103 a \u00eendeplinit \u00een via\u021ba satului rom\u00e2nesc un rol multiplu: factor care a vegheat la s\u0103n\u0103tatea moral\u0103 a poporului, institu\u021bie care a promovat cultura \u0219i spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, instan\u021b\u0103 juridic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een perioada modern\u0103 a statului, oferind asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i medical\u0103 prin a\u0219ez\u0103mintele \u0219i bolni\u021bele ridicate pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirile sale. Misiunea clericilor ortodoc\u0219i rom\u00e2ni … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-15011","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15011","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15011"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15011\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15013,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15011\/revisions\/15013"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15011"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15011"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15011"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}