{"id":14551,"date":"2019-05-30T00:29:19","date_gmt":"2019-05-30T04:29:19","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=14551"},"modified":"2019-05-30T00:31:25","modified_gmt":"2019-05-30T04:31:25","slug":"caderea-constantinopolului-tragedia-lumii-crestine","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/05\/30\/caderea-constantinopolului-tragedia-lumii-crestine\/","title":{"rendered":"C\u0103derea Constantinopolului, tragedia lumii cre\u0219tine"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen urm\u0103 cu 566 de ani, \u00eentr-o mar\u021bi, a doua zi dup\u0103 Rusalii, ora\u0219ul \u00eentemeiat de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare era cuce\u00adrit de turci. C\u0103derea Constantinopolului a fost o tragedie pentru \u00eentreaga lume cre\u0219tin\u0103, nu numai pentru cea oriental\u0103, ortodox\u0103. Ea s-a constituit ca o pat\u0103 ru\u0219inoas\u0103 pentru toat\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea. Fiindc\u0103 nimeni nu s-a mobi\u00adlizat pentru a sprijini militar Bizan\u021bul. Ap\u0103rarea bizantinilor a fost una eroic\u0103. \u201eAsediul a durat din 5 aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een 29 mai.<\/p>\n

\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 tragedie este de subliniat singur\u0103tatea Constantinopolului \u0219i a Ortodoxiei. \u00cemp\u0103ra\u021bii bizantini de dinainte de Constantin al XI-lea Dragases au v\u0103zut care era cursul istoriei \u0219i au f\u0103cut demersuri pentru salvarea ei. Manuil al II-lea Paleologul, care a stat doi ani \u00een Occident, a c\u0103utat ajutor la Milano, Vene\u021bia, Paris, Roma, ba chiar \u0219i la Londra, dar s-a \u00eentors descurajat de insensibilitatea apusenilor. Vene\u021bienii \u0219i genovezii, care aveau contract de ap\u0103rare cu Constantinopolul, nu au \u00eentreprins nimic ca ora\u0219ul s\u0103 nu dispar\u0103. Doar au beneficiat din plin de veniturile pe care le puteau \u00eencasa. Aceasta reprezint\u0103 o important\u0103 cauz\u0103 a sl\u0103biciunii Constantinopolului, anume concesionarea comer\u021bului \u00een favoarea acestor dou\u0103 mari ora\u0219e maritime.<\/p>\n

Lumea occidental\u0103 a fost infectat\u0103 de ideologia lansat\u0103 de papalitate la vremea aceea, anume c\u0103 Ortodoxia este o erezie \u0219i c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 este schismatic\u0103, \u0219i, astfel, ea trebuie s\u0103 dispar\u0103, idei ce s-au infiltrat treptat-treptat \u00een societatea occidental\u0103. Dup\u0103 criza iconoclast\u0103, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al VIII-lea, continu\u00e2nd cu al IX-lea, regii Fran\u021bei, Pepin cel Scurt \u0219i fiul s\u0103u, Carol cel Mare, i-au izgonit pe longobarzi din mijlocul Italiei \u0219i din Ravenna, odinioar\u0103 posesiune bizantin\u0103, \u0219i au dat papei \u0218tefan al II-lea aceste teritorii, constituindu-se asemenea unui stat numit Respublica Romanorum<\/em>. Statul acesta de\u021binea ceea ce latinii au numit Patrimonium Sancti Petri<\/em>. Papa a devenit conduc\u0103tor politic, iar succesele militare \u00eenregistrate de Carol cel Mare \u00een Apus au \u00eent\u0103rit puterea papal\u0103.<\/p>\n

Divergen\u021be \u00eentre bizantini \u0219i occidentali<\/h3>\n

Primul atac a fost dat de papa Nicolae al II-lea \u00eempotriva lui Fotie, acuzat de schism\u0103, c\u0103 nu cinste\u0219te pe Sf\u00e2ntul Duh ca provenind \u0219i de la Fiul (Filioque<\/em>). Fotie \u00eel \u00eenlocuise pe Ignatie, un patriarh foarte evlavios, depus for\u021bat din scaun de politicienii bizantini.<\/p>\n

Vasile al II-lea Macedoneanul, mort \u00een 1025, cel mai mare \u00eemp\u0103rat bizantin, cu succese militare extraordinare (a tr\u0103it 68 de ani, din care 39 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103), a l\u0103sat imperiul \u00eentr-o glorie \u0219i prosperitate extraordinar\u0103 (trezoreria Bi\u00adzan\u00ad\u021bului avea \u00een depozite 64.000 de tone aur), potolind toate popu\u00adla\u021biile du\u0219mane barbare. Menumo\u00adrut, de exemplu, atunci c\u00e2nd au venit trimi\u0219ii regelui maghiar s\u0103 cear\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u00een Transilvania, i-a refuzat categoric, invoc\u00e2nd \u0219i faptul c\u0103 st\u0103p\u00e2nul lui era \u00eemp\u0103ratul Bizan\u021bului, Dominus meus, Imperator Constantinopolitani est<\/em>. De asemenea, Ahtum, un duce cre\u0219tin ortodox din Banat \u0219i botezat la Vidin, a invocat aceea\u0219i autoritate.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ra\u021bi iresponsabili<\/h3>\n

Dec\u0103derea galopant\u0103 a imperiului s-a petrecut dup\u0103 Vasile al II-lea Macedoneanul. Cel care a contribuit cel mai mult la dezastru a fost fratele lui Vasile al II-lea Macedoneanul, Constantin, care s-a bucurat de toate privilegiile petrec\u00e2nd \u00een chefuri. Criza \u00eencepe, iar v\u00e2rful ei se manifest\u0103 \u00een timpul lui Constantin al IX-lea Monomahul, care era un om de carte. \u0218ti\u00adin\u021ba \u0219i cultura au progresat \u00een timpul lui, dar era slab administrator, prost militar \u0219i foarte imoral.<\/p>\n

Contemporan cu Constantin al IX-lea Monomahul a fost un sf\u00e2nt p\u0103rinte, Nichita Stethatos, care are scrieri \u0219i \u00een Filocalie. Supranumele lui Nichita de Stethatos, adic\u0103 Pieptosul, i s-a dat pentru c\u0103 a \u021binut piept imora\u00adlit\u0103\u021bii \u00eemp\u0103ratului \u0219i acuza\u021biilor nebune\u0219ti ale papei de atunci. Nichita era c\u0103lug\u0103r de M\u0103n\u0103stirea Studion. Mihail Cerularie, patriarh al Constantinopolului \u00een acea vreme, fusese \u0219i el monah de Studion, succed\u00e2nd la tron lui Alexie Studitul, un monah simplu, care l-a \u00eengrijit p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 pe \u00eemp\u0103ratul Vasile al II-lea Macedoneanul. El i-a f\u0103cut o impresie foarte bun\u0103 basileului pentru duhovnicia sa. Datorit\u0103 rela\u021biei lui cu \u00eemp\u0103ratul, Alexie a ajuns patriarh, de\u0219i nu \u00eentrunea condi\u021biile, \u00eens\u0103 a fost un bun patriarh. \u00cen timpul lor s-a petrecut Schisma cea Mare, care s-a \u00eent\u00e2mplat fiindc\u0103 \u00eemp\u0103ratul l-a ignorat pe patriarh. A vrut s\u0103 fac\u0103 pe placul papei, \u00eencerc\u00e2nd o alian\u021b\u0103 cu acesta.<\/p>\n

Humbert, cardinalul \u00eenfumurat<\/h3>\n

\u00cen perioada 1050-1053, papa Leon al IX-lea a decis ca toate episcopiile, \u00eentre care Arhiepiscopia din sudul Italiei, care includea peste 30 de episcopii, s\u0103 fie scoase de sub autoritatea patriarhului, intr\u00e2nd sub jurisdic\u021bie papal\u0103. Acest lucru l-a m\u00e2hnit pe patriarh, dar \u00eemp\u0103ratul Bi\u00adzan\u00ad\u021bului nu a avut nici un fel de reac\u021bie fiindc\u0103 spera s\u0103 fac\u0103 front comun cu papa, cu armata lui, contra normanzilor. Papalitatea a pierdut aceast\u0103 lupt\u0103, episcopul Romei fiind chiar arestat pentru c\u00e2teva luni \u00een sudul Italiei. Atunci c\u00e2nd a fost eliberat, l-a trimis pe cardinalul Humbert la Constantinopol. Humbert n-a vrut s\u0103 stea de vorb\u0103 cu patriarhul, ci s-a dus la M\u0103n\u0103stirea Studion de l\u00e2ng\u0103 Constantinopol. Aici, trimi\u0219ii papei au dat de stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii, Nichita Stethatos, cu care au avut discu\u021bii destul de aprinse. \u00cen urma acestora, occidentalii au vrut s\u0103 plece \u00eenapoi la Roma, dar \u00eenainte de acest gest au mers la Sf\u00e2nta Sofia \u0219i au depus anatema pe masa Sf\u00e2ntului Altar. Documentele l\u0103sate de Humbert la Bizan\u021b au fost traduse \u00een limba greac\u0103 \u0219i, afl\u00e2nd patriarhul \u0219i oamenii de r\u00e2nd de con\u021binutul lor, s-a produs o mare revolt\u0103.<\/p>\n

\u00cen al doilea mileniu cre\u0219tin s-au \u00eent\u00e2mplat a\u0219adar mari abuzuri. Toate \u00eencerc\u0103rile de unire care s-au petrecut dup\u0103 aceea, \u0219i aici m\u0103 refer la Sinoadele de la Lyon (1274), Basel (1431), Ferrara- Floren\u021ba (1438-1439), au reprezentat un fel de dictate plecate de la o ideologie gre\u0219it\u0103: Biserica Ortodox\u0103 este eretic\u0103, neapostolic\u0103, fiindc\u0103 nu se afl\u0103 sub autoritatea urma\u0219ilor Sf\u00e2ntului Apostol Petru.<\/p>\n

Un ora\u0219 pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in<\/h3>\n

\u00cen 1054 s-a \u00eencercat subordonarea Bizan\u021bului oarecum pa\u0219nic, iar militar \u00een 1204. Din 1204 Constantinopolul a disp\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u00een 1261, c\u00e2nd puterea bizantin\u0103 a fost reinstalat\u0103. Dar nu numai Constantinopolul a ajuns sub st\u0103p\u00e2nire latin\u0103, ci \u00eentreaga peninsul\u0103 balcanic\u0103 \u0219i chiar o parte din Asia Mic\u0103 au devenit dominioane st\u0103p\u00e2nite de occidentalii catolici. Partea din imperiu care mai r\u0103m\u0103sese \u00een Europa nu se mai afla sub st\u0103p\u00e2nire bizantin\u0103, ci apar\u00ad\u021binea genovezilor \u0219i vene\u00ad\u021bienilor. Mai mult, acestor nobili occidentali care ajunseser\u0103 s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 teritorii \u00een R\u0103s\u0103rit li s-au al\u0103turat s\u00e2rbii \u0219i bulgarii, care au profitat de sl\u0103birea militar\u0103 a Bizan\u021bului \u0219i \u0219i-au \u00eenfiin\u021bat propriile regate, devenind autonomi. Practic \u00een peninsula balcanic\u0103 teritoriile bizantine erau foarte pu\u021bine. Constantinopolul ajunsese un ora\u0219 \u00eentr-un p\u0103m\u00e2nt str\u0103in.<\/p>\n

Armata bizantin\u0103 ajunsese foarte slab\u0103. Cel mai important moment politic dintre Schisma cea mare \u0219i c\u0103derea Bizan\u021bului a fost Cruciada a patra. C\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Mihail al VIII-lea Paleologul a revenit pe tron a fost nevoit s\u0103 fac\u0103 unirea de la Lyon din 1274. Toate celelalte tentative de unire petrecute la Basel \u0219i Flo\u00adren\u021ba au fost pa\u0219i spre pr\u0103bu\u0219irea Bizan\u021bului.<\/p>\n

O alt\u0103 cauz\u0103 a c\u0103derii Constantinopolului este legat\u0103 \u0219i de unele grave derapaje morale ale anumitor \u00eemp\u0103ra\u021bi bizantini fondatori de dinastii \u00een imperiu. La cele enumerate mai \u00eenainte putem ad\u0103uga \u0219i o cauz\u0103 de ordin natural – a\u0219e\u00adzarea geografic\u0103 a imperiului, \u00eentre Orientul barbar, islamic, \u0219i Occidentul neprietenos. Cruzimea cu care a fost tratat\u0103 popula\u021bia bizantin\u0103 \u00een timpul asediului Constantinopolului a fost f\u0103r\u0103 margini. Cre\u0219tinii uci\u0219i atunci \u0219i care se aflau \u00een afara cet\u0103\u021bii s-au ridicat la circa 40.000. Aproximativ 60.000 de constantinopolitani au fost lua\u021bi prizonieri \u0219i v\u00e2ndu\u021bi ca sclavi. Femeile, copiii, c\u0103lug\u0103rii au \u00eendurat suferin\u021be de ne\u00eenchipuit. M\u0103n\u0103stirile au fost pr\u0103date, iar bog\u0103\u021biile personale ale oamenilor au fost jefuite de invadatori. Dezastrul a fost unul f\u0103r\u0103 precedent \u00een istorie. Solda\u00ad\u021bilor turci li s-a permis de c\u0103tre Mahomed al II-lea ca timp de trei zile s\u0103 fac\u0103 tot ce doresc \u00een ora\u0219. (Acad. Emilian Popescu)<\/strong><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 566 de ani, \u00eentr-o mar\u021bi, a doua zi dup\u0103 Rusalii, ora\u0219ul \u00eentemeiat de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare era cuce\u00adrit de turci. C\u0103derea Constantinopolului a fost o tragedie pentru \u00eentreaga lume cre\u0219tin\u0103, nu numai pentru cea oriental\u0103, ortodox\u0103. Ea s-a constituit ca o pat\u0103 ru\u0219inoas\u0103 pentru toat\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea. Fiindc\u0103 nimeni nu s-a mobi\u00adlizat … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-14551","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14551"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14554,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14551\/revisions\/14554"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}