![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/Stefan_cel_Mare_-_Tablou_Votiv_-_Sf_Nicolaie_Domnesc.jpg\")
<\/a>Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte la 2 iulie pe Sf. Voievod \u015etefan Cel Mare. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 v\u0103 prezent\u0103m un amplu material legat de personalitatea marelui sf\u00e2nt voievod, semnat de \u015etefan S. Gorovei publicat pe site-ul stefancelmare.ro:<\/p>\n\u201eO, b\u0103rbat minunat, cu nimic mai prejos dec\u00e2t comandan\u0163ii eroici pe care at\u00e2ta \u00eei admir\u0103m, care \u00een vremea noastr\u0103 a c\u00e2\u015ftigat, cel dint\u00e2i dintre principii lumii, o biruin\u0163\u0103 at\u00e2t de str\u0103lucit\u0103 asupra turcului! Dup\u0103 credin\u0163a mea, el este cel mai vrednic s\u0103 i se \u00eencredin\u0163eze conducerea \u015fi st\u0103p\u00e2nirea lumii, \u015fi mai cu seam\u0103 cinstea de c\u0103petenie \u015fi conduc\u0103tor \u00eempotriva turcului, cu sfatul, \u00een\u0163elegerea \u015fi hot\u0103r\u00e2rea tuturor cre\u015ftinilor, de vreme ce ceilal\u0163i regi \u015fi principi catolici se \u00eendeletnicesc cu tr\u00e2nd\u0103via \u015fi pl\u0103cerile ori cu r\u0103zboaiele civile\u201d.<\/p>\n
Acest elogiu \u00eenfl\u0103c\u0103rat, \u00eembin\u00e2nd admira\u0163ia, \u00eencrederea \u015fi respectul, a ie\u015fit de sub pana unui vestit cronicar polon, Jan D\u0142ugosz (1415 \u2013 1480), sub impresia victoriei de la Vaslui (10 ianuarie 1475); el exprima, \u00eens\u0103, cu certitudine, \u00een partea noastr\u0103 de Europ\u0103, o credin\u0163\u0103 general\u0103, pe care politica de p\u00e2n\u0103 atunci a principelui Moldovei o justifica \u015fi care se \u00eentemeia pe speran\u0163a \u00eencheg\u0103rii unei coali\u0163ii de mari propor\u0163ii, \u00een fa\u0163a c\u0103reia cuceritorul Constantinopolului s\u0103 bat\u0103 \u00een retragere. Evolu\u0163ia evenimentelor nu a adus, \u00eens\u0103, \u00eemplinirea unei speran\u0163e. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, al c\u0103ror dramatism e greu de \u00een\u0163eles \u015fi de retr\u0103it ast\u0103zi, Moldova \u015fi principele ei \u00ee\u015fi aflaser\u0103 locul \u00een prima linie a lupt\u0103torilor, a celor care aderau, cu mai mult\u0103 sau mai pu\u0163in\u0103 \u00eensufle\u0163ire, la ideea unei cruciade. Locul acesta, cu totul deosebit pentru un principe ortodox, \u00eel avea \u00een vedere papa Sixt IV atunci c\u00e2nd \u00eel numea pe \u015etefan al Moldovei atlet al credin\u0163ei cre\u015ftine \u015fi \u00een temeiul lui propunea cronicarului polon s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze acestui principe misiunea de imperator et dux contra Turcum.<\/p>\n
Nici dou\u0103zeci de ani nu trecuser\u0103 de c\u00e2nd \u015etefan vod\u0103 preluase domnia Moldovei. \u00cen 1457, el nu era dec\u00e2t \u00eenc\u0103 un pretendent la Coroan\u0103, \u00eenc\u0103 unul dintre urma\u015fii lui Alexandru cel Bun \u2013 fii \u015fi nepo\u0163i \u2013 care \u00eencercau s\u0103 foloseasc\u0103, \u00een profitul lor, situa\u0163ia tulbure din \u0163ar\u0103 \u015fi de la hotarele ei. Zece ani mai t\u00e2rziu, lupta de la Baia \u2013 \u00een care s-a fr\u00e2nt sume\u0163ia regelui Matias al Ungariei \u2013 a ar\u0103tat cine era, de fapt, cel care \u201epe Siret, la tin\u0103, la Dolje\u015fti\u201d luase \u00een m\u00e2inile sale \u201eschiptrul \u0162\u0103rii Moldovei\u201d \u015fi, odat\u0103 cu el, soarta acestei \u0163\u0103ri. Dup\u0103 \u00eenc\u0103 zece ani, principalele b\u0103t\u0103lii cu du\u015fmanul Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii erau date \u015fi Europa cuno\u015ftea faptele acestui principe care st\u0103p\u00e2nea \u201eo Valahie\u201d \u00eentins\u0103 de la Ceremu\u015f la Marea Neagr\u0103 \u015fi de la Carpa\u0163i p\u00e2n\u0103 la Nistru, dar a c\u0103rui autoritate era \u00eenc\u0103 \u015fi mai \u00eentins\u0103 \u015fi a c\u0103rui hegemonie ajunsese s\u0103 cuprind\u0103, un moment, o bun\u0103 parte a litoralului nordic al M\u0103rii Negre. El \u00eensu\u015fi, \u201eun b\u0103rbat de aleas\u0103 virtute \u015fi cu merite preastr\u0103lucite fa\u0163\u0103 de Republica Cre\u015ftin\u0103\u201d, \u015ftia c\u0103 numele lui se afla \u2013 precum \u00eel \u00een\u015ftiin\u0163ase acela\u015fi Sixt IV \u2013 pe buzele tuturor. Cucernic \u015fi smerit, dar \u00eencrez\u0103tor \u00een for\u0163ele \u0163\u0103rii sale \u015fi ale oamenilor s\u0103i, \u015etefan transmitea Europei un mesaj realist: \u00een prim\u0103vara anului 1477, solul s\u0103u \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa la Vene\u0163ia temeiurile acelei \u00eencrederi \u015fi ale acelui realism politic: \u201eNu vreau s\u0103 mai spun c\u00e2t de folositoare este, pentru treburile cre\u015ftine, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a mea; socotesc c\u0103 este de prisos, fiindc\u0103 lucrul e prea limpede, c\u0103 ea este cetatea de ap\u0103rare a Ungariei \u015fi a Poloniei \u015fi straja acestor dou\u0103 cr\u0103ii\u201d. \u015ei, cum \u015ftia direc\u0163ia pe care aveau s\u0103 o urmeze viitoarele atacuri otomane, viz\u00e2nd \u201ecele dou\u0103 \u0163inuturi, al Chiliei \u015fi al Cet\u0103\u0163ii Albe\u201d, domnul Moldovei atr\u0103gea aten\u0163ia celor interesa\u0163i \u00eendeosebi de c\u0103ile comerciale din bazinul M\u0103rii Negre \u201es\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 aceste dou\u0103 \u0163inuturi sunt Moldova toat\u0103 \u015fi c\u0103 Moldova cu aceste \u0163inuturi este un zid pentru Ungaria \u015fi pentru Polonia\u201d.<\/p>\n
Mesajul a fost auzit, dar n-a fost ascultat. Dup\u0103 \u00eenc\u0103 zece ani, cele dou\u0103 cet\u0103\u0163i cu \u0163inuturile lor erau deja pierdute; r\u0103zboiul \u00eenceput \u00een 1473 s-a \u00eencheiat \u00een 1486 \u015fi Moldova a acceptat din nou protectoratul otoman, \u00eens\u0103 \u00een condi\u0163ii care numai lui \u015etefan i s-ar fi putut acorda. Un contemporan, italian tr\u0103itor \u00een Polonia \u015fi sf\u0103tuitor \u00eentr-ale politicii acestui regat, a caracterizat cum nu se poate mai bine chipul \u00een care s-a ajuns, \u00een acei ani, la fixarea acestui statut. Moldovenii \u2013 spune el \u2013 \u201eau provocat adesea, \u00een mai multe r\u00e2nduri, pierderi at\u00e2t de mari sultanului, \u00eenc\u00e2t acesta a fost silit, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103-l numeasc\u0103 aliat \u015fi prieten pe \u015etefan, domnul moldovenilor [\u2026], care a cedat nu sub presiunea armelor, ci sub anumite condi\u0163ii\u201d. Astfel, \u015etefan \u015fi moldovenii lui s-au \u00eenchinat Por\u0163ii \u201eprin tratate, nu ca \u00eenvin\u015fi, ci ca \u00eenving\u0103tori\u201d.<\/p>\n
\u015ei a mai trecut un deceniu. \u00cen toamna anului 1497, ambi\u0163ia regelui polon Ioan Albert a m\u00e2nat spre Moldova o oaste puternic\u0103. \u015ei ambi\u0163ia regal\u0103, \u015fi oastea s-au lovit de zidurile cet\u0103\u0163ilor \u015fi s-au fr\u00e2nt \u00een Codrii Cosminului. Dup\u0103 lungi discu\u0163ii, s-a ajuns la un tratat de pace, \u00eencheiat \u00een iulie 1499 la H\u00e2rl\u0103u, act cu multe semnifica\u0163ii, marc\u00e2nd \u2013 dup\u0103 expresia lui A. D. Xenopol \u2013 \u201eculmea mersului triumfal al lui \u015etefan cel Mare\u201d. Trecuser\u0103 40 de ani de c\u00e2nd domnul Moldovei trebuise s\u0103 accepte un tratat (Overchel\u0103u\u0163i, 1459) cu clauze care \u00eenc\u0103 \u00eel st\u00e2njeneau. Acum, am\u00e2ndoi regii catolici \u2013 cel al Poloniei (Ioan Albert) \u015fi cel al Ungariei (Vladislav, fratele primului) \u2013 trebuiser\u0103 s\u0103 accepte c\u0103 \u201e\u00een m\u00e2inile acestui voievod se afl\u0103 toat\u0103 temelia \u015fi toat\u0103 puterea p\u0103cii \u015fi a lini\u015ftii \u00eentre aceste dou\u0103 ilustre regate\u201d.<\/p>\n
Toate acestea vor fi luminat, poate, sf\u00e2r\u015fitul lui \u015etefan, acum o jum\u0103tate de mileniu. Domnul \u00eensu\u015fi rezuma, cu smerit\u0103 m\u00e2ndrie, la 1502, faptele pentru care fusese glorificat \u00een Europa cre\u015ftin\u0103 a vremii: \u201ede c\u00e2nd sunt domnul acestei \u0163\u0103ri, am purtat 36 de lupte, dintre care am fost \u00eenving\u0103tor \u00een 34 \u015fi am pierdut dou\u0103\u201d. Era, desigur bilan\u0163ul care \u00eel putea interesa pe medicul vene\u0163ian venit s\u0103 aline suferin\u0163ele fizice ale unui \u201edomn at\u00e2t de mare cum este acesta\u201d. \u00cens\u0103 din informa\u0163iile culese \u015fi din observa\u0163iile proprii, acela\u015fi medic putea s\u0103 adauge c\u0103 \u201eacest vestit domn\u201d, \u015etefan voievod, \u201eeste un om foarte \u00een\u0163elept, vrednic de laud\u0103, iubit mult de supu\u015fii s\u0103i, pentru c\u0103 este \u00eendur\u0103tor \u015fi drept, ve\u015fnic treaz \u015fi darnic\u201d.<\/p>\n
A\u015fa \u00eel vedeau contemporanii s\u0103i, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd supu\u015fii s\u0103i \u2013 colaboratorii apropia\u0163i, boierii mari \u015fi mici, locuitorii t\u00e2rgurilor, negustorii, to\u0163i cei \u00een stare s\u0103 furnizeze informa\u0163ii unui str\u0103in care trecea hotarele Moldovei sau unuia care scria o cronic\u0103 dincolo de hotarele Moldovei.<\/p>\n
Multe alte lucruri, \u00eens\u0103, nu aveau cum s\u0103 fie percepute imediat de contemporani, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd a fi \u00een\u0163elese \u015fi \u00eenregistrate numai de urma\u015fi. \u015etefan cel Mare a fost \u00eentruparea cea mai \u00eenalt\u0103 a maiest\u0103\u0163ii monarhice din tot cursul Evului Mediu rom\u00e2nesc. Tot ceea ce a f\u0103cut, tot ceea ce a spus, tot ceea ce a transmis este expresia unei concep\u0163ii de guvernare a c\u0103rei eficien\u0163\u0103 s-a v\u0103dit repede \u015fi cu efecte a c\u0103ror durabilitate a fost verificat\u0103 prin secole. \u201eElev\u201d al marelui cruciat care a fost Iancu de Hunedoara, \u015etefan a \u015ftiut s\u0103 preia din experien\u0163a acestuia tot ceea ce se potrivea tradi\u0163iilor dinastiei sale \u015fi \u0163\u0103rii pe care trebuia s\u0103 o conduc\u0103. Ortodox f\u0103r\u0103 concesii \u2013 fapt ilustrat \u015fi de c\u0103s\u0103toriile sale \u2013 a fost, \u00een acela\u015fi timp, st\u0103p\u00e2nul tuturor supu\u015filor s\u0103i, de toate confesiunile.<\/p>\n
\u00cen\u0163eleg\u0103tor al nevoilor impuse de alian\u0163ele politice \u015fi militare, a p\u0103strat credin\u0163a \u015fi speran\u0163a \u00eentr-o cruciad\u0103 a sa, ortodox\u0103. \u00cen acest domeniu, pozi\u0163ia sa poart\u0103 pecetea de neconfundat a succesiunii bizantine pe care \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie str\u0103in modului de via\u0163\u0103 din Europa central\u0103 \u2013 a ilustrat-o cu str\u0103lucire. Pentru cre\u015ftin\u0103tate, a luptat cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi s-a oferit s\u0103 lupte, cu ai s\u0103i, p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul din urm\u0103. C\u00e2nd \u00eencheierea p\u0103cii s-a v\u0103dit de ne\u00eenl\u0103turat, a trecut aceast\u0103 lupt\u0103 \u00eentr-un plan simbolic, st\u0103ruind \u00een a sublinia c\u00e2t mai ap\u0103sat faptul c\u0103 era vorba de o misiune \u00eencredin\u0163at\u0103 de Cel de Sus, c\u0103tre care \u00eendreptau acum rug\u0103ciunile nu numai clopotele bisericilor sem\u0103nate pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii, ci \u015fi picturile lor \u2013 \u0163\u00e2\u015fnind, de la o vreme, \u015fi pe pere\u0163ii exteriori, ca \u00eentr-o mare, emo\u0163ionant\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura.<\/p>\n
\u015etefan a \u00een\u0163eles, ca pu\u0163ini al\u0163ii, c\u0103 a guverna, la vremea aceea, \u00eensemna, mai cu seam\u0103, c\u0103 principele trebuie s\u0103 fie v\u0103zut de supu\u015fii s\u0103i. A str\u0103b\u0103tut \u0163ara cu toat\u0103 curtea sa, f\u0103c\u00e2nd judec\u0103\u0163ile nu numai \u00een cetatea de scaun de la Suceava, ci \u015fi \u00een celelalte cur\u0163i domne\u015fti. \u00cen toate bisericile sale, ridicate pentru folosin\u0163a acestor cur\u0163i din ora\u015fe (ca la Dorohoi, H\u00e2rl\u0103u, Ia\u015fi, Piatra Neam\u0163 ori Vaslui) sau pentru a sluji unor a\u015fez\u0103minte monahale, el \u015fi familia sa puteau fi v\u0103zu\u0163i de oricine, \u00een somptuoasele tablouri votive. Prezen\u0163a lui, uneori s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een \u015fir, \u00een alte ora\u015fe dec\u00e2t cetatea de scaun \u00eensemna, totodat\u0103, \u015fi apari\u0163ia la slujbele religioase din acele biserici domne\u015fti, participarea la hramuri \u015fi la tot felul de alte ceremonii. Domnul se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa supu\u015filor s\u0103i aievea (nu numai prin chipurile \u00eencremenite din tablourile votive), \u00een toat\u0103 str\u0103lucirea, cu sfetnicii \u015fi dreg\u0103torii cur\u0163ii, cu osta\u015fii lui credincio\u015fi, cu suita de c\u0103rturari care scriau actele \u015fi scrisorile. Cu greu ne putem imagina, azi, aceste realit\u0103\u0163i, care abia se \u00eentrez\u0103resc din paginile cronicilor \u015fi din \u015firurile destul de stereotipe ale documentelor, \u00eens\u0103 aceast\u0103 politic\u0103 a fost aceea care i-a asigurat c\u00e2\u015ftigarea oamenilor, \u00een epoc\u0103, \u015fi supravie\u0163uirea \u00een sufletele urma\u015filor. Dac\u0103, \u00een momentul c\u00e2nd \u015etefan a preluat sceptrul, unii frunta\u015fi ai societ\u0103\u0163ii moldovene \u2013 \u00eensemna\u0163i prin pozi\u0163ie, avere, \u00eenrudiri \u015fi influen\u0163\u0103 \u2013 au plecat din \u0163ar\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se treptat, \u00een primii ani ai noii domnii, \u00een preajma marilor confrunt\u0103ri cu otomanii boierimea \u015fi-a str\u00e2ns r\u00e2ndurile \u00een jurul principelui \u015fi, cu el \u00een frunte, a dat piept cu moartea. Astfel, \u00een diminea\u0163a luptei de la Vaslui, unul dintre ei a \u00eengenuncheat \u015fi i-a spus: \u201e\u00ce\u0163i vom sta ast\u0103zi credincios al\u0103turi \u015fi Dumnezeu ne va ajuta\u201d. \u00cen anul urm\u0103tor, la Valea Alb\u0103, a pierit mai ales floarea oastei; a spus-o \u015etefan \u00eensu\u015fi: \u201eeu, cu curtea mea, am f\u0103cut ce am putut\u2026\u201d. Dup\u0103 \u00eenc\u0103 un an, un corp de oaste \u015fi-a l\u0103sat oasele \u00een Crimeea, pe zidurile cet\u0103\u0163ii de la Mangop, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 acolo valul amenin\u0163\u0103rilor al puterii otomane. Asemenea jertfe nu ar fi fost posibile f\u0103r\u0103 \u00eencrederea puternic\u0103 a \u0163\u0103rii \u00eentregi \u015fi \u00een primul r\u00e2nd a boierimii, f\u0103r\u0103 a c\u0103rei colaborare nu se putea imagina o c\u00e2rmuire bun\u0103.<\/p>\n
Din ce \u00een ce mai mult se \u00eentrevede, din cercetarea izvoarelor, c\u0103 \u015etefan cel Mare a fost unul dintre conduc\u0103torii medievali care au dispus de o excelent\u0103 capacitate de a culege informa\u0163ii. Domnul de la Suceava era, tot timpul, foarte bine informat: soli str\u0103ini veneau mereu la el \u2013 \u015etefan este, de altminteri, cel dint\u00e2i domn rom\u00e2n pe l\u00e2ng\u0103 care a fost acreditat un reprezentant permanent al unei mari puteri (un vene\u0163ian \u00een 1476) \u2013 \u00een timp ce solii s\u0103i b\u0103teau drumurile spre alte cur\u0163i. Un aparat diplomatic excelent a stat \u00een slujba domnului, sub directa \u00eendrumare a marelui logof\u0103t al \u0163\u0103rii, Ioan T\u0103utu, el \u00eensu\u015fi un diplomat de mare anvergur\u0103, specializat \u00een rela\u0163iile cu Poarta \u015fi cu regatul polon. Urmele acestor rela\u0163ii diplomatice \u2013 deosebit de complexe \u015fi atent construite \u2013 se reg\u0103sesc \u00een cronici \u015fi \u00een documente.<\/p>\n
Faptelor s\u0103v\u00e2r\u015fite pentru ap\u0103rarea mo\u015fiei sale \u015fi a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u00eentregi, \u015etefan cel Mare le-a ad\u0103ugat, \u00eens\u0103, o fa\u0163\u0103 ne\u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, \u015fi nici dup\u0103 aceea la dimensiunile atinse de el; a fost un creator de memorie istoric\u0103. Pe de o parte, a restaurat mormintele tuturor \u00eenainta\u015filor s\u0103i: ale primilor principi ai Moldovei independente \u2013 \u00een biserica Episcopiei de la R\u0103d\u0103u\u0163i; ale membrilor familiei lui Alexandru cel Bun \u2013 la Bistri\u0163a \u015fi Neam\u0163u. Dup\u0103 ce p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i le-a f\u0103cut morminte la Probota, a zidit o m\u0103n\u0103stire (Putna), a c\u0103rei biseric\u0103 trebuia s\u0103 fie necropola propriei sale familii. Pe toate bisericile a pus, la vedere, pisanii \u2013 dintre care unele, explic\u00e2nd semnifica\u0163ia respectivei ctitorii, sunt adev\u0103rate pagini de cronic\u0103 \u2013 toate cu numele s\u0103u, uneori \u015fi cu stema \u0163\u0103rii.<\/p>\n
Pisanii mai m\u0103re\u0163e, cu stema sa personal\u0103, dinastic\u0103, al\u0103turi de cea a \u0163\u0103rii, a pus s\u0103 se ridice \u015fi pe zidurile cet\u0103\u0163ilor \u2013 dintre c\u00e2te vor fi fost, sunt cunoscute dou\u0103 la Cetatea Alb\u0103 (din 1476 \u015fi 1479) \u015fi dou\u0103 la Suceava (din 1477 \u015fi 1492). Pe de alt\u0103 parte, a pus s\u0103 se scrie cea dint\u00e2i carte de istorie a \u0163\u0103rii sale, cronica \u00een a c\u0103rei redactare a avut un cuv\u00e2nt important, probabil, marele logof\u0103t Ioan T\u0103utu, \u015feful cancelariei domne\u015fti. \u201eCronica epocii e opera vie a lui \u015etefan \u015fi-\u015fi pierde ea \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a odat\u0103 cu acel din al c\u0103rui suflet s-a n\u0103scut\u201d (Emil Turdeanu). Aceast\u0103 cronic\u0103 \u2013 din al c\u0103rei trunchi se vor desprinde mai multe variante locale \u015fi traduceri \u00een limbi str\u0103ine \u2013 este una dintre ctitoriile nepieritoare ale lui \u015etefan cel Mare, f\u0103c\u00e2nd din el, cum s-a spus, un ctitor al istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\u00cen anii acestei lungi domnii a avut loc o \u00eenflorire extraordinar\u0103 a artelor. Speciali\u015ftii care au studiat ansamblurile picturale, icoanele, manuscrisele cu miniaturi, broderiile liturgice, piesele de argint\u0103rie sau sculptate \u00een lemn, nu fac economie de laude \u015fi elogii. \u015ei \u00eenc\u0103 trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de faptul c\u0103 broderiile, c\u0103r\u0163ile \u015fi mai ales tot ce a \u00eensemnat obiect lucrat \u00een aur, argint \u015fi pietre scumpe constituie un tezaur drastic redus \u00een urma nenum\u0103ratelor pr\u0103d\u0103ciuni care au lovit ctitoriile moldovene \u00een veacurile XVI \u2013 XIX. Dar pe unde au ajuns, \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul vremurilor, unele manuscrise \u2013 \u00een Austria, \u00een Rusia ori \u00een Statele Unite \u2013 ele sunt considerate capodopere ale respectivelor depozite.<\/p>\n
La \u00eemplinirea a cinci veacuri de c\u00e2nd \u201eacest vestit domn\u201d a plecat spre ve\u015fnicele l\u0103ca\u015furi, descoperim cu uimire \u015fi emo\u0163ie c\u00e2t de pu\u0163ine lucruri \u015ftim, totu\u015fi, despre via\u0163a sa, despre tot ce se va fi lucrat \u00een \u0163ar\u0103, despre rela\u0163iile sale cu monarhii vecini \u015fi cu unii principi mai de departe. Cum g\u00e2ndea, cum sim\u0163ea, cum tr\u0103ia \u2013 capitole \u00eentregi sunt acoperite de imense pete albe. Ici \u015fi colo, c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, c\u00e2te un istoric mai \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi mai pu\u0163in conformist sper\u0103 s\u0103 spulbere \u00eentunericul acestei necunoa\u015fteri, leg\u00e2nd laolalt\u0103 firimituri care par de ne\u00een\u0163eles \u00een absen\u0163a unei imagini a \u00eentregului din care nu se mai deslu\u015fe\u015fte nici m\u0103car umbra. Din cele mai nea\u015fteptate col\u0163uri, se ridic\u0103 \u00eens\u0103, uneori, c\u00e2te o asemenea umbr\u0103, care zdruncin\u0103 confortabila \u015fi lini\u015ftitoarea credin\u0163\u0103 \u00een falsele imagini consacrate. Monumentala sob\u0103, reconstituit\u0103 din resturile descoperite pe C\u00e2mpul \u015ean\u0163urilor de l\u00e2ng\u0103 cetatea Sucevei, a fost una din aceste revela\u0163ii de natur\u0103 s\u0103 modifice structural \u00een\u0163elegerea aceluia care a comandat-o \u015fi a a\u015fezat-o \u00een casa lui: unul ca acela nu era un prin\u0163i\u015for s\u0103rman, legat de poalele marilor monarhi ai vremii, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi \u201es\u0103r\u0103cia \u015fi nevoile \u015fi neamul\u201d cum \u015fi pe unde \u00eei era \u00eeng\u0103duit, ci un suveran puternic, bogat \u015fi m\u00e2ndru, con\u015ftient c\u0103 tuturor celor care \u00eei treceau pragul trebuia s\u0103 le arate ce \u00eensemna \u0163ara peste care domnea. Era \u0163ara pe care el \u00eensu\u015fi o definise ca fiind o \u201epoart\u0103 a Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d (1475), o \u201ecetate de ap\u0103rare a Ungariei \u015fi a Poloniei\u201d (1477), \u201escut \u015fi protec\u0163ie din toat\u0103 partea p\u0103g\u00e2neasc\u0103\u201d (1503). Lectura \u015fi analiza liber\u0103 a tuturor m\u0103rturiilor r\u0103mase din acea vreme \u2013 fie surse scrise, fie surse vizuale \u2013 conduc, \u00eencet-\u00eencet, la o imagine cu totul nou\u0103 a lui \u015etefan cel Mare, nea\u015fteptat\u0103 (poate) pentru unii, dar veridic\u0103 \u00een fond \u015fi \u00eentru totul corespunz\u0103toare aceleia pe care fabuloasa sob\u0103 de la Suceava doar a sugerat-o acum c\u00e2teva decenii.<\/p>\n
Nu ne-a r\u0103mas de la acest domn un text ca acela, plin de zbucium \u015fi tr\u0103ire tumultoas\u0103, dictat de Mihai Viteazul la 1601 \u015fi \u00eenvestit de Nicolae lorga cu o sugestiv\u0103 caracterizare: o istorie a lui Mihai Viteazul de el \u00eensu\u015fi. Pentru a-i cunoa\u015fte g\u00e2ndurile, credin\u0163ele, reac\u0163iile avem numai c\u00e2teva scrisori \u015fi o seam\u0103 de ziceri, re\u0163inute de oameni care l-au cunoscut ori care au avut acces la rapoartele diplomatice. Din toate, se desprinde chipul unui om foarte sigur pe el \u015fi foarte m\u0103surat la vorb\u0103, transmi\u0163\u00e2ndu-\u0163i mesajul doar \u00een c\u00e2teva cuvinte ap\u0103sate, ca t\u0103iate \u00een piatr\u0103, \u00eentr-o rostire apropiat\u0103 de ceea ce s-a numit stil inscrip\u0163ional. Emo\u0163ia, grija, m\u00e2nia nu se ascund \u00een spatele vorbelor, dup\u0103 cum nici ironia dur\u0103 nu lipse\u015fte din aceste texte. \u00cens\u0103 ceea ce r\u0103zbate din toate aceste texte este credin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 \u015fi necondi\u0163ionat\u0103 a celui care, \u00een inscrip\u0163iile s\u0103pate \u00een piatr\u0103, gravate \u00een argint sau scrise pe pergament \u00ee\u015fi spune \u201eBinecinstitorul \u015fi de Hristos iubitorul domn\u201d. Iar dac\u0103 aceste m\u0103rturii ar putea fi b\u0103nuite de formalism, o avem pe aceea a unui str\u0103in, un diplomat (Paolo Ognibene), catolic \u015fi nu ortodox, care \u00een 1474 a trecut pe la Curtea Moldovei; el a comunicat la Vene\u0163ia \u2013 \u015fi de acolo mesajul a plecat spre Roma, la papa Sixt IV \u2013 c\u0103 un principe \u201emai smerit \u015fi mai cucernic\u201d dec\u00e2t domnul Moldovei \u201enu se poate a fi\u201d.<\/p>\n
Exist\u0103, \u00eens\u0103, mai presus de tot ceea ce se exprim\u0103 prin cuvinte, un document \u00een care \u015etefan \u00eensu\u015fi a spus, cu toat\u0103 concizia \u015fi cu toat\u0103 limpezimea posibile, crezul s\u0103u: stema pe care \u015fi-a fixat-o spre 1490 \u015fi care, cu mici (dar nu ne\u00eensemnate) modific\u0103ri o va purta p\u00e2n\u0103 la moarte. Ca orice m\u0103rturie heraldic\u0103, ea are nu numai rolul de a identifica posesorul, dar \u015fi misiunea de a transmite celor ini\u0163ia\u0163i, contemporani \u015fi urma\u015fi deopotriv\u0103, g\u00e2ndurile \u015fi credin\u0163ele acestuia. \u00cen stema pe care principele Moldovei a purtat-o \u00een ultimul deceniu al vie\u0163ii sale, locul de frunte (primul cartier) \u00eel ocup\u0103 o cruce dubl\u0103; \u00een partea opus\u0103 (cartierul ultim), o dubl\u0103 floare de crin \u00eenchipuie, la r\u00e2ndu-i, acela\u015fi \u00eensemn. Sub semnul Cinstitei Cruci a pus \u015etefan toate ac\u0163iunile sale, toate luptele \u015fi toate str\u0103daniile sale. Vechi scrieri franceze explic\u0103 simbolul florii de crin ca fiind expresia credin\u0163ei (petala central\u0103), guvernat\u0103 de \u00een\u0163elepciune \u015fi ap\u0103rat\u0103 de cavalerism (petalele marginale). \u015ei \u015ftim ast\u0103zi c\u0103 domnia lui \u015etefan cel Mare a fost o necontenit\u0103 lupt\u0103 pentru afirmarea credin\u0163ei, a \u00een\u0163elepciunii \u015fi a cavalerismului. Toat\u0103 partea inferioar\u0103 a acestei steme este luminat\u0103 de o jum\u0103tate de soare, fixat\u0103 \u00een chiar \u201einima\u201d ei. \u00cen aceste simboluri vorbe\u015fte \u015etefan despre sine \u015fi despre Moldova cu el \u00een fruntea sa.<\/p>\n
Multe cuvinte frumoase \u015fi emo\u0163ionante au fost scrise de istorici pentru a caracteriza domnia marelui principe trecut la ve\u015fnica odihn\u0103 acum cinci veacuri. Una dintre ele \u2013 \u015fi dintre cele mai pu\u0163in cunoscute \u2013 dateaz\u0103 de acum peste \u015fase decenii \u015fi apar\u0163ine cuiva care a cercetat cu pasiune \u015fi devotament literatura \u015fi arta acelei vremi, profesorul Emil Turdeanu. Asupra cuvintelor sale se cade s\u0103 lu\u0103m aminte, mai cu seam\u0103 \u00een ziua de azi:<\/p>\n
\u201eOpera lui \u015etefan cel Mare a crescut printr-un efort tenace \u015fi de lung\u0103 durat\u0103. Ea ne apare azi cu at\u00e2t mai mare, cu c\u00e2t greut\u0103\u0163ile din care ea s-a rupt au fost mai aspre \u015fi cu c\u00e2t ea r\u0103sfr\u00e2nge mai limpede, p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai risipite am\u0103nunte, voin\u0163a de crea\u0163ie a unui om de geniu\u201d.<\/p>\n
Domnitorul<\/strong><\/p>\nFiu al domnului Bogdan al II-lea \u015fi al Mariei Oltea, \u015etefan l-a \u00eenfr\u00e2nt \u00een 1457, la Dolje\u015fti, pe Petru Aron, uciga\u015ful tat\u0103lui s\u0103u, \u015fi a fost uns domn al Moldovei de c\u0103tre mitropolitul Teoctist. Domnia i-a fost marcat\u0103 de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniser\u0103 o amenin\u0163are pentru Europa \u015fi pentru \u00eentreaga Cre\u015ftin\u0103tate. Cea mai important\u0103 victorie asupra turcilor \u015etefan a ob\u0163inut-o la Podul \u00cenalt, l\u00e2ng\u0103 Vaslui, \u00een 10 ianuarie 1475, cu o armat\u0103 de trei ori mai mic\u0103 dec\u00e2t a invadatorilor. Semnificativ pentru g\u00e2ndirea voievodului, Cronica \u0162\u0103rii Moldovei spune c\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103, \u015etefan cel Mare \u201enu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu p\u00e2ine \u015fi cu ap\u0103 \u015fi \u00een toat\u0103 \u0163ara a dat de veste ca nimeni s\u0103 nu se laude cu aceast\u0103 izb\u00e2nd\u0103, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu \u015fi numai Lui s\u0103 i se aduc\u0103 laud\u0103\u201d.<\/p>\n
Dup\u0103 propria sa m\u0103rturie, \u015etefan cel Mare a purtat 36 de b\u0103t\u0103lii, din care a c\u00e2\u015ftigat 34. Victoriile r\u0103sun\u0103toare \u00eempotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) \u015fi Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au condus la stabilirea unor noi raporturi cu aceste state. Singurele \u00eenfr\u00e2ngeri au fost cele de la Chilia (1462) \u015fi R\u0103zboieni-Valea Alb\u0103 (1476). \u015ei \u00een cazul \u00eenfr\u00e2ngerilor, \u015etefan cel Mare a dovedit o profund\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103: \u201ea stat \u00een voin\u0163a lui Dumnezeu, ca s\u0103 m\u0103 pedepseasc\u0103 pentru p\u0103cate \u015fi l\u0103udat s\u0103 fie numele S\u0103u\u201d.<\/p>\n
Prima parte a domniei a fost marcat\u0103 de r\u0103zboaie. Singura m\u0103n\u0103stire pe care domnul a ctitorit-o \u00een aceast\u0103 etap\u0103 a fost Putna (1466\u20131469). Un moment de cump\u0103n\u0103 avea s\u0103 fie cel din lupta de la \u015echeia (1486), \u00een care voievodul a c\u0103zut de pe cal \u015fi a z\u0103cut jum\u0103tate de zi printre mor\u0163i. Acest moment \u015fi poate \u00een\u0163elegerea c\u0103 invazia otoman\u0103 nu poate fi st\u0103vilit\u0103 numai cu armele v\u0103zute au dus la o transformare \u00een activitatea sa.<\/p>\n
Ctitorul<\/strong><\/p>\n\u00cen cea de-a doua parte a domniei, \u015etefan cel Mare s-a ocupat \u00een chip deosebit de ctitorirea de biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri, construind chiar \u015fi dou\u0103 \u00een acela\u015fi an. Tradi\u0163ia vorbe\u015fte de un num\u0103r de 40 de l\u0103ca\u015furi sfinte, pentru 30 dintre acestea exist\u00e2nd date certe de identificare. Pe l\u00e2ng\u0103 construc\u0163ia \u00een sine, toate aceste biserici au fost \u00eenzestrate cu odoarele \u015fi c\u0103r\u0163ile necesare slujbelor. Ne-au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi manuscrise de o rar\u0103 frumuse\u0163e \u2013 Tetraevanghele, Mineie, Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor \u2013, c\u0103delni\u0163e, ferec\u0103turi de Evanghelie, broderii cu fir de aur \u015fi argint. Toate acestea i-au f\u0103cut pe cercet\u0103tori s\u0103 vorbeasc\u0103 despre o \u201eepoc\u0103 \u015ftefanian\u0103\u201d.<\/p>\n
Aceast\u0103 epoc\u0103, deopotriv\u0103 cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103, a constituit perioada de maxim\u0103 \u00eenflorire a \u0162\u0103rii Moldovei \u015fi a r\u0103mas o mo\u015ftenire neepuizat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Ea a rodit nu numai \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, ci \u015fi \u00een spa\u0163iile ortodoxe aflate sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 ori \u00een cele aflate \u00een afirmare, precum Rusia. \u00cen mod deosebit trebuie amintite ajutoarele acordate m\u0103n\u0103stirilor din Sf\u00e2ntul Munte Athos, acest centru al vie\u0163ii monahale ortodoxe. La m\u0103n\u0103stirea Zografu, de pild\u0103, \u015etefan cel Mare este cinstit ca al doilea ctitor.<\/p>\n
Jertfele sale materiale pentru zidirea \u015fi \u00eempodobirea loca\u015furilor sfinte, deosebite pentru vremurile grele de atunci, sunt expresia v\u0103zut\u0103 a dragostei pentru Dumnezeu \u015fi pentru casa Sa. Prin ele, chipul domnului cap\u0103t\u0103 o nou\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103: aceea de ctitor luminat, care face din zidirile sale rug\u0103ciuni \u00een\u0103l\u0163ate cu smerenie c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n
Familia<\/strong><\/p>\nVia\u0163a de familie a unui principe cre\u015ftin este unit\u0103 permanent cu responsabilitatea \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu pentru poporul \u00eencredin\u0163at de El s\u0103-l conduc\u0103. Faptele lui trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 supu\u015fii, inclusiv prin datoria de a l\u0103sa \u0163\u0103rii un urma\u015f vrednic, indiferent de vitregiile vremii sau de necazurile \u00een familie. \u00cen aceast\u0103 lumin\u0103 trebuie \u00een\u0163elese cele trei c\u0103s\u0103torii (num\u0103rul maxim admis de Biserica Ortodox\u0103) ale lui \u015etefan cel Mare. \u00cent\u00e2ia so\u0163ie, Evdochia, din familia cnejilor lituanieni de la Kiev, a murit dup\u0103 patru ani de c\u0103snicie (1463\u20131467). Cea de-a doua so\u0163ie, Maria din Mangop (Crimeea), din familia Asanilor Paleologi, ultimi conduc\u0103tori ai Imperiului Bizantin, a murit dup\u0103 o c\u0103s\u0103torie de cinci ani (1472\u20131477). Moartea acestor dou\u0103 so\u0163ii nu a fost \u00eens\u0103 singura cruce a familiei voievodului: cinci copii \u00eei vor muri \u00een timpul vie\u0163ii. Dintre b\u0103ie\u0163i, \u00eei va supravie\u0163ui doar Bogdan al III-lea, urma\u015f la tron \u015fi fiu din cea de-a treia c\u0103s\u0103torie (1478) cu Maria Voichi\u0163a, fiica lui Radu cel Frumos \u2013 domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u015fi a Mariei Despina.<\/p>\n
Cercetarea izvoarelor istorice dovede\u015fte falsitatea ipotezelor privind numero\u015fii copii din flori ai voievodului. Cu certitudine, M\u0103ria Sa a avut un singur fiu \u00een afara c\u0103s\u0103toriei: Petru Rare\u015f. Faptul c\u0103 acesta avea s\u0103 fie cel mai vrednic urma\u015f este rodul poc\u0103in\u0163ei ad\u00e2nci a domnului, care a avut t\u0103ria de a-\u015fi pl\u00e2nge p\u0103catul \u015fi de a-\u015fi \u00eentoarce via\u0163a la Dumnezeu. Pentru aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 smerit\u0103, Dumnezeu a \u00eentors o gre\u015feal\u0103 \u00eentr-o binecuv\u00e2ntare \u015fi a dat Moldovei un mare ctitor de biserici, un iubitor al sfintelor l\u0103ca\u015furi \u00eentocmai ca \u015fi tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n
Omul \u015fi sf\u00e2ntul<\/strong><\/p>\nSf\u00e2r\u015fitul domnului a fost unul pe m\u0103sura vie\u0163ii sale: \u201eIar\u0103 pre \u015etefan vod\u0103 l-au \u00eengropat \u0163ara cu mult\u0103 jale \u015fi pl\u00e2ngere \u00een m\u0103n\u0103stire \u00een Putna, care era zidit\u0103 de d\u00e2nsul. At\u00e2ta jale era, de pl\u00e2ngea to\u0163i, ca dup\u0103 un p\u0103rinte al s\u0103u, c\u0103 cuno\u015ftiia to\u0163i c\u0103 s-au sc\u0103patu de mult bine \u015fi de mult\u0103 ap\u0103r\u0103tur\u0103. Ce dup\u0103 moartea lui, p\u0103n\u0103 ast\u0103zi, \u00eei zicu Sveti \u015etefan vod\u0103\u201d (Letopise\u0163ul lui Grigore Ureche).<\/p>\n
Dup\u0103 trecerea lui \u015etefan cel Mare la cele ve\u015fnice, \u00een 2 iulie 1504, poporul a sim\u0163it c\u0103 are un mijlocitor \u015fi un rug\u0103tor \u00een cer. Din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, \u015etefan a fost \u201ecel Mare, cel Bun, cel Sf\u00e2nt\u201d (Mihai Eminescu), nu doar al \u0162\u0103rii Moldovei, ci al \u00eentregului neam rom\u00e2nesc. Numele lui a \u00eensufle\u0163it eforturile rom\u00e2nilor \u00een momentele de r\u0103scruce ale istoriei noastre, a unit rom\u00e2nii de pretutindeni la morm\u00e2ntul s\u0103u prin serb\u0103rile na\u0163ionale de la Putna (1871 \u015fi 1904), a inspirat literatura \u015fi folclorul cu o pild\u0103 de vitejie \u015fi de demnitate. \u015ei noi, cei de ast\u0103zi, av\u00e2ndu-l \u00eenainte ca model, ne rec\u00e2\u015ftig\u0103m \u00eencrederea \u00een for\u0163ele noastre \u015fi \u015ftim c\u0103 Dumnezeu, pentru astfel de m\u0103rturisitori, nu las\u0103 un popor s\u0103 piar\u0103. Un popor cre\u015ftin care, \u00een momente de mare cump\u0103n\u0103 sufleteasc\u0103, se inspir\u0103 din via\u0163a tr\u0103itorilor \u00een Dumnezeu, \u00ee\u015fi va p\u0103stra identitatea \u015fi va \u015fti s\u0103 r\u0103spund\u0103 la orice amenin\u0163are din\u0103untru sau dinafar\u0103.<\/p>\n
Recunoa\u015fterea oficial\u0103 a sfin\u0163eniei lui \u015etefan cel Mare, prin actul canoniz\u0103rii de c\u0103tre Biseric\u0103, a venit dup\u0103 c\u00e2teva sute de ani, de\u015fi el era cinstit ca sf\u00e2nt de c\u0103tre popor \u00eenc\u0103 de la moartea sa. O m\u0103rturie din afar\u0103 care confirm\u0103 cultul acordat de c\u0103tre popor o avem de la arhidiaconul catolic polonez Maciej Staryjkowski, care, vizit\u00e2nd \u00een 1575 \u0162ara Moldovei, ar\u0103ta c\u0103 \u201edin cauza nespusei sale vitejii \u00eel socotesc ca sf\u00e2nt\u201d. \u00cens\u0103 \u00een general Biserica rom\u00e2neasc\u0103 de-a lungul timpului nu a f\u0103cut din canonizarea sfin\u0163ilor o practic\u0103 curent\u0103, asemenea Bisericii Greciei sau Rusiei. Acest fapt \u0163ine, poate, de tr\u0103irea religioas\u0103 a rom\u00e2nilor, care \u00ee\u015fi cinsteau sfin\u0163ii spontan, cu o simplitate fireasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 simt\u0103 nevoia unei decizii oficiale biserice\u015fti. Era suficient\u0103 tradi\u0163ia l\u0103sat\u0103 de p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici \u015fi leg\u0103tura de inim\u0103 cu sf\u00e2ntul respectiv. \u00cen spa\u0163iul cre\u015ftin al Evului Mediu, pe de alt\u0103 parte, era cunoscut\u0103 categoria sfin\u0163ilor-regi, care c\u00e2rmuiau cu credin\u0163\u0103 poporul \u00eentru frica lui Dumnezeu: Sfin\u0163ii Boris \u015fi Gleb la ru\u015fi, Sf\u00e2ntul \u015etefan al Ungariei, Sf\u00e2ntul Venceslas al Boemiei \u015fi al\u0163ii. Pe aceste temeiuri \u015fi Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a \u00eemplinit \u00een 1992, dup\u0103 o \u00eent\u00e2rziere datorat\u0103 regimului comunist, actul oficial al canoniz\u0103rii lui \u015etefan cel Mare ca domn binecredincios, stabilind \u015fi ziua cinstirii sale \u2013 2 iulie.<\/p>\n
Semnele sfin\u0163eniei lui \u015etefan cel Mare le g\u0103sim \u00een via\u0163a lui \u015fi \u00een mo\u015ftenirea pe care ne-a l\u0103sat-o. \u00cen via\u0163a lui \u015fi-a purtat crucea: de domn \u2013 cu grija \u00een inim\u0103 pentru un imperiu mereu \u00een cre\u015ftere \u015fi pentru un popor amenin\u0163at cu islamizarea; de so\u0163 \u015fi tat\u0103 \u2013 moartea celor dou\u0103 so\u0163ii \u015fi a fiilor s\u0103i; de lupt\u0103tor \u2013 rana de la picior purtat\u0103 cu r\u0103bdare mai mult de 40 de ani. Prin aceast\u0103 \u00eentreit\u0103 cruce, Hristos l-a cur\u0103\u0163it \u015fi l-a sfin\u0163it, d\u00e2ndu-i o credin\u0163\u0103 nestr\u0103mutat\u0103 \u00een ajutorul Lui. \u015etefan cel Mare este mare pentru c\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 biruin\u0163ele au fost purtate cu ajutorul lui Dumnezeu, iar \u00eenfr\u00e2ngerile i-au fost spre \u00eencercare \u015fi spre r\u0103bdare. \u00cei vedem n\u0103dejdea \u00een ajutorul sfin\u0163ilor militari \u2013 Gheorghe, Dimitrie, Procopie \u2013 \u015fi smerenia cu care \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 ctitoriile, m\u0103rturisit\u0103 \u00een pisanii: \u201eO, Mare Mucenice Gheorghe, (\u2026) prime\u015fte de la noi \u015fi aceast\u0103 rug\u0103ciune a smeritului robului t\u0103u\u201d. Remarcabil este gestul s\u0103u de mul\u0163umire lui Dumnezeu pentru victoria din 1475 de la Vaslui, c\u00e2nd a postit patru zile numai cu p\u00e2ine \u015fi cu ap\u0103.<\/p>\n
\u015etefan cel Mare este sf\u00e2nt pentru c\u0103 \u015fi-a iubit neamul \u015fi s-a jertfit pentru el, iar neamul a r\u0103spuns prin cinstire \u015fi evlavie. Acestui neam ai c\u0103rui fii suntem noi, cei de ast\u0103zi, el i-a transmis o mo\u015ftenire nepre\u0163uit\u0103, sugerat\u0103 chiar prin cuvintele scrise pe pergamentul din icoana sa: \u201eMai presus de tihna noastr\u0103 st\u0103 ap\u0103rarea fiin\u0163ei \u015fi neat\u00e2rnarea \u0163\u0103rii noastre!\u201d. Aceast\u0103 mo\u015ftenire o avem \u015fi noi de p\u0103strat \u015fi de transmis mai departe nealterat\u0103: libertatea neamului \u015fi credin\u0163a ortodox\u0103.<\/p>\n
Ctitorii<\/strong><\/p>\nPisaniile p\u0103strate din timpul Sf\u00e2ntului \u015etefan cel Mare \u00eel atest\u0103 drept ctitor al urm\u0103toarelor biserici (anul din paranteze este cel al termin\u0103rii lucr\u0103rilor):<\/p>\n
Putna (1469), Mili\u015f\u0103u\u0163i-B\u0103deu\u0163i (1487), P\u0103tr\u0103u\u0163i (1487), Sf\u00e2ntul Ilie (1488), Vorone\u0163 (1488), Vaslui (1490), Ia\u015fi (1492), H\u00e2rl\u0103u (1492), Borze\u015fti (1494), Hu\u015fi (1495), Dorohoi (1495), Pop\u0103u\u0163i (1496), Valea Alb\u0103 (1496), Tazl\u0103u (1497), Neam\u0163 (1497), Piatra (1498), Volov\u0103\u0163 (1502), Dobrov\u0103\u0163 (1504), Reuseni (1504).<\/p>\n
La acestea se adaug\u0103 bisericile de la R\u00e2mnic (1704) \u015fi Sc\u00e2nteia (1846), cu pisanii t\u00e2rzii, f\u0103r\u0103 indicarea datei construc\u0163iei ini\u0163iale.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 num\u0103rul ctitoriilor domne\u015fti este mai mare (cel pu\u0163in alte \u015fapte biserici \u00eei sunt atribuite), dar exist\u0103 documente clare doar despre cele amintite.<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirea Putna, Biserica cu hramul \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d<\/p>\n
10 iulie 1466 \u2013 3 septembrie 1469<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul domn a toat\u0103 \u0163ara Moldovei, Io \u015etefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit \u015fi a f\u0103cut m\u0103n\u0103stirea aceasta \u00eentru numele Sfintei N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu, \u00een timpul arhimandritului Ioasaf, \u00een anul 6989 (1481).\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Procopie\u201d, Mili\u015f\u0103u\u0163i<\/p>\n
8 iunie \u2013 13 noiembrie 1487<\/p>\n
\u201e\u00cen anul 6989 (1481), luna iulie, 8, \u00een ziua Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Procopie, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei fiul lui Bogdan voievod, \u015fi cu prea iubitul s\u0103i fiu Alexandru, a f\u0103cut r\u0103zboi la R\u00e2mnic cu Basarab voievod cel T\u00e2n\u0103r, domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, poreclit \u0162apalu\u015f. \u015ei a ajutat Dumnezeu pe \u015etefan voievod \u015fi a biruit pe Basarab voievod; \u015fi a fost pieire (c\u0103dere) foarte mare printre Basarabi. De aceea \u015etefan voievod a binevoit, cu a sa bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi cu g\u00e2nd bun, a zidi casa acesta \u00eentru numele Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Procopie, \u00een anul 6995 (1487); \u015fi s-a \u00eenceput \u00een luna iunie, 8; \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi an, \u00een luna noiembrie, 13.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d, Chilia<\/p>\n
1482<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2nta Cruce\u201d, P\u0103tr\u0103u\u0163i<\/p>\n
13 iunie 1487<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan, a \u00eenceput s\u0103 zideasc\u0103 casa aceasta \u00eentru numele cinstitei Cruci \u00een anul 6995 (1487), luna iunie 13.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Ilie\u201d, Suceava<\/p>\n
1 mai \u2013 15 octombrie 1488<\/p>\n
\u201eIoan \u015etefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, domn al \u0163\u0103rii Moldovei, au fost tencui\u0163i \u015fi zugr\u0103vi\u0163i aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele Sf\u00e2ntului Prooroc Ilie; s-a \u00eenceput \u00een anul 6996 (1488), luna mai, 1, s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi an, octombrie 15.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d, M\u0103n\u0103stirea Vorone\u0163<\/p>\n
26 mai \u2013 14 septembrie 1488<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, Fiul lui Bogdan voievod, a \u00eenceput s\u0103 zideasc\u0103 aceast\u0103 cas\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stirea de la Vorone\u0163, \u00eentru numele Sf\u00e2ntului \u015fi Sl\u0103vitului \u015fi Marelui Mucenic, purt\u0103tor de biruin\u0163\u0103, Gheorghe, \u00een anul 6996 (1488), luna 26, \u00een lunea dup\u0103 cobor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh; \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi an, luna septembrie 14.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eT\u0103ierea Capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul\u201d, Vaslui<\/p>\n
27 aprilie \u2013 20 septembrie 1490<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voivod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele T\u0103ierii cinstitului cap al Sf\u00e2ntului Prooroc, \u00cenaintemerg\u0103torului Ioan Botez\u0103torul; \u015fi s-a \u00eenceput \u00een anul 6998 (1490), luna aprilie, 27 \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi an septembrie 20.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d, Ia\u015fi<\/p>\n
iunie 1491 \u2013 10 august 1492<\/p>\n
\u201e\u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh, Ioan \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a voit a zidi aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru amintirea, pomenirea \u015fi \u00eentru ruga Sf\u00e2ntului ierarh \u015fi f\u0103c\u0103tor de minuni Nicolae, pentru pomenirea celor adormi\u0163i unde \u201esunt\u201d \u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi fratele nostru, \u015fi pentru s\u0103n\u0103tatea domniei noastre \u015fi copiilor no\u015ftri, pe care am \u00eenceput a o zidi \u00een anul 6999 (1491), luna iunie \u015fi s-au sf\u00e2r\u015fit \u00een al 7000-lea an (1492), luna august, 10.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d, H\u00e2rl\u0103u<\/p>\n
30 mai \u2013 28 octombrie 1492<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele Sf\u00e2ntului \u015fi Sl\u0103vitului Mare Mucenic \u015fi purt\u0103tor de biruin\u0163\u0103 Gheorghe, care s-a \u015fi \u00eenceput a se zidi \u00een anul 7000 (1492), luna mai 30, \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale, \u00een anul 30 \u015fi \u015faselea curg\u0103tor.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d, Borze\u015fti<\/p>\n
9 iulie 1493 \u2013 12 octombrie 1494<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al \u0163\u0103rii Moldovei, \u015fi cu preaiubitul s\u0103u fiu Alexandru, au zidit aceast\u0103 cas\u0103, care este la Borze\u015fti pe Trotu\u015f, a Adormirii Preasfintei N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu, \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi \u00eentru amintirea (pomenirea) r\u0103posa\u0163ilor \u00eenainta\u015filor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor lor, \u015fi care s-a \u00eenceput a se zidi \u00een anul 7001(1493), luna iulie 9 \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7002 (1494), iar al domniei lui anul al 30 \u015fi optulea curg\u0103tor, luna octombrie 12.\u201d<\/p>\n
Biserica episcopal\u0103 \u201eSfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel\u201d, Hu\u015fi<\/p>\n
\u2026 \u2013 30 noiembrie 1495<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a \u00eenceput a zidi aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele sfin\u0163ilor, sl\u0103vi\u0163ilor \u015fi de toat\u0103 lauda Apostoli frunta\u015fi, Petru \u015fi Pavel, care este \u00een Hu\u015fi pe Dr\u0103sliv\u0163e; \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7003 (1495), iar al domniei sale anul 38 curg\u0103tor, luna noiembrie 30.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d, Dorohoi<\/p>\n
\u2026 \u2013 18 octombrie 1495<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul, Ioan \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele celui \u00eentre Sfin\u0163i p\u0103rintele nostru, Arhierarhul \u015fi f\u0103c\u0103torul de minuni Nicolae; \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7003 (1495), luna octombrie 18, iar al domniei lui anul al 30 \u015fi nou\u0103lea curg\u0103tor.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d, M\u0103n\u0103stirea Pop\u0103u\u0163i \u2013 Boto\u015fani<\/p>\n
\u2026 \u2013 30 septembrie 1496<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele celui \u00eentre sfin\u0163i P\u0103rintelui nostru Arhierarhul \u015fi f\u0103c\u0103torul de minuni Nicolae, \u00een anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul al patruzecilea curg\u0103tor, luna septembrie, 30.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Arhanghel Mihail\u201d, R\u0103zboieni<\/p>\n
\u2026 \u2013 18 noiembrie 1496<\/p>\n
\u201e\u00cen zilele binecredinciosului \u015fi de Hristos iubitorului domn, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, \u00een anul 6984 (1476), iar al domniei sale anul 20 curg\u0103tor, s-a ridicat puternicul Mahmet, \u00eemp\u0103ratul turcesc, cu toate puterile sale r\u0103s\u0103ritene; \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi Basarab voievod, poreclit Laiot\u0103, a venit cu el, cu toat\u0103 \u0163ara sa b\u0103s\u0103rbeasc\u0103. \u015ei au venit s\u0103 prade \u015fi s\u0103 ia \u0163ara Moldovei; \u015fi au ajuns p\u00e2n\u0103 aici, la locul numit P\u00e2r\u00e2ul Alb. \u015ei noi, \u015etefan voievod, \u015fi cu fiul nostru, Alexandru, am ie\u015fit \u00eenaintea lor aci \u015fi am f\u0103cut mare r\u0103zboi cu ei, \u00een luna iulie 26; \u015fi cu voia lui Dumnezeu, au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i cre\u015ftinii de p\u0103g\u00e2ni. \u015ei au c\u0103zut acolo mul\u0163ime mare de osta\u015fi ai Moldovei. Atunci \u015fi t\u0103tarii au lovit \u0163ara Moldovei din partea aceea. De aceea, a binevoit Io \u015etefan voievod cu buna sa voin\u0163\u0103 a zidi aceast\u0103 cas\u0103 \u00een numele arhistrategului Mihail \u015fi \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi fiilor s\u0103i Alexandru \u015fi Bogdan \u015fi pentru amintirea \u015fi \u00eentru pomenirea tuturor drept credincio\u015filor cre\u015ftini care s-au pr\u0103p\u0103dit aici. \u00cen anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul 40 curg\u0103tor, \u00een luna noiembrie 18.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eNa\u015fterea Maicii Domnului\u201d, Tazl\u0103u<\/p>\n
4 iulie 1496 \u2013 8 noiembrie 1497<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00een numele Preasfintei N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu \u015fi curatei ei na\u015fteri, s\u0103 fie \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi fiilor s\u0103i Alexandru \u015fi Bogdan, care s-au \u00eenceput a se zidi \u00een anul 7004 (1496) luna iulie, 4 \u015fi s-au sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7005 (1497); iar al domniei sale anul 41 curg\u0103tor, luna noiembrie, 8.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201e\u00cen\u0103l\u0163area Domnului\u201d, M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163<\/p>\n
\u2026 \u2013 14 noiembrie 1497<\/p>\n
\u201eDoamne Hristoase, prime\u015fte casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul t\u0103u, \u00eentru slava \u015fi cinstea sfintei \u015fi sl\u0103vitei Tale \u00cen\u0103l\u0163\u0103ri de la p\u0103m\u00e2nt la cer; \u015fi Tu st\u0103p\u00e2ne, acoper\u0103-ne cu mila Ta de acum \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een veac. Ioan \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a binevoit a \u00eencepe \u015fi a zidi casa aceasta \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi fiului lor Bogdan \u015fi celorlal\u0163i copii ai lor; \u015fi a sf\u00e2r\u015fit-o \u00een anul 7005 (1497); iar al domniei sale anul al 40 \u015fi unulea curg\u0103tor, luna noiembrie 14.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul\u201d, Piatra Neam\u0163<\/p>\n
15 iulie 1497 \u2013 11 noiembrie 1498<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a \u00eenceput a zidi \u015fi a sf\u00e2r\u015fit casa aceasta \u00een numele Na\u015fterii cinstitului \u015fi Sl\u0103vitului Prooroc \u00cenaintemerg\u0103tor Ioan Botez\u0103torul, \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi prea iubitului lor fiu Bogdan; care s-a \u015fi \u00eenceput a se zidi \u00een anul 7005 (1497), iulie 15 \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7006 (1498), iar al domniei sale anul al 40 \u015fi doilea curg\u0103tor, luna noiembrie, 11 zile.\u201d<\/p>\n
Turnul clopotni\u0163\u0103 cu paraclisul \u201eSf\u00e2ntul Ioan cel Nou\u201d,<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a<\/p>\n
\u2026 \u2013 13 septembrie 1498<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul Ioan \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 clopotni\u0163\u0103, \u015fi biseric\u0103 \u00een ea a f\u0103cut, \u00eentru numele Sf\u00e2ntului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Alb\u0103, \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi copiilor lor, \u00een anul 7006 (1498); \u00een acela\u015fi an s-a sf\u00e2r\u015fit, luna septembrie, 13 zile.\u201d<\/p>\n
Turnul clopotni\u0163\u0103 al bisericii \u201eSf\u00e2ntul Ioan\u201d, Piatra Neam\u0163<\/p>\n
\u2026 \u2013 28 octombrie 1499<\/p>\n
\u201eIo \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod a zidit aceast\u0103 clopotni\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod \u015fi cu prea iubit fiului lor Bogdan voievod, \u00een anul 7007 (1499), iar al domniei sale al patruzeci \u015fi treilea curg\u0103tor, octombrie, 28.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201e\u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci\u201d, Volov\u0103\u0163<\/p>\n
2 aprilie 1500 \u2013 29 august 1502<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, \u015fi cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod, \u015fi cu prea iubitul lor fiu, Bogdan voievod, am zidit casa aceasta \u00eentru numele \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii cinstitei \u015fi de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103toarei cruci, \u015fi s-a \u00eenceput \u00een anul 7008 (1500) \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7010 (1502); iar al domniei sale anul 40 \u015fi 6 curg\u0103tor, luna septembrie 14.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201ePogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh\u201d, M\u0103n\u0103stirea Dobrov\u0103\u0163<\/p>\n
27 aprilie 1503 \u2013 1504<\/p>\n
\u201eBinecredinciosul \u015fi de Hristos iubitorul Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceast\u0103 cas\u0103 \u00eentru numele Cobor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, care s-a \u015fi \u00eenceput a se zidi \u00een anul 7011 (1503), luna aprilie, ziua 27; \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een anul 7012 (1504), iar al domniei sale anul al patruzeci \u015fi optulea curg\u0103tor, luna\u2026\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eT\u0103ierea Capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul\u201d, Reuseni<\/p>\n
8 septembrie 1503 \u2013 18 septembrie 1504<\/p>\n
\u201e\u00cen anul 7011 (1503), septembrie 8, Io \u015etefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, a binevoit \u015fi a \u00eenceput s\u0103 zideasc\u0103 casa aceasta \u00eentru numele T\u0103ierii cinstitului cap al Cinstitului \u015fi Sl\u0103vitului Prooroc \u00cenaintemerg\u0103tor, Ioan Botez\u0103torul, pe acest loc unde a fost t\u0103iat capul tat\u0103lui s\u0103u Bogdan voievod. \u015ei pe \u015etefan voievod l-a ajuns moartea, ve\u015fnica lui pomenire; iar fiul lui, Bogdan voievod, a \u00een\u0103l\u0163at cele \u00eencepute de tat\u0103l s\u0103u \u015fi a sf\u00e2r\u015fit casa aceasta \u00een anul 7012 (1504), luna septembrie 18.\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSf\u00e2nta Parascheva\u201d, R\u00e2mnicu S\u0103rat<\/p>\n
\u201eAceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u015fi dumnezeiasc\u0103 biseric\u0103 a c\u0103reia este hramul Sf\u00e2nta Paraschiva fost-au f\u0103cut\u0103 de \u015etefan Vod\u0103 cel Bun din Moldova. \u015ei trec\u00e2nd mul\u0163i ani, s-au stricat. \u00cen zilele lui Io Constantin Basarab Br\u00e2ncoveanu Voievod s-au \u00eendemnat vecin\u0103tatea \u015fi au ajutat cine cu ce s-au \u00eendurat \u015fi o au ref\u0103cut de la ferestre \u00een sus. \u015ei s-au f\u0103cut \u015fi slon c\u0103ci n-au fost, fiind ispravnic Dumitra\u015fco c\u0103pitan Bagdat vel ag\u0103. \u015ei el cu a sa cheltuial\u0103 s-au \u00eendemnat de a au \u00eenvelit \u015fi au f\u0103cut \u015fi st\u00e2lpii u\u015filor \u015fi o au \u015fi pardosit, pentru a tuturor vecinic\u0103 pomenire septembrie, leat 7312 (1704).\u201d<\/p>\n
Biserica \u201eSfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavriil\u201d, Sc\u00e2nteia<\/p>\n
\u201eAcest sf\u00e2nt loca\u015f cu hramul sfin\u0163ilor mai mari voievozi Mihail \u015fi Gavriil, din temelie ridicat \u00eent\u00e2iul de fericitului \u00eentru pomenire de \u015etefan voievod cel Mare \u015fi apoi de Duca voievod \u00eenfrumuse\u0163at, iar acum, \u00een zilele de prea \u00een\u0103l\u0163atului domn Mihail Grigore Sturza voievod, din nou \u00eentocmit; \u015fi s-au \u00eempodobit din porunca Prea Fericitului Patriarh al Ierusalimului Chirie Chirio Chirii, fiind st\u0103ruitor \u015fi \u00eengrijitor prea cuvio\u015fia sa arhimandritul Paisie, Exarhu logof\u0103t \u015fi cavaler, Alexandru Ghica, efor \u015fi comisul Panaite Papazoglu, epitrop asupra averilor sf\u00e2ntului morm\u00e2nt \u00een Moldova; la anul 1846, noiembrie 13.<\/p>\n
sursa: basilica.ro<\/p>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte la 2 iulie pe Sf. Voievod \u015etefan Cel Mare. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 v\u0103 prezent\u0103m un amplu material legat de personalitatea marelui sf\u00e2nt voievod, semnat de \u015etefan S. Gorovei publicat pe site-ul stefancelmare.ro: \u201eO, b\u0103rbat minunat, cu nimic mai prejos dec\u00e2t comandan\u0163ii eroici pe care at\u00e2ta \u00eei admir\u0103m, care \u00een vremea noastr\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-14909","format-image","category-sfinti-romani","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14909","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14909"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14909\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14911,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14909\/revisions\/14911"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}